Universul, mai 1951 (Anul 68, nr. 100-125)
1951-05-02 / nr. 100
4 PAGINI 4 LEI Taxa pofida plătită In ntunerar confom aprobării Adiţiei Poftelor si Telecomunicaţiilor No. 20.064/039 fonii al 63-lea Apare sub conducerea unui comitet CELE BIN REMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA, BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 20- 25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI 3.30.10. BILANŢ PENTRU ACEASTĂ ZI Ziua de 1 Mai, simbolizând solidaritatea clasei muncitoare de pretutindeni în lupta pentru o viaţă mai bună, îmbracă azi — mai vârtos decât oricând — caracterul unei mari sărbători. Paralel cu creşterea exploatării muncii în ţările capitaliste, paralel cu extinderea şi înăsprirea acestei exploatări în ţările coloniale şi în cele supuse infiltraţiei şi dominaţiei capitaliste, a crescut vertiginos şi mişcarea muncitorească internaţională. Atât de vertiginos, încât creează azi adevărate accese de panică în rândurile guvernelor din ţările capitaliste. Temerea acestora devine şi mai ascuţită acum când lumea muncitoare din ţările de exploatare capitalistă găseşte un exemplu viu în cuceririle şi realizările muncitorimii din U. R. S. S. şi din ţările de democraţie populară, când curajul şi elanul ei de luptă cresc în faţa forţei pe care o reprezintă azi aceste state în care puterea politică şi economică a trecut în mâinile celor asupriţi în trecut. De aceea, incapabile de a mai stăpâni situaţia, incapabile de a-şi acoperi propriile slăbiciuni şi contradicţii, regimurile capitaliste îşi caută scăparea în deslănţuirea unui nou război, sub presiunea interesată a bancherilor şi a fabricanţilor de armament. Aceştia au fost în toate timpurile marii, singurii profitori ai războaielor. Greul şi suferinţa, jertfele de sânge şi de bunuri pe care le implică războiul au rămas totdeauna pe umerii masselor muncitoare. Conştiinţa acestora a cules însă destule învăţăminte din experienţa recentă a celor două războaie mondiale pentru a nu mai tolera asemenea aventuri monstruoase. Tot ce s’a creat mai bun, mai durabil, mai frumos în lume, toate creaţiile culturii, artei şi civilizaţiei, bunurile cele mai sacre ale omenirii , libertatea, independenţa, dreptul la muncă şi la viaţă pe mnică sunt rodul muncii şi luptei muncitorimii din toate câmpurile de activitate. E patrimoniul ei cel mai de preţ pe care nu vrea să-l piardă, pe care e hotărîtă să-l apere prin toate mijloacele. Iată terenul binecuvântat pe care se întâlnesc azi voinţa şi hotărîrea de luptă a tuturor popoarelor, voinţa şi hotărîrea de luptă a oamenilor muncii din toată lumea. Peste această forţă şi voinţă uriaşă nu pot să treacă azi nici cele mai brutale planuri de agresiune, nici cele mai iscusite intrigi şi manevre ale aţâţătorilor la război. Este punctul care uneşte şi mobilizează oamenii din toate ţările şi continentele, oferind lumii spectacolul măreţ al unităţii şi al forţei organizate în luptă contra duşmanului comun, în lupta contra atentatorilor la viaţa şi pacea omenirii-Ziua de 1 Mai găsind anul acesta şi mai adâncită prăpastia dintre lumea forţelor păcii şi lumea forţelor închinate războiului, prăznuirea ei în toate ţările îmbracă şi mai accentuat caracterul demonstrativ al luptei pentru pace. Pacea este climatul vital al muncii, mijlocul de a păstra şi desvolta bunurile cele mai de preţ ale vieţii şi culturii umane. De aceea, legând tradiţiile eroice şi spiritul revoluţionar în care era sărbătorită în trecut ziua de 1 Mai la noi, cu strădaniile minunate ale muncii şi realizărilor constructive de azi şi în acelaş timp cu cerinţele luptei pentru apărarea libertăţii şi securităţii noastre, poporul nostru sărbătoreşte în ziua de 1 Mai simbolul păcii şi al construirii socialismului, simbolul legământului de solidaritate şi înfrăţire a muncitorimii de pretutindeni în lupta pentru apărarea bunurilor păcii şi a tuturor cuceririlor democratice de până acum. Realizările din curt,ul executării primelor două planuri anuale de stat în desvoltarea procesului de industrializare a ţării, în organizarea şi mecanizarea agriculturii, în îmbunătăţirea transporturilor, în creşterea nivelului de trai şi de cultură al masselor, exprimă râvna pentru munca creatoare şi voinţa de pace a poporului nostru, iar comunicatul Comisiei de Stat a Planificării asupra executării Planului de Stat pe trim. I al anului 1951 constituie un nou titlu de mândrie pentru poporul nostru şi un punct de plecare pentru noi succese. Planul producţiei globale pe acest trimestru a fost îndeplinit pe întreaga industrie în proporţie de 106,4°/o. S’au produs peste prevederile Planului cantităţi însemnate de gaz metan, minereu de fer, metale colorate, fontă, oţel, laminate, coonstrucţii metalice, cazane cu aburi tip locomotivă, motoare cu combustiune internă, perforatoare şi ciocane de abataj, strunguri paralele, rulmenţi, sondeuze mecanice, vagoane-marfă şi cisterne, motoare electrice, materiale de construcţie, fire şi ţesături, produse zaharoase, etc. Extracţia de ţiţei a depăşit extracţia ultimului trimestru al anului trecut, marcând o creştere simţitoare în media zilnică de extracţie. Valoarea produselor globale industriale a atins un nivel de 131®/« faţă de trim.I al anului 1950. In agricultură s’au obţinut deasemeni bune rezultate în desfăşurarea campaniei însămânţărilor, în munca centrelor şi atelierelor mecanice S.M.T. a centrelor comunale de condiţionare şi germinaţia seminţelor, în folosirea îngrăşămintelor, în contractările cu S.M.T. pentru folosirea tractoarelor. In cursul aceluiaş trimestru s’au înfiinţat 9 staţiuni de maşini şi tractoare ajungându-se la un total de 147 pe ţară. In silvicultură, vrednic de reţinute faptul că planul de împădurire a fost depăşit cu C9°/6, executându-se 12.650 ha. de plantaţii şi semănături. Creşteri şi îmbunătăţiri simţitoare s-au realizat şi în sectorul transporturilor şi al circulaţiei mărfurilor, distribuindu-se în mediul rural cu 53% mai multe produse industriale decât în acelaş trimestru 1950. Numărul total al muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor a sporit cu 384.000 reprezentând o creştere de 215°/d faţă de trim. I al anului 1950. întrecerile socialiste au cuprins aproape 23 din totalul salariaţilor care lucrează în ramuri productive. S-au aplicat sute şi sute de invenţii, inovaţii şi raţionalizări. Salariul mediu a crescut cu 5,4°/o şi reprezintă o creştere reală datorită faptului că sporirea valorii producţiei globale a fost mai mare decât creşterea fondului total de salarii, iar ridicarea productivităţii muncii de două ori mai mare decât salariul mediu. Rezultate remarcabile s-au obţinut şi în acţiunile socialculturale în ce priveşte frecventarea cursurilor de alfabetizare şi a cursurilor de calificare, creşterea tirajului cărţilor şi ziarelor, înmulţirea şi înzestrarea bibliotecilor. S’au construit trei noi sanatorii T.B.C., 52 unităţi sanitare specializate în lupta antiepidemică, s’a înmulţit numărul paturilor Haralamb Ionescu (Continuare in pag. 2-a) „însemnătatea Congresului al V-lea in istoria PCR“ Comunicarea d-lui Vasile Luca Sâmbătă după amiază la orele 5 a avut loc în sala Ateneului R.P.R. comunicarea d-lui Vasile Luca, secretar al C.G. al P.M.R. şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, despre „însemnătatea Congresului al V-lea în istoria Partidului Comunist din România”, făcută sub auspiciile Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. Au fost de faţă membri ai C.C. al P.M.R. şi ai Guvernului, în frunte cu d-na Ana Pauker şi Teofiani Georgescu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, în frunte cu C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului. Au mai participat activişti de partid şi ai organizaţiilor de massă, etc. D. Vasile Luca a arătat locul important pe care îl ocupă Congresul al V-lea în istoria Partidului Comunist din România. Congresul a stabilit că România se găseşte în faţa desăvârşirii revoluţiei burghezo-democratice şi a indicat obiectivul strategic şi tactica Partidului. Combătând teoriile oportuniste cu privire la caracterul revoluţiei în faţa căreia se află poporul român, Congresul al V-lea a stabilit totodată forţele motrice ale revoluţiei, a stabilit limpede şi ferm rolul conducător al clasei muncitoare în frunte cu Partidul ei, în această revoluţie. Marile bătălii purtate de către clasa muncitoare la Griviţa şi în Valea Prahovei, luptele duse împotriva înfeudării şi mai adânci a ţării în ghiarele capitalului anglofranco-american, împotriva fascismului şi pentruaurirea frontului unic de jos, peste capul trădătorilor social-democraţi de dreapta din conducerea P.S.D. — toate aceste bătălii au avut la bază hotărîrile Congresului al V-lea, au fost conduse de Partidul Comunist înarmat cu hotărîrile Congresului al V-lea. Partidul a purtat aspre lupte împotriva pregătirilor și desfășurării războiului ticălos antisovietic. D. Vasile Luca a subliniat rolul important pe care l-a avut Partidul nostru, condus de d. Gheorghiu- Dej, pentru făurirea unităţii clasei muncitoare şi pregătirea actului istoric de la 23 August. Vorbitorul a arătat că deşi Partidul nostru, datorită condiţiilor schimbate, şi-a schimbat tactica de luptă în decursul anilor de după război, totuşi în ce priveşte strategia trebue subliniat că el a aplicat în linii esenţiale strategia prevăzută de Congresul al V-lea, desăvârşind revoluţia burghezo-democratică şi trecând în procesul luptei la înfăptuirea revoluţiei socialiste care se desfăşoară azi. Asistenţa a ascultat cu cel mai viu interes comunicarea d-lui Luca. (Agerpres). DESCHIDEREA PARCULUI DE CULTURĂ ŞI ODIHNĂ Cu multă dragoste, cetăţeni ai Capitalei noastre, tineri pionieri, femei, au contribuit prin muncă voluntară la amenajarea Parcului de Cultură şi Odihnă care a fost dat spre folosinţă astăzi 1 Mai. Acest parc care a fost creat după exemplul celor din Uniunea Sovietică, va fi un loc prielnic pentru petrecerea plăcută a timpului liber : teatrul amenajat în aer liber cu o capacitate de peste 3090 de locuri, muzeul în care vor fi expuse obiecte ce au aparţinut epocei sclavagiste şi feudale, precum şi bibliotecile înzestrate cu peste 5009 volume, vor da posibilitate oamenilor muncii să-şi îmbogăţească cunoştinţele, să-şi ridice nivelul cultural. Parcul cuprinde locuri speciale pentru odihnă. Astfel, sunt ştrandurile în jurul cărora vor fi deschise cluburi şi resten tamfe populare. Nu lipseşte nici posibilitatea de a face sport. Pentru aceasta s'au creat terenuri sportive prevăzute cu aparate de gimnastică, precum şi distracţii diferite, dela scrânciob la lanţuri cu avioane şi două rânduri de căluşel, etc. Pentru copii s'au instalat Inele, paralele, trapeze şi leagăne. O. C. S. Alimentara, Centrocoop. Trustul alimentaţiei publice vor organiza nenumărate chioşcuri cu răcoritoare, bufete. De 1 Mai, ziua deschiderii Parcului de cultură şi odihnă, cetăţenii Capitalei noastre au prilejul să vadă rezultatele muncii depuse aci de mulţimea muncitorilor care antrenaţi în întreceri socialiste, au făcut toate eforturile pentru a întâmpina măreaţa sărbătoare şi cu cu această !?" ’ 3. Teatrul în aer liber Cu ocazia zilei internaţionale a femeii am recitat la Ateneul R. P. R. poezia Măriei Banuş intitulată „In munţii Giorgiei”. Versurile înzestratei poete pe care le-am recitat cu cea mai profundă emoţie au fost următoarele ... „Pentru ca ’n pace să se înalţte Ana, Zauri, Gion şi Petreu ’ ’ ’ Şi să se’ntindă curcubeula 1 1 ■ Peste copii şi peste vetre”... Cum dar să nu fi semnat Apelul pentru pace, când pacea cuprinde într’nsa atâta fumuseţe umană? După multele şi grelele încercări ale istoriei contemporane, omenirea are nevoie de pace pentru a-şi tămădui rănile, pentru a construi şi crea învăţaţii, artiştii, fiecare din oamenii care muncesc şi susţin edificiul civilizaţiei, au nevoe să li se garanteze liniştea muncii şi durata operei lor. Alătur glasul meu acelui al tuturor oamenilor cinstiţi ai acestei lumi : Să frigurăm pacea! Noi semnături pe Apelul pentru un Pact al Păcii Apelul pentru un Pact al Păcii se îmbogăţeşte zilnic cu mii şi mii de noi semnături ale celor care doresc fierbinte pacea, care sunt hotărîţi să lupte pentru apărarea ei Au mai semnat Apelul: Alexandru Sencovici, ministrul Industriei Uşoare; Acad. dr. Mihai Ciuci, profesor universitar; Gheorghe Piciorea, muncitor fruntaş, decorat cu Medalia Muncii, fabrica de ciment „ SovrotircoîTSmetie“ Nr. 2, Comarnic; Petre Bălăceanu, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării; Silvian Iosifescu, critic literar; Josef Wentzel, preşedintele gospodăriei agricole colective „Partizanul“ din comuna Bujac, regiunea Arad; Mariane Morel, proectant la fabrica „Radio Popular“, Bucureşti, laureat al Premiu(Continuare in pag. 2-a) Oaspeţii străini sosiţi in Capitală pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai Pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai, au mai sosit în Capitală ca invitaţi ai Confederaţiei Generale a Muncii din R.P.R., delegaţi ai muncitorilor din R.P. Chineză, R. Polonă, R. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R.P., Bulgaria, Italia, Franţa, Anglia, Brazilia. Delegaţia muncitorilor din R.P. Chineză este compusă din Chang Ching' şi Teking Fou Yao. Delegaţia muncitorilor din R. Polonă este alcătuită din Janocha Frangiszek, , distilator de petrol, raţionalizator fruntaş în producţie la Rafinăria de petrol Jedlicze, regiunea Krosno şi Jacab Sofia, preşedintele Uniunii Sindicale Agricole, vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din Agricultură şi Silvicultură. Detregaţia muncitorilor din R. Cehoslovacă este formată din Kodovsky Karol, secretar al Consiliului Sindicatelor din raionul Gottwald şi Melişka Ondrei, secretar al Uniunii Sindicatelor din industriile de mine şi petrol din Slovacia. Din delegaţia muncitorilor din R. P. Ungară fac parte Ligeti László, secretar-primar al Consiliului Central al Sindicatelor salariaţilor din comerţ şi bănci şi Grof József, activist al Consiliului Central al Sindicatelor muncitorilor feroviariDelegaţia muncitorilor din R.P. Bulgaria este compusă din Vera Kirilova, secretar al Uniunii Sindicatelor din Industria Textilă, Stoian Vasiliev Modev, metalurgist, raţionalizator şi udarnic şi Vitolo Nodev Penev, tractorist, udarnic de 7 ori. Din Italia a sosit Francesco Avizzano, secretar adjunct al Federaţiei Naţionale a muncitorilor feroviari. (Agerpres). O DELEGAŢIE A R.P.R. A PLECAT LA MOSCOVA PENTRU A PARTICIPA LA SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Duminică 29 Aprilie a plecat la Moscova o delegaţie pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Delegaţia este alcătuită din d-nii: Chivu Stoica (şeful delegaţiei), Dalea Mihai, Vass Ghizela, Hossu Gheorghe, Muşat Vasile. (Agerpres). Sărbătoarea muncii, ziua de răsplată şi lumină a celor care trudesc în huetul de roţi şi transmisiune, stau aplecaţi peste masa lor de lucru, scormonesc în hrube adânci pământul sau îl fărâmă cu dinţi de tractoare, azi este cu adevărat un praznic de obştească bucurie. Cei cari până nu de mult luau birja ori maşina ca să ajungă până acasă cu povara unui pacheţel de icre negre ca inima lor, încă nu-l înţeleg, încă nu pot pricepe de ce trebuia să vină sorocul pedepsei pentru atâtea fărădelegi nepomenite în pravila stăpânilor de odinioară. Când abia începeam a cunoaşte binele şi răul, povestea maică-mea că la o moşie de pe lângă Milcov, era un conac mare şi o fetiţă de ţăran, mică cât un putinei. O chema Varvara. In toate dimineţile, ea avea de curăţat un şir lung de oale de noapte, iar dup’amiezele le petrecea pe sofaua moşiereşti celei mari la călcăile acesteia. Trebuia să le scarpine binişor tot timpul cât dormea stăpâna. Dacă o fura somnul şi pe Varvara, se trezea cucoana, şi cu un beţişor cu ac în vârf, repede o deştepta. Astfel ii răsplătea Varvarei munca ei! Dacă am început !poi a învăţa buchile la şcoala primară, directorul, un om gras şi băutor din fire, a adus la sfârşitul anului un fotograf ca să ne pozăm cu toţii. Deadreapta şi de-a stânga lui a pus pe cei doi copii frumos îmbrăcaţi, iar pe cel mai sărman, care venise desculţ, l-a gonit pe poartă. La gimnaziu, profesorul de istorie întreba răstit pe şcolarii prost îmbrăcaţi : „Ce e tat-tu ?... Ce e mă-ta?..." Dar cu prostul şi leneşul cela dichisit din banca întâi, nu făcea aşa. Da mâna cu el. Mai pe urmă, m’am făcut învăţător suplinitor într’un sat de pe apa Caragârlei. Intr’o zi, o zi din luna Mai tinichigiul care cârpise burlanele şcolii a venit să ceară primarului plata. I-a dat-o numai in cap şi peste faţă, de-ai fi vopsit cu sângele omului un pupitru. Eu tocmai cântam în clasă cu copiii: Aşa-i viaţa dela ţară, Dulce, duuuulce de trăit. M’am băgat apoi rândaş literar la o revistă glumeaţă care câştiga bani cu nemiluita. Intr’o zi, aflu pe director şi soţia lui, aceasta cu un cleşte în mână, bătând pe doică şi strigând : „Păcătoasa, ştii cât mă costă ocaua de lapte din ţâţele tale Iar mai târziu, într’un ajun de 1 Mai, scoboram strada Sărindarului. Un boer în haine albe de olandă şi panama de orez scobora şi el cu maşina. Un nisipar urca cu căruţa încărcată. Maşina s’a atins de leuca nisiparului şi s’a zgâriat. Boerul a sărit de pe pernele cele mai afară şi a poruncit şoferului să-l bată pe nisipar cu propriul lui biciu. Tremura de mânie nu numai el, ci şi marginile de pai de orez ale pălăriei. A venit insă 1 Mai al bucuriei celor ce muncesc. Ioachim Bote* ÎNSEMNĂRI amintiri Nr. IU® Mteffifii 2 Mai 1951 înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov SE SIMTE SĂRBĂTOAREA! In ultimile zile Capitala noastră, a trăit o Viaţă intensă. Peste tot, în centru ca şi în cartiere, cetăţenii s’au luat la întrecere pentru a-şi împodobi cât mai frumos strada sau casa lor în cinstea zilei de 1 Mai. Vechile maidane pline de moloz şi cărămizi au fost transformate prin muncă voluntară în grădini cu rondouri de flori multicolore şi fântâni arteziene înconjurate de iarbă proaspătă. La balcoanele şi la geamurile caselor au apărut covoare frumoase şi buchete de flori In bătaia vântului călduţ se leagănă steagurile sângerii ce împodobesc faţa diferitelor instituţii şi întreprinderi. In Piaţa Bălcescu, în Piaţa Universităţii, în Piaţa Republicii ca şi la gara de Nord sau în Cotrogeni se observă aceiaşi atmosferă de sărbătoare. Panouri uriaşe cu chipurile conducătorilor oamenilor muncii din întreaga lume, zâmbesc cetăţenilor ce se plimbă pe străzile inundate de soare, de lumină. Ghirlande de brad se întind alene de la un pom la altul împletindu-se din când în când cu lozinci scrise cu litere albe curate pe panouri roşii. Megafoanele instalate aproape în fiecare stradă transmit muzică. Pe băncile proaspăt vopsite, ale parcurilor care au răsărit ca din pământ, stau cetăţenii. Pe aleile presărate cu prindiş se plimbă grupuri de tineri, iar în colţurile cu nisip copii construiesc castele. In piaţa Universităţii grupuri de cetăţeni se opresc în faţa grilajului minuscul al parcului ce va fi inaugurat in ziua de 1 Mai. Panouri frumos aranjate, pe cari s’au scris Apelul pentru un Pact al Păcii, precum şi chemarea Comitetului Permanent pentru semnarea Apelului Păcii, au apărut la intersecţia diferitelor străzi, precum şi în parcuri. Pe Palatul Telefoanelor stă scris cu litere ce se pot vedea de la distanţă mare: „Trăiască 1 Mai“întreaga atmosferă a oraşului îţi demonstrează că cetăţenii Capitalei aşteaptă cu bucurie şi dragoste ziua de 1 Mai care se sărbătoreşte acum sub semnul luptei pentru pace. Faţada Palatului Casei Centrale a Armatei, din Calea Victoriei, pavoazată pentru 1 Mai IN PARCUL DE LÂNGĂ TELEFOANE „Dar aici ce s'a mai făcuti" Un grup de patru persoane se artopia pe Calea Victoriei de Piaţa fostului Teatru Naţional. Până mai ieri era un gard înalt care ascundea privirilor grămezi de ruine. Teatrul Naţional fusese lovit de bombele avioanelor fasciste după 23 August 1944. Deatunci s'au dărâmat zidurile, s'a curăţat locul. Azi, în cinstea marei sărbători de 1 Mai pe acel loc s'a amena jat un solariu parc în mijlocul căruia se află un lac mic cu o fântână arteziană. Piatra albă comemorativă a eroilor căzuţi la 13 Decembrie 1918 străjueşte de sus parcul ce se întinde jos plin de verdeaţă. La capătul parcului se află micul solariu. In mijloc o groapă cu nisip. Câţiva copii plini de seriozitate construiau: — Mai dă apă... — Şi tu pune aici pomu... (era vorba de o rămurea de cais înflorată). Cât de tainic se ridica castelul construit de cei trei ţânci în mijlocul gropii cu nisip. „Acum facem un solariu" şi micii constructori amenajau un solariu lângă castelul lor. Pe o bancă, într'un colţ, doi bătrâni. Ea avea părul albit ca florile de zarzăr, el o privire de bunic bun. Priveau la cei trei copii. Nu ştiu dacă Ie erau nepoţei, dar privirile lor calde îi îndemnau parcă la joacă. N'am auzit tot ce-au vorbit împreună pentrucă şopteau.Am putut înţelege însă că se bucurau de ziua însorită, de noul parc, de liniştea din jur, de bucuria celor mici. Bătrânul la un moment dat s'a ridicat de pe bancă şi a spus cu vocea tare, puţin tremurată bătrânei care-1 privea: „Sunt mândru de oraşul meu, oraşul grădinilor cu copiii jucăuşi". In soare steagurile de la port, lăhăiau. Trecătorii se opreau şi priveai cu admiraţie unul din noile parcuri construite în cinstea zilei de 1 Mai. in ochii tuturora se putea citi acelaş lucru: mândria pentru frumuseţile construite, pentru felul nou în care s-a schimbat şi se schimbă înfăţişarea oraşului nostru. Adina Bonta, Parcul solariu de lângă Palatul Telefoanelor VLĂSTARELE NOASTRE SCUMPE Luni 30 Aprilie, s-au împlinit doi ani de la Înfiinţarea primelor detaşamente de pionieri din ţara noastră. Au trecut numai doi ani de când cu feţele îmbujorate de emoţie, au venit în faţa adunărilor festive cei mai buni şcolari ai Patriei noastre, să-şi primească cravata roşie, răsplata muncii rodnice, depusă în decursul anilor de şcoală. Cu câtă bucurie au păşit primii purtători ai acestui simbol măreţ! Cravata roşie i-a însufleţit pe cei care au primit-o, i-a îndemnat la muncă pe ceilalţi şcolari, care doreau şi această cinste. In decursul activităţii sale, organizaţia de pionieri, sub îndrumarea Uniunii Tineretului Muncitor, a sprijinit acţiunile şcolilor, contribuind la însuşirea unei discipline liber consimţite de către elevi şi la ridicarea nivelului în învăţătură. Cu sprijinul ei au putut lua fiinţă un număr de 6.697 grupe de învăţătură la care participă 73.500 pionieri şi şcolari, de asemenea funcţionează şi 12.561 cercuri de învăţătură pe materii. Au fost şi alte acţiuni prin care organizaţia de pionieri şi-a arătat dragostea faţă de Patrie. Una din acestea a fost campania de strângere a spi, celor, rămase în urma secerişului, din vara anului 1950, acţiune prin care copiii au dat Patriei 209.764 kg. cereale, ce altfel s’ar fi risipit. Pionierii din Oraşul Stalin au luat iniţiativa de a porni o campanie de sădire a pomilor în jurul şcolilor, în parcuri, grădini, locuri virane, etc. Numai în toamna anului 1950 şi în primăvara acestui an, pionierii au plantat un număr de 2.500.000 poeţi. Realizări frumoase s’au mai obţinut şi în domeniul activităţii sportive. Până acum s’au organizat 986 cercuri sportive, care au avut peste 7.700 manifestări la oraşe şi sate cu programe compuse din volley, atletism, gimnastică, etc. Munca şi dragostea pentru învăţătură a pionierilor se răsplăteşte din plin. Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul au grijă de vlăstarele scumpe ale Patriei. Iată aici un singur aspect. Pentru vacanţa de vară, s-au organizat tabere, în cele mai frumoase locuri din Patria noastră. Anul trecut, şi-au petrecut vacanţa în aceste tabere peste 69.000 pionieri şi copii de vârstă preşcolară. Anul acesta vor merge în tabere peste 82.000. Părinţii au de ce să privească cu bucurie la mândrii lor pierderi. Ei, cei mai buni dintre copii, sunt speranţa cea mai luminoasă, sunt simbolul viitorului tinerei noastre Republici ! Eoina Iliescu «