Universul, februarie 1951 (Anul 68, nr. 25-48)

1951-02-01 / nr. 25

»wan RELAŢIILE R. D. GERMANE CU UNIUNEA SOVIETICĂ­­ ŞI ŢĂRILE DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ­­ — ARTICOL PUBLICAT IN „PRAVDA" DS WALTER ULBRICHT, SECRETAR GENERAL AL COMITETULUI CENTRAL AL PA­­TIDULUI SOCIALIST UNIT DIN GERMANIA MOSCOVA, 30 (Agerpres). — TASS transmite­­ Ziarul PRAVDA publică un articol semnat de secretarul ge­neral al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Ger­mania, Walter Ulbricht, în care acesta se ocupă de relaţiile dintre Republica Democrată Germană cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară. Relaţiile de­ prietenie între sta­tul nostru şi ţările de democraţie popi/jru, scrie Walter Ulbricht, au devenit posibile numai datorită vic­toriei repurtate de Armata Sovie­tică în cel de al doilea război gaon­­dial, datorită nimicirii fascismului hitlerist în Germania şi eliberării de către eroica Armată Sovietică a popoarelor R. Polone, R. Ceho­­slovace, R.P. Ungare, Republicii Populare Române, R.P. Bulgaria şi R­­. Albania de sub jugul agreso­rilor fascişti.­­ Politica clarvăzătoare a Generalissimului Stalin, care s’a pronunţat în mod ferm pentru unit­aatea Germaniei, a deschis în faţa poposu­i german o cale directă spre pace şi Înflorire. In deplină con­formitate şi hotar­urile de la Potsdam, pe teritoriul Republicii Democrate Germane au fost îi­­făptuite democratizarea, demilita­rizarea şi refacerea economică. Im­perialiştii americani, se spune In articol, au scindat Germania şi transformă partea ei occidentală intro bază militară a lor. Ei in­­cearc­ă prin toate mijloacele să a­­ţâţe poporul german împotriva po­poarelor Uniunii Sovietice, R. Po­lone, R. Cehoslovace şi a altor ţări iubitoare de pace. In lumina acestei stări de lucruri, stabilirea unei prietenii trainice între Republca Democrată Germană şi ţările de democraţie populară reprezintă sar­­cina noastră primordială în lupta pentru menţinerea păcii. În continuare, autorul articolului se ocupă îndeaproape de relaţiile dintre Republica Democrată Ger­mană şi ţările de democraţie popu­lară, subliniind caracterul lor prie­tenesc. Vorbind, printre altele, de acordurile încheiate cu Republica Polonă, Walter Ulbricht subliniază că acordul privitor la demarcarea liniei de frontieră pe Oder-Neisse are o însemnătate de nepreţuit pen­tru asigurarea păcii şi prieteniei în­tre popoarele german şi polon. Reformele democratice Înfăptuite In Republica Democrata Germană, scris Walter Ulbricht, au creat temelia pentru relaţiile Paşnice şi prieteneşti cu popoarele ceh şi slo­vac, ungar, român, bulgar, albanez şi chinez. Primirea R.D. Germane în Consiliul de asistenţă economică maturală, subliniază Walter Ul­bricht, creează condiţii prielnice pentru îndeplinirea cât mai grabni­că a Planului Cincinal al Republi­cii noastre şi asigură apărarea ei Împotriva Influenţei crizelor capi­taliste şi a activităţii subversive a agenturilor imperialiste, îndeplinind planul cincinal,­­oame­­nii iRunci din Germania Democrată vor dovedi oamenilor muncii din Germania Occidentală şi din ţările capitaliste că, având o putere de stat cu adevărat democrată, o e­­conomie planificată şi o c­ultură progresistă, se poate ajunge la o desvoltare industrială şi bună­stare a poporului, care nu a existat nici­odată şi nici nu a putut să existe la vechea Germanie. Economia Germaniei Occidentale poate în­flori numai atunci când conduce­rea de stat din intreaga Germanie se va afla in mâinile poporului. Declaraţia de la Praga, a celor opt puteri, deschide in faţa poporului german perspective clare de re­zolvare a tuturor chestiunilor vita­le legate de refacerea unei Germa­nii unite, democrate şi iubitoare de pace. Ocupându-se de respingerea de către Adenauer a propunerilor lui Otto Grotewohl In legătură cu u­­nificarea Germaniei, Walter Ul­bricht scrie că poporul german, considerând această propune ca o bază trainică pentru realizarea in practică a sarcinilor ce revin în­tregului popor german, manifestă ferma hotărâre de a lua în mâinile sale chestiunea unităţii Germaniei, întrucât clica lui Adenauer nu do­reşte să îndeplinească voinţa po­porului. Noile relaţii de prietenie între R. D. Germană şi ţările de democraţie populară au o mare în­semnătate principială, scrie Walter Ulbricht. Contrar politicii coloniale dusă de imperialiştii americani, englezi şi francezi în Germania Occidenta­lă, sub camuflajul planului Marshall şi al „Consiliului euro­­pean”, colaborarea prietenească a Uniunii Sovietice şi a ţărilor din democraţie populară cu Republica­­ Democrată Germană, colaborare bazată pe egalitatea de drepturi şi espectarea intereselor reciproce, urmăreşte binele popoarelor din aceste ţări şi este pusă în slujba progresului social, economic şi cul­tural. Prietenia şi colaborarea din ce in ce mai strânsă a R. D.­­Ger­mane cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară este o vie expresie a forţei atotbirui­toare a ideilor Marii Revoluţii So­ci­aliste din Octombrie, cere a de­schis o nouă epocă în istoria ome­nirii, epoca colaborării frăţeşti a popoarelor eliberate de sub jugul imperialist. Berlin 30 (Agerpres). — TASS transmite: Remilitarizarea Germaniei Occi­dentale continuă să exercite o in­fluenţă nefastă asupra economiei Germaniei Occidentale şi asupra si­tuaţiei materiale a populaţiei. Re­­îerindu-se la „perspectivele” dez­voltării economice a Germaniei Occidentale, ziarul NATIONAL ZEITUNG, care apare la Basel, scrie: Pretutindeni se aşteaptă o­­ nouă majorare a impozitelor şi o ofensivă inver-şunară împotriva con­sumatorilor. Numai cheltuielile de ocupaţie au crescut deja patru mi­liarde şase sute milioane la şapte miliarde mărci occidentale. După părerea ministrului de finanţe al Germaniei Occidentale, hufseţul Germaniei Occidentale nu prezintă posibilităţi pentru economii, astfel încât este necesar să se ia in con­siderare o nouă creştere a poverii impozitelor. Agenţia ADN anunţă din Nilm­berg că Uniunea comercianţilor detailişti din Nürnberg a dat publi­cităţii lista mărfurilor ale căror pre­ţuri au fost majorate în ultimele două luni. Astfel, preţurile confec­­ţ­iunilor de lână au crescut cu 50°/n. preţurile hainelor bărbăteşti cu 650/00 etc­ Se prevede totodată Înrăutăţirea calităţii articolelor de metal, în­trucât „guvernul"* de la Bonn folo­seşte metalele de calitate superioară pentru nevoile producţiei de răz­boi Berlin 30 (Agerpres). — TASS transmite: Agenţia ADN anunţă că la Stutt­gart (zorţ­a americană de ocupaţie) a avut loc o demonstraţie de protest împotriva remilitarîzărîî Germaniei Occidentale. Membrii Organizaţiei Tineretului Liber German care au participat la demonstraţie purtau sicrie in miniatură cu inscripţia: „Remilitarizarea înseamnă pentru germani o groapă comună’’. „ In timpul demonstraţiei au fost distribuite manifeste, care demascat­ măsuri!« puterile«­ occidentale urmă­rind reînvierea Wehrmachtu­lui na­zist şi chemau populaţia Germaniei Occidentale să se opună acolv remi­­n­iarîzării. Berlin, 30 (Agerpres). — TASS transmite: După cum anunţă agenţia ADN, aşa numita „comisie de specialişti militari”, care a sosit din Bonn, a efectuat la Kiel o verificare a „tehnicienilor” din fosta armată hitlerista Convocarea acestor „tehnicieni’d­in faţa comisiei s’a făcut, după cum relatează ziarul HAMBURGER VOLKSZEITUNG, prin intermediul „Uniunii foştilor combatanţi”. „Tehnicienii" hitle­rişti, pe care comisia i-a găsit apţi pentru serviciul militar, ur­mează să fie repartizaţi în unităţile militare ale Wehrm­achtului reîn­viat de imperialiştii americani-em­glezi în Germania Occidentală- in urma pregătirilor de război Economia Germaniei Occidentale este ameninţată cu misa „Remilitarizarea ar însemna pentru germeni o groapă comună“ „Tehnicieni“ nazişti pentru noul Wehrmacht Opi aia publică mondială condamnă cu indignare b­ărârile fasciste ale giver­nului francez rt.m­­Nu ou i/sgerpresi. — t/ias transmite: Atât opinia publică cât şi presa djr. RP Chineză condamnă cu ho­­tărire măsurile represive ale gu­vernului francez împotriva Fede­raţiei Sindicale Mondiale, Federa­ţiei Democrate Internaţionale a Femeilor şi a Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat „Este evi­dent că acţiunea samavolnică şi grosolană a guvernului francez a fost întreprinsă din ordinul impe­rialiştilor americani", scrie ziarul GUN JEN JIH PAO. Ziarul su­bliniază că, cedând presiunilor im­­perialiştilor americani, guvernul francez se fasrizează din ce in ce mai mult. Totodată ziarul GUN JEN J­H PAO relevă că hotărirea guvernului francez nu va slăbi ac­tivitatea organizaţiilor democrate internaţionale, deoarece po­poarele din întreaga lume le vor acorda ian sprijin încă şi m­ai mare. ★ Varşovia 30 (Agerpres) — TASS transmite : După cum anunţă presa polone­ză, Uniunea internaţională a mun­citorilor din industria­ textilă şi de confecţiuni (departament profesio­nal al FSM) a trimis o telegramă preşedintelui Franţei.. Auriol, în care se spune: Am aflat cu adân­că indignare despre decretul gu­vernului francez prin care se inter­zice Funcţionarea pe teritoriul fran­cez a trei­ organizaţii internaţio­nale - FSM, FMTD şi FD­­F - care unesc în rândurile tor milioa­ne de oameni. Interzicerea­­activi­tăţii FSM — luptătoare pentru uci, pentru drepturile economice­­ sociale a peste 80 milioane de oameni ai muncii — este o violare­­grantă a tuturor principiilor de democraţie şi libertate. Suntem convinşi că poporul rancez iubitor de pace nu are ni­m­e comun cu acest ordin ruşinos ar in interesele agresorilor ame­­rcani. In numele a peste patru milioane de membri ai Uniunii In­­ernaţionale a muncitorilor din ndustria textilă şi de confecţiuni colestăm cu toată energia împo­­riva hotărîrii ilegale a guvernu­­ui francez şi cerem anularea ei. ★ Helsinki, 30 (Agerpres).— TASS ransmite: După cum relatează ziarul­­APĂA SANA, în oraşul Lahti a avut Ioc conferinţa electricienilor din întreaga Finlanda, care a pro­ms în unanimitate Comitetului executiv al Sindicatului metalur­­iştilor să protesteze energic îm­­rotuiva interzicerii de către au­tori­­ăţile franceze a activităţii pe te­r­ei­­ul Franţei a Federaţiei Sir­­icale Mondiale şi să lupte pentru nularea acestei hotărîri ilegale, rezoluţia, adoptată în cadrul con­­erinţei, a fost trimisă Comitetului Axecutiv al Uniunii Centrale n ■mdtcaielar Finlandeze şi guver­­nnui francez. * HRANA 30 (Agerpres).­TASS ran mile: după cum anunţă Agenţia Te­­ogr­afică Albaneză, Gogo Huşi — reşedintele Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor unite din RP Albania —a trimis o telegra­mă lui René Pleven, preşedintele Consiliului de miniştri francez, în care protestează cu hotărlre in numele clasei muncitoare din RP Albania împotriva măsurilor­­ reacţionare ale guvernului francez,­­ care a interzis funcţionarea pe te- I­ritoriul Franţei a FSM, FDIF şi­­ FMTD. I­n telegramă se cere anularea­­ imediată a acestei hotărîri ilegale­­ a autorităţilor franceze. ★ J Varşovia, 30­ (Agerpriee). — j PA­P transmite: t După cum anunţă PAP, conduce- I rea Uniunii tineretului polonez a trimis o telegramă preşedintelui F rarii Pi­­urînl nrîn /•r nrn­­mH'/j. * * •—■ KW, fSI «•/*. UU' O PlClUts rează ordinul guvernului francez de interzicere a activităţii în Fran­ţa a FMTD. „In numele a milioane de tineri şi tinere din R. Polonă, se spune in telegramă, cerem ca acest ordin ruşinos să fie imediat anulat''. PARIS 30 (Agerpres).— TASS transmite: Ziarul CE SOIR anunţă că mi­nerii din Monteaux Ies Alines (de­partamentul Saone et Loire) au declarat la 28 ianuarie o scurtă grevă de protest împotriva inter­zicerii activităţii în Franţa a celor trei organizaţii democratice inter­naţionale. Scrisori şi rezoluţii în­fierând acţiunea arbitrară a auto­rităţilor franceze continuă să so­sească la ministerul afacerilor in­­terne al Franței. * Ui nou pia aiertei? peiUni jefuirea „ţărilor înapeiate" Montevideo, 30 (Agerpres). — 771 SS transmite: Ziarul IMPPFNSA POPULAR anunţă că americanii au elaborat aşa numitul plan Grey, al cărui scop este să asigure m­on­poliştilor americani ,libertatea de a jefui" bogăţiile naţionale ale ţărilor îna­poiate. America Latină in general, şi Brazila In special, ocupă un joc de frunte în acest plan, care pre­vede desvoltarea economiei brazi­liene in conformitate cu programul de război al Statelor Unite. In Brazila şi In alte ţări se vor efec­tua lucrări, de prospecţiune şi de extragere a uraniului şi a altor materii prime strategice, destinate exportului în Statele Unite. Căile ferate, care urmează să transporte aceste materii prime precum şi porturile core vor deservi aceste transporturi, vor fi special reame­­liajate şi reutilate. , Planul prevede desvoltarea ace­lor ramuri ale industriei minere care sunt de natură a satisface cât mai bine interesele Statelor Unite. Viitoarea conferinţă a miniştrilor afacerilor externe ai ţărilor ameri­cane, după cum arată inginerul Fernando Luis Lobo Cameiro — redactorul responsabil al ziarului F.MANCIPASAO şi unul din frun­taşii vieţii economice braziliene — ,,va ajuta pe oamenii de afaceri din Wall­ Street in desăvârşirea procesului de colonizare a Braziliei şi le va asigura controlul complet asupra­­ zăcămintelor de materii prime strategice din ţară". O întreagă armată de ingineri şi specialişti ai Biroului pentru ex­ploatări minere din Statele Unite a sosit în Brazilia. Americanii au preluat controlul nichelidui si tutu­ror zăcămintelor minerale din Serrn On Porhorema şi din atfe rentin’. După cum relatează ziarul O JOURNAL, un grup de experţi a­­mericani efectuează lucrări de pros-I pecţiune in regiunea zăcămintelor­­ de minereu de fier din Minas Ge­­raes. Geografii americani întoc­mesc hărţi ale resurselor naturale si ale zăcămintelor minerale din Brazilia•­­ Spre a obţine controlul asupra­­ resurselor naturale ale ţării, ame­ricanii recurg la diferite înşelătorii. Ziarul IMP­REN SA POPULAR ara­tă că reprezentanţii unuia din trus­turile metalurgice americane — Linton şi Cleveland — (acesta din urmă a fost secretar al consulatu­lui american din Rio de Janeiro) au acaparat prin înşelăciune, la un preţ derizoriu, bogatele zăcăminte de magneziu din Bahia, izgonind apoi pe ţărani din această regiune. Spre a perfecta această afacere, ei s’au folosit de un capitalist bra­zilian, in al cărui nume au înfiin­ţat „Societatea Magnezited’, inre­­gistrănd-o drept ,,Societate națio­nală braziliană". ,0­i"l­i­v L­K ;» n­L FA­ŢĂ . Marele avânt al artei şi literaturii sovietice la 29 ianuarie a avut loc la Moscova şedinţa, plenară a Comite­tului pentru decernarea premiilor staln, P® tărâmul artei şi literatu­rii- S'a încheiat examinarea lucră­rior de proză, poezie şi dramă. Prezentate pentru premiile Stalin Pe anul 1950. Aceste lucrări lite­rare înfăţişează trecutul istoric a! Uniunii Sovietice, lupta revoluţioo­nară a popoarelor din Rusia, viaţa paşnică a oamenilor sovietici, care trăiesc intr’o familie unită fră­ţească, multinaţională, năzuinţele poporului sovietic spre pace in in­treaga lume. In cadrul plenarei au fost exa­minate de asemenea lucrări de istoria literaturii si opere cinema­tografice artistice­ şi documentare. Membrii Comitetului pentru decer­­narea­ premiilor Stalin urmează să examineze peste 650 de lucrări pe tărâmul artei şi literaturii, prezen­tate Comitetului de către diferitele organizaţii şi instituţii din Uniu­nea Sovietică. La lucrările plena­rei participă fruntaşii cel mai de seamă ai culturii sovietice — scrii­tori, artişti, compozitori, regizori cinematografici, arhitecţi, pictori. Printre ei se află: scriitorul Aie­­xandr Fadeev, preşedintele Comi­tetului, poetul Nicolai Tihonov, ro­mancierul Constantin Fedin, com­pozitorul Tihon Hreb­nicov, acade­micianul Igor Ci­abar, scriitorul azerbaidjan Mîrza Ibrahimov si alţii. D®sv©5Uiir«*a culturii 5« B. P. Ungară in primele nouă luni ale anului 1950 au apărut in R.P. Ungară. 4327 de cărţi, broşuri sî note mu­zicale — în total 47.845.940 exem­plare, tr.trecând cui 49*/» numărul lucrărilor apărute în perioada co­respunzătoare a anului 1949. 2 571 de cărţi au apărut în total în 28.283.000 exemplare, ceea ce în­seamnă cu 103,2»/« mai mult decât in aceiaşi perioadă a anului 1949, iar 711 broşuri au avut un tiraj de 20.507.000 exemplare, ceea ce de­păşeşte cu 8,6°/» numărul de bro­şuri editat in perioada respectivă din 1049. Decăderea culturii ©nglex© Decăderea culturii engleze se face tot mai simţită. Filmele ame­ricane şi literatura bulevardieră contribue un cel mai înalt grad la accentuarea acestei decadenţe. Astfel, de pildă, a apărut recent un volum de „Povestiri engleze", în care una din povestiri este consacrată unei sinucideri nereu­şite, o alta unei dragoste neim­păr­­tăşite, şi aşa mai departe. Industria cinematografică engle­ză nu foloseşte actualmente decât 11PU din capacitatea sa de produc­ţie• După cum a declarat Ralph Bond, vicepreşedintele Asociaţiei operatorilor cinematografici, sindi­catele engleze sunt indignate de faptul că industria cinematografică engleză „este aservită complet in­dustriei cinematografice america-Teatrul englez este intr'o stare asemănătoare. Bunăoară cunoscu­ta piesă patologică americană „Un tramvai, care se chiamă dorinţă“ a foost jucată vreme îndelungată in tară, stârnind proteste vehemente in rândurile populaţiei Opera şi bufetul trec printro pr­avă criză financiară. După cum a declarat recent James Smith, preşedintele Consiliului de admi­nistraţie al societăţii „Saddlers Wells Co", proprietara Teatrului de balet si operă, teatrul de operă din Anglia se află „in preajma prăbuşirii". Situaţia este extrem de nesatis­­făcătoare şi în învăţământ. In­dustria nu este in stare sa ab­soarbă pe­­nii specialiştii care ab­solvă instituţiile de învăţământ superior si mulţi dintre aceştia o­cupă posturi necorespunzătoare cu calificarea lor. Profesorii secundari primesc sa­larii ele mizerie, fiind Minat­ să-şi completeze bugetul muncind ca­ hamali, chelneri, etc. Totodată localurile de şcoală sunt neincăpă­­toare, pedepsele corporale nu au fost desfiinţate nici până in pre­zent. Dacă mai adăugăm că în Anglia mai există vrăjitori — care se vor întruni în curând în­­apropierea londrei — ne putem face o ima­­gine justă despre cultura burgheză din Anglia de astăzi... Declaraţiîie lui Attlee în legătura cu noul program de înarmare impus Angliei au provocat mari demonstraţii de protest in rândurile poporului englez I.opera 30 (Agerpres)., — După cum transmite FRANCE PRESSE, primul ministru al­ Marii Britanii,­ Attlee a făcut luni o declaraţie în Camera Comunelor în legătură cu noul program de înarmare, impus Angliei în ca­drul pactului Atlanticului.­ Atilee a declarat că cheltuelil militare ale Marii Britanii pe anul 1051-1852 se vor dubla în com­­­paraţie cu anul trecut, ajungând la 1.300.000.000 lire. El a adăugat că pentru viitorii trei ani, cheltu­­elile militare ale Marii Britanii vor atinge suma de 4.700.000.000 Urc, în loc de 3.800.000.000 lire aşa cum se anunţase anterior. De asemenea Attlee a anunţat între altele că vor fi mobilizaţi un număr de 235.000 rezervişti. Primul ministrul britanic a ară­tat în încheiere că pentru a pu­tea acoperi toata aceste cheltueli militare uriaşe, vor f luate mă­suri financiare „în vederea redu­cerii puterii de cumpărare a popu­laţiei" şi că programul de reînar­­mare va duce la o scădere a ni­velului de trai al poporului”. Londra 30 (Agerpres). S­TARS transmite : DAILY WORKER anunţă că în numeroase regiuni ale Angliei au loc demonstraţii de protest împo­triva planurilor de război ale gu­vernului. La Liverpool a avut Ion o mare demonstraţie de protest, împotriva intenţiei guvernului de a chema sub arme pe rezervişti. Un mare număr de foşti comba­tanţi şi de femei au manifestat pe străzile oraşului protestări­ împotriva planurilor războinice ale guvernului şi împotriva re­­înarmării naziştilor. La Glasgow a avut loc o mare demonstraţie a tineretului. Studen­ţii au manifestat pe străzile ora­şului purtând pancarte cu lo­zinci Împotriva reînarmarii hitle­­riştilor. Organizaţia Partidului laburist din Dalkeith (Scoţia) a publicat o rezolute de protest în care de­mască politica de reînarmare a Germaniei Occidentale ca un act de provocare împotriva Uniunii Sovietice si cere începerea de ne­gocieri între narRe n«'fari în ve­derea asiaurării n3e*?. După cum anunţă DAILY WORKER, nume­roase organizaţii sSndlegJe precum şi organizaţii ds fo*H combatanţi au protestat împotriva planurilor războinice ale guvernului. SCURTE ŞTIRI După cum relatează ziarul HAMBURGER VOLKSZEITUNG, care apare la Hamburg, autorită­ţile americane recrutează la Bre­men şomeri, specialişti în cons­trucţia de avioane, pentru forţele militare aeriene americane. Şo­merii recrutaţi urmează să fie re­partizaţi la aerodromul american din Erding lângă Stuttgart, unde vor fi îmbrăcaţi în uniforme mi­litare şi încazarmaţi. St. Corespondentul din Londra al ziarului olandez DE VOLK­­SRANT anunţă că guvernul Sta­telor Unite a cerut ca Marea Bri­­tanie să pună la dispoziţie ameri­canilor o serie de aerodromuri situate în afara insulelor brita­nice. In primul rând, americanii cer un aerodrom pe insula Cipru.­­ Secţia a 20-a a tribunalului din Paris a examinat dosarele a 25 arestaţi, participanţi la demon­straţia patriotică a populaţiei pariziene de la 24 ianuarie, împo­triva şederii la Paris a generalu­lui Eisenhower. Sub presiunea opiniei publice, tribunalul a fost nevoit să pună în libertate 19 arestaţi. Judecarea celorlalţi şase pa­trioţi, împotriva cărora a fost for­mulată acuzaţia absurdă „lipsă de respect faţă de poliţie”, va avea loc săptămâna aceasta. După cum anunţă din Kdem­ agenţia A­D.N., secretarul „Ligii industriei germane”, Beitler, a de­clarat că industriaşii din Germa­nia Occidentală elaborează un program pentru industria de război. EISENHOWER LA RAPORT Desen de NEU. COBAR TRUMAN : — Da, am în­țel ss L. Acum,... dike acasă ! EISENHOWER : — Cum ?! Șî dvs„ d­ics președinte!!? EVENIMENTELE DIN COREEA PHENIAN, 30 (Agerpres). -TASS transmite: In comunicatul din 29 Ianuarie al Inaltulcii Comandament of Al­MOSCOVA, 30 (Agerpres). — TASS transmite: Cronica apărută in numărul de Marţi al ziarului KRASNAIA ZVEZDA este consacrată operaţiu­nilor m­initare încununate cu suc­­ces ale Armatei populare coreene şi ale voluntarilor chinezi în lupta împotriva intervenţioniştilor ameri­cani. După cum subliniază autorul cio­tikii, unităţile Armatei populare coreene împreună cu voluntarii chinezi continuă sa dea grele lo­vituri duşmanului şi toate sectoa­rele frontului. In cursul ultimelor două săptă­mâni, comandamentul american a făcut încercări zadarnice de a smulge iniţiativa din mâinii« Ar­matei populare, in acest scop, uni­tăţile americane, bazându-se pe poziţii defensive avantajoase, au întreprins, în repetate rânduri, contraatacuri. Luptele care au­ avut foc cu acest prilej au fost crâncene şi înverşunate­în sectorul de Vest al frontul, unităţile americane au întreprins recent un puternic contraatac în direcţia unuia dintre drumurile care duc spre Seul. Acest contra­atac a fost desfăşurat cu mari forţe de infanterie sprijinte de tancuri şi artilerie. Unităţile Armatei populare, întâmpinând inamicul Phenian, 30 (Agerpres). — TASS transmite: Asociaţia coreeană pentru rela­ţiile culturale cu URSS a organi­zat recent o conferinţă de analiză a activităţii sale pe ultimele şase liuni. ia, conferinţă au participat reprezentanţi ai filialelor Asociaţiei din provincii, oraşe, districte şi cantoane-Pak Ku Yen, vicepreşedinte al Comitetului Central al Asociaţiei, a prezentat un raport asupra ac­tivităţii Asociaţiei, întreaga activitate a Asociaţiei a contribuit la consolidarea priete­matei Populare a RPD Coreene se anunţă că unităţîte armatei popu­lare Şi volantarii chinezi au conti­nuat să dea lovituri inamicului in toate sectoarele fronhilnb Se sem­printr’un foc organizat, au trecut la atac. Ca rezultat al acestei fapte înverşunate care s-a desfăşurat la 22 km. Sud de Senil, unităţile ameri­­cane, după cum a anunţat postul de radio Londra, au suferit pierderi grele şi au fost nevoite să se re­tragă spre Sud. Deosebit de crâncene sunt lupte­le care se dau în regiunea oraşu­lui Wonjo. Comandamentul ameri­can acordă o mare importanţă a­­cestui oraş considerându-l ca im important punct strategic care re­prezintă poziţia-cheie pe principa­lele liii de comunicaţie. Unită­ţile Armatei populare au alungat din oraş pe inamic, care a încercat in repetate rânduri să-l recuce­rească şi continuă în prezent să desfăşoare în acest sector intense operaţiuni militare. In sectorul răsăritean al fron­tului, in porţiunea dintre Wonju şi coasta de Est, unităţile armatei populare exercită mari presiuni a­­supra tu­,pe­lor americane. Printr’o serie de atacuri consecutive, unită­ţile armatei populare silesc trupe­le americane, care încearcă să o­­pună rezistenţă, să abandoneze po­ziţiile pe care le ocupa şi să se retragă pe noi poziţii defensive. Contraataci­ările iniţiate de co­mandamentul american, in mai multe sectoare ale frontului, au a­­vut drept scop recucerirea poziţii­unei dintre popoarele sovietic şi coreean, a declarat Pak Kil Yen. Vorbind despre atrocităţile mon­struoase, săvârşite de agresorii a­­m­ericani in Coreea, Pak Kil Yen a declarat că bombele invadatorilor amercant au ras de pe suprafaţa pământului localităţi întregi, au distrus monumente istorice şi insti­tuţii culturale, inclusiv clădirea , Comitetului Central al Asociaţiei,­­ teatrul, editura, toate sediile pro- f­­inciale ale Asociaţiei, 104 din­­ cele 115 clădiri ale filialelor oră­­­­şeneşti şi cantonale ale Asociaţiei, opt teatre din provincie, şapte bi­nalează fonte locale in regiunea Suwon (Suutren). La Kangneong (Korjo) unităţile armatei pop­ulare au dobori­t patru avioane Kwrakw şi au luat prizonier­ patru piloţi­­lor pierdute. Aceste încercări s'nt dovedit insă zadarnice şî ştau ţţeF dat cu noi pierderi tu râfjckirik trupelor americane. Şi mal «nari sunt pierderile suferite de unităţi­le militare ale ţărilor satelite aje USA, pe are americanii «sr.iimtâ să le folosească pe poziţiile ceh' mai ameninţate ale frontului. In continuare, in cronica sa scoate în evidenţă faptul că jr. ul­timele rute s’a intensificat activi­tatea aviaţiei din amândouă părţile. Forţele aeriene americane conti­nuă să bombardeze şi să mitralieze in mod barbar oraşele şi satele paşnice coreene. Aviatorii Armatei populare co­reene acordă un sprijin efectiv­­ uitaţilor terestre şi dau inamicu­lui lovituri simţitoare dovedin­­du-şî astfel măestria. Aviaţia af­ricană suferă mari pierderi, fie pe urma focului artileriei antiaeriene a Armatei populare corecţie. In cursul luptelor înverşunate, unităţile Armatei Populare pro­voacă mari pierderi trupelor ame­ricane. Unităţile Armatei Populare sunt ajutate mult de partizanii care a­­tacă coloanele duşmanului, 11 atrag in curse, întreprind atacuri împo­triva comandamentelor şi institu­ţiilor inamicului din spatete fron­tului, nimicesc pe duşman şi dis­trug materialele de război, blioteci, două case de cultură — te Wonsan şi Hamhun — peste 70 cinematografe, etc. In încheiere, Pak KU Yen a de­clarat: „URSS este conştiinţa o­­menirii, stegarul păcii. URSS Cf.lt simbolul fericirii si libertăţii po­porului coreean. Existenţa URSS înseamnă existenţa păcii şi priete­niei intre popoare. "NU există para fără URSS". Participanţii la conferinţă au adoptat în unanimitate hotărtrefl de a extinde activitatea Asociaţiei in rândurile maselor. Unităţile armatel popular© ©ore© ne şi voluntarii chinezi dau grele lovituri duşuuuiului In toate sestoarele Srohtufaai ~ CRONICA MIUTARA PU BUCATA DE BARUL „KRAS­NAIA ZVEZDA“ - U. R. S. S. este conştiinţa omenirii, stegarul păcii Conferinţa Asociaţiei Coreene pentru relaţiile culturale cu U.R.S.S. Hetawea Costssillitessi de Miniștri al R. P. R. Covattie ffs«8»s?a peastos imfenustătâtlvea ^©edfffflw de traf ale populaţi®! ist parioada răsbotataf pats?!©f8s de elUmare Phenian 30 (Agerpres), —■ TASS transmite: postul de radio Phenian a trans­mis textul hotăririi Consiliului de Miniștri ai Republicii Populare De­mocrate Coreene asupra măsurilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale populaţiei în perioada răz­boiului patriotic de eliberare. Pentru a asigura ajutorarea cât mai grabnică­­ şi­ îmbunătăţirea si­tuaţiei muncitorilor, ţăranilor şi tuturor oamenilor muncii din Co­reea, care au avut mult de suferit de pe urma războiului, Consiliul de Miniştri ai RPD Coreene a hotărît să acorde ajutorul necesar pentru refacerea şi construcţia de locuinţe destinate populaţiei fără adăpost din Seul, Phenian şi din provincii. Ma­terialele de construcţii necesare în acest scop vor fi date ţăranilor din stocurile locale şi vor fi vândute altor categorii al® populaţiei de că­tre stat la preţuri fixe. Hotărîrea pri­vede acordarea unui împrumut de 29 009 vecii, pe termen de trei ani, fiecărei familii sinistrate. Con­siliul de Miniştri a dat instrucţiuni Autorităţilor de resort să asigure locuinţe pentru muncitori şi func­ţionari. Votărarea Consiliului de Miniştri prevede de asemenea mă­suri pentru ajutorarea grabnică de către guvern a populaţiei sinistrate şi măsuri prin care populaţia, care şi-a pierdut bunurile şi obiectele personale în cursul războiului, să primească­­gratuit haine, încălţă­minte şi alte articole de primă ne­cesitate din partea statului. Consiliul de Miniştri a hotărît să distribuie alimente în contul sta­tului populaţiei şi în special ţăranilor săraci care nu au provizi. Aceasta le va asigura mijloacele de sub­­sistenţă şi le va da posibilitatea să participe la muncile agricole. în acest scop, Consiliul de Miniştri a hotărît să creeze un stoc de ali­mente de 30.000 tone şi să distri­­bue produse din acest stoc copiilor până la 16 ani, femeilor de peste 55­ ani, bărbaţilor de peste 60 de ani, mamelor care alăptează, invali­zilor şi tuturor celorlalte persoane incapabile de muncă. Hotărîrea Consiliului de Miniş­tri subliniază necesitatea refacerii cât mai grabnice a instituţiilor me­dicale din toate provinciile, oraşele şi districtele. Vor fi create centre sanitare mobile în satele lin care n­u re­stă până în prezent instituţii medicale. Consiliul de m miniştri a dat instrucţiuni ministrului sănă­tăţii şi preşedinţilor comitetelor populare din­ toate provinciile să acorde asistenţă medicală gratuită victimelor războiului. Luând in con­siderare greaua situare a ţăranilor săraci in timp de război ~­ subti­­niază hotărîrea — Consiliul de Mi­niştri a suspendat plata restanţelor de impozite în natură pt«tru pe­rioada până in 1 949» plata impozi­telor pentru folosirea sistemelor de irigaţii şi alte câteva impozite. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de fur­i ale muncitorilor şi funcţio­narilor, hotărîrea prevede plata sa­­lariilor îr­ bani şi natură. Consiliul de Miniştri a dat înstructusul Co­­misiei de Stat al Fianificiărîî, mini­strului de finanţe şi ministrului co­merţului t?­a intre ca fiecare muncitor şi funcţionar să primea­scă îmbrăcăminte de bumbac pen­tru iernă şi vară. Consiliul de Mânis tei a hotărtî să anuleze sau să reduci toate im­pozitele datorate de victime!«­vii bolului. Pământul care a aparţinut tră­dătorilor patrîei fugiţi şî alte­ pă­mânturi care, dlfitr’un motiv sau altul nu aparţin nimănui,vor fi di­stribuite în primul rând şi c«­ pre­cădere acelor ţâran-5 săraci şi vic­time ai® războiului care Şteau ex­primat dorinţa de a Ie munci. Alte pământuri vor fi distribuite munci­torilor şi funcţionarilor pentru cul­tivarea de legume precum şi ca forme pentru întreprinderi, mine, instituţii de stat şi organizaţii mi­litare şi civile. Având în vedere deficitfiliiîe a­­provizionării cu alimente în timp de război, Consiliul de Miniştri e decretat ca în anul 1951 planuul a­gricol să prevadă lărgirea suprafe­ţei cultivate cu cereale care se coc mai devreme, in special în grâu şî secară. Guvernul a dat instrucţiuni ministrului agricultu­rii şi silviculturii precum şi şefu­lui direct­ei alimentare de pe lângă Consiliul de Miniştri să aprovizio­­neze cu seminţe în contul statului pe ţăranii jefuiţi de duşmani. Guvernul RPD Coreene e dat instrucţiuni ministrului agricultu­rii şi silviculturii şi celorlalţi mi­niştri de resort, preşedinţilor co­mitetelor pol­ul­are din toate pro­vincîîle şi din oraşul phenian, să pună la dispoziţie pentru Insă­­mânţări toate vitele de muncă apar­ţinând întreprinderilor şî institu­ţiilor de stat şi a elaborat de ase­meni o serie de alte măsuri pentru asigurarea desfăşurării cu succes * muncitor agricole de primăvară. Lucrările Comitetului Politic al O.N.U. NEW YORK. 30 (Agerpres).— TASS transmite: In şedinţa din după amiaza zi­lei de 29 ianuarie a Comitetului­­ Politic al Adunării Generale a­l ONU a fost reluată discuţia in­­ legătură cu chestiunea coreeană.­­ Lista vorbitorilor (care în prezent­­ este înehisă) cuprinde încă t! de­ I legaţi printre care reprezentanţii­­ Indiei, Uniunii Sovietice, R. Po­lone şi ai altor ţări. Prigin! a luat cuvântul rettre­­zentantu! Libanului, Charles Man­k, care a prezentat in mod oficial un I amendament la proecfes! american, prevăzând că raportul comitetulii pentru măsurile colective va fi a­­mânat dacă Comitetul bunelor ofi­cii va menţiona în raportul său ,,un progres satisfăcător în efor­turile întreprinse de el”, diaries Malik a prezentat de asemenea un alt amendament la preambulul pro­­ectului american. la încheiere, de­legatul Libanului, Charles Man­k a adresat reprezentantului U.S.A. rugămintea de a nu începe o dis­pută procedurală și de a consimţî să se treacă la început la vot asu­pra propunerii celor 12 puteri. A luat apoi cuvântul reprezen­tantul Birmanieî, Barrington, care a declarat că Birmania nu poate sprijini proeetul de rezoluţie ame­rican. După părerea delegaţiei bir­­mane, declararea guvernului Re­publicii Populare Chineze drept „agresor” reprezintă o simplificare exagerată a chestiunii. In continuare, Barrington a sub­­liniat că guvernul chinez s’a ară­tat gata să înceapă negocieri şî că reiese in mod evident că acei delegaţi care sprijină proectul a­­merican încearcă să închidă calea negocierilor”.. Reprezentantul Islandeî, Thore, a sprijinit proectul de rezoluţie al U S.A., şi s’a pronunţat Împotriva proectului celor 12 ţări A luat cuvântul apoi reprezen­­tantul Indiei, Rau, care s’a referit la «Feritele observaţii critice fă­cute în Comteet, la adresa proec­­tuluî ţărilor asiatice şi arabe. Rau a menţionat schimbările introduse In proei-î-f’ celor 12 ţări te urma observaţiilor critice, potrivit cărora proectul nu ar garanta prioritate cererii privitoare la încetarea focu­lui Referimdu-se la observaţiile in legătură cu faptul că pe acest pro­­ect Chinna nu este declarată drept „agresoare”, Rau a repetat că In­dia nu este convinsă că acţiunile chinezilor în Coreea sunt rezulta­tul unor Intenţii agresive şî că mai curând ele aut fost provocate de temerile în legătură cu integri­tatea teritorială a R.P. Chineze. In continuare, Rau a adăugat că ches­tiunea privitoare la agresiune este departe de a fi aşa de simplă cum s’ar părea­­ început. Arătând că condamnarea guvernului Republicii Populare Chineze reprezintă o rec­i-ia­oaştere » toi, Rau a spus că el nu poate înţelege în ce fel ma­joritatea deja ONU, care nu re­cunoaşte acest provern, poate vota pentru condamnarea Uri- Rau a de­clarat că întrucât «nil afirmă că adoptarea proectului american nu va închide calea negocierilor, el se consideră oldogat sa arate că, potrivit informațiilor primite de gu­vernul îmUau fK'îa cei mai înnftî reprezentanți, adnotarea hotărtaiî cu privire la condamnarea Chinei va e'im'na posibilitatea unei re­glementări pasnic­a. Ran a spus că a­ începe cu condamnarea şi a pro­pune apoi negocieri, înseamnă „a arăta că nu avem o atitudine se-I rioasă nici faţă de condamnare, şi­­nici faţă de ducerea de negocieri”.­­ Reprezentantul Norvegiei a spri­jinit proectul american. Delegatul egiptean, Fawzi, a e a­rătat că sprijină declaraţia lui Rau privitoare la existenţa unţei posî­­­­fciiităţi de a se ajunge la o regle­mentare paşnici Fa­wzi a spus Că delegaţia K­.S­­. este in contradic­ţie cu sine însăşi, atunci când i­­firenă că proectul american crie­i pe declin compatibil cu rezoluţia­­ celor 12 ţări, dar In a­col as timp refuză să sprijine această rezolu­­­­­ţie.­­ Reprezentantul Australiei Shann,­­ a declarat că el nu poate sprijini­­ procetu! celor 12 ţări. Reprezentări tul Columbiei s’a de­clarat de asemenea in sprijinul re­zoluţiei americane şî împotriva proci­tului celor 12 ţări. Reprezentantul R. Potone, Katza Suchy, a propus Închiderea sedus­­ţei, motivând propunerea sa pt?» faptul că nu are instructenţi cu privire la proectul de rezoluţie re­vizuit al celor 12 ţări. Preşedintele Urdaneta a ptx U­ vot această propunere, dar ea a fost respinsă. Katz.Suchy a cerut atunci să î se acorde posibilitatea să ia cuvântul la 30 Ianuarie. A Imt asoi cuvântul reprezpn­­tantul Mexicului, care s’a declarat In sprijinul proectului de rezoluţie american. El-Huni (Siria) a făcut apel *i se alungă la o întetenere, subli­niind că proectul de rewfwfîe ame­rican nu va contribui la soluţîona­­rea chestiunîi. Cu aceasta şedința Comitetului a luat sfârâit. Următoarea sedio#­ a fost fixată pentru ziua de 30 ian­uarie.

Next