Universul, august 1951 (Anul 68, nr. 178-203)
1951-08-01 / nr. 178
LIMBAJUL CIFRELOR Comisiunea de Stat a Planifiicării şi Direcţia Centrală de Statistică ne-au obişnuit ca odată la trei luni să ne anunţe bilanţul victoriilor obţinute de poporul muncitor în opera de construcţie paşnică, bilanţ şi mai bogat în realizări de la trimestru la trimestru, dătător de noi şi legitime speranţe de mai bine, de încredere în posibilităţile noastre. In limbajul lapidar al cifrelor sunt înscrise succesele milioanelor de oameni ai muncii din uzine, de pe ogoare, de pe frontul activităţii culturale şi din birouri. Cifrele acestea vorbesc despre minunatul geniu organizatoric de care dă dovadă poporul de când, stăpân pe soarta sa, îşi făureşte singur destinele. Ele sunt act necruţător de acuzare la adresa jefuitorilor din trecut care n’au înfăptuit în decurs de decenii ceea ce realizează astăzi dela trimestru la trimestru poporul nostru, datorită economiei planificate. Producţia globală pe întreaga industrie pe trimestrul II 1951 a atins un nivel de 134,9%, faţă de trimestrul II 1950. Planul pe trimestrul II a fost îndeplinit în proporţie de 101,8 la sută. Nicicând înainte nu a cunoscut economia naţională un astfel de ritm de desvolare. Noua metodă de muncă, întrecerea, care a cuprins majoritatea salariaţilor, aplicarea cu succes a înaintatei tehnici sovietice în numeroase procese de fabricaţie, folosirea experienţei sovietice în organizarea muncii, grija, care a devenit permanentă, pentru economisirea materiei prime, raţionala întrebuinţare a maşinilor şi uneltelor, marile investiţii în industrie, agricultură şi transporturi, creşterea calificării profesionale a oamenilor muncii ca şi a nivelului lor politic şi cultural, iată tot atâţia factori cari au contribuit la realizarea şi depăşirea planului trimestrial, iată explicaţiile minunatelor înfăptuiri despre care vorbeşte Comunicatul asupra îndeplinirii planului de Stat pe trimestrul II 1951. In spatele fiecărei cifre exprimând creşterea producţiei industriale faţă de 1950, acelaş trimestru, stau oamenii vii. Ei au muncit anul acesta mai bine decât înainte, cu mai multă pricepere şi mai mult entuziasm. La ţiţei, cărbune, gaz metan, oţel, laminate, motoare electrice, diverse maşini-unelte, dintre care unele doar de puţină vreme am început să le fabricăm şi noi, indicii de creştere demonstrează că suntem pe calea cea bună a industrializării ţării. In agricultură planul* a fost deasemeni îndeplinit atât în ceea ce priveşte însămânţările de primăvară, lucrările de întreţinere a culturilor şi campania de recoltat şi trectat la cereale. Aşa cum arată Comunicatul, după evaluări făcute pe câmp, se prevede la grâu o producţie medie pe ţară de 1.350 kg. la hectar, adică 165% faţă de producţia medie de anul trecut. Gospodăriile agricole de Stat şi gospodăriile agricole colective stau în frunte. Organizarea muncilor agricole, lucrarea pământului cu tractoare, utilizarea îngrăşămintelor chimice, însămânţarea în cele mai bune condiţii, îngrijirea culturilor au dus la recolte-record între 2—3000 kg, grâu la hectar şi între 3000 şi 4000 kg. orz de toamnă la hectar. Industria de maşini agricole a furnizat în cursul primului semestru al anului 1951, 1560 de tractoare, 2.240 pluguri de tractor, semănători, batoze, etc. A crescut cu 78,6% numărul întovărăşirilor ţăranilor muncitori pentru a-şi lucra pământul cu tractoarele, faţă de aceeaş perioadă a anului trecut, întovărăşirile cuprinzând o suprafaţă de 456.000 hectare. Cu 32,7% mai multe mărfuri faţă de trimestrul 1950 au fost distribuite populaţiei prin reţeaua comerţului de stat şi a cooperaţiei, ceea ce a dus la o substanţială ridicare a nivelului de trai atât la oraşe, cât şi la sate E demn de subliniat faptul că lipsurile în aprovizionarea cu anumite alimente (carne, grăsimi, peşte) nu sunt acoperite sau ocolite, ci dezvăluite cu curaj pentru ca organele răspunzătoare să ia măsurile cuvenite, în vederea lichidării lipsurilor constatate şi să poată astfel să îndeplinească sarcinile de plan ce le revin. Nevoile sporite ale economiei naţionale au făcut posibilă şi necesară sporirea numărului muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor cu 288.000 în comparaţie cu trimestrul II 1950. Aceasta în timp ce în ţările capitaliste nu se găseşte altă întrebuinţare pentru braţele de muncă decât în industria de armament sau în îngroşarea fără nici o raţiune de apărare a rândurilor armatei în vederea războiului imperialist de agresiune- Ţara noastră a lăsat definitiv în urmă trecutul caracterizat prin nesiguranţă, şomaj cronic, mizerie. Această nouă stare de lucruri se oglindeşte cum nu se poate mai bine în atitudinea nouă manifestată de oamenii muncii în procesul de producţie. Numai în ţările care au scuturat jugul sclaviei imperialis- Nicolae Popescu (Continuare in pag. 2-a) ANIVERSAREA ARMATEI POPULARE CHINEZE Astăzi, poporul frate chinez sărbătoreşte Ziua Armatei Populare de Eliberare. Istoria luptelor glorioase ale Armatei Populare de Eliberare a început cu 24 de ani în urmă. La 1 August 1927, Partidul Comunist Chinez a condus insurecţia armată împotriva Gomindanului în Nanchan, capitala provinciei Kiangsi. De atunci şi până astăzi, de la primele detaşamente ale armatei roşii muncitoreşti-ţăraneşti şi până la uriaşa forţă militară a Chinei Noi, Armata Populară de Eliberare a parcurs un drum glorios. In istoria luptelor sale împotriva imperialiştilor niponi şi a reacţiunii Gamiridanului, sunt cuprinse acţiunii militare de o însemnătate mondială. Legendarul marş către Nord început la 16 Octombrie 1934 este una din aceste acţiuni. Cu acel prilej, soldaţii tinerei armate roşii au parcurs 12 500 kilometri în focul unor lupte cortumite, din provincia Kiangsi până în provincia Sensi. O altă acţiune care a răsturnat calculele strategilor imperialişti, a fost fulgerătoarea ofensivă începută în noaptea spre 21 Aprilie 1949, când s a dat semnalul marei ofensive de pe cursul inferior al fluviului Yang-Tse. In numai trei zile de la începutul acestei ofensive, a fost eliberat Nankingul, după care au urmat cele mai mari oraşe industriale ale Chinei. In scurt timp, forţele Armatei Populare de Eliberare au ajuns la ultimul mare oraş al Chinei, eliberând întreg teritoriul continental al ţării. Acestea sunt doar două momente în desfăşurarea victorioasă a revoluţiei chineze. Ele reliefează puternic capacitatea de luptă şi forţa care pe drept cuvânt poate fi numită invincibilă, forţă reprezentată de Armata Populară de Eliberare. Dar, fireşte, cauzele victoriilor Armatei Populare de Eliberare, ca de altfel ale oricărei armate nu trebuiesc căutate doar în calitatea armamentului şi echipamentului. Tot istoria revoluţiei chineze constituie un bun exemplu în această privinţă. In perioada războiului revoluţionar agrar (1927—1937) campaniile iniţiate de către Ciang-Kai-Sek împotriva Armatei Populare de Eliberare au fost conduse de generali germani şi au cuprins un efectiv de luptă uriaş. Cu toate acestea gomindangiştii nu au putut obţine victoria. Deasemeni, în ultima etapă a revoluţiei, începută în anul 1946, forţele Gomindanului au avut la dispoziţie credite în valoare de 6 miliarde dolari, instructori şi armament american, echipament şi produse de primă necesitate pentru susţinerea războiului civil. De data aceasta, în ciuda ajutorului masiv primit din partea imperialiştilor americani, prăbuşirea reacţiunii gomindaniste a avut un caracter definitiv. Deci cauzele care determină victoria unei armate şi înfrângerea alteia sunt de cu totul altă natură, de natură socială. Victoriile Armatei Populare de Eliberare şi forţa sa invincibilă sunt urmarea directă şi logică a caracteristicilor sale fundamentale. In primul rând, Armata Populară de Eliberare este condusă de Partidul Comunist Chinez care întruchipează năzuinţele de veacuri ale muncitorului şi ţăranului chinez, exploatat la sânge de cotropitorii străini, moşierimea şi capitalismul birocratic. Scopul luptei împotriva duşmanului intern şi extern este definit prin însuşi faptul că Armata Populară de Eliberare a urmat în toate acţiunile sale linia Partidului Comunist Chinez fiind condusă de Preşedintele Mao-Te-dun. Astfel ea a slujit revoluţiei maselor exploatate din Chira ducând „o luptă armată bazată pe alianţa strânsă a muncitorilor şi ţăranilor Eugen Atanasiu (Continuare în pag. 2 a) LECTURI DE VARĂ împrejurările mi-au îngăduit să cercetez câteva săli de lectură din unele staţiunii climaterico-balneare. Deasemeni şi câteva librării. Am stat îndelung de vorbă cu librarii şi bibliotecarele respective, cu numeroşi lectori de toate vârstele şi de toate categoriile, care veneau să cumpere ori să împrumute cărţi Am lăsat pe fiecare să-şi spună cu de la sine pornire: gândurile, părerile, impresiile, doleanţele, satisfacţiile.. Şi ca atare am aflat multe, direct, fără ocoluri, cu acea spontaneitate cordială a confidenţelor de la om la om, nu dela lector la scriitor. Mai este oare nevoie de altceva pentru a măsura cât s'a schimbat orientareaşi preocuparea cititorului de azi? Lecturile de vară ale vilegiaturistelor de om erau după chipul şi asemănarea lor. Adică, majoritatea lectorilor de ocazie îşi ucideau timpul cu o anume marfă de a treia mână. Romane politsie, romane cloroformizante pentru cuget, la care lectorul nu rămâne cu nimic, după ce închidea ultima foaie. Şi fireşte, pentru categoria snobi ultimele confecţiuni cu marca servilismului literar, care se potriveau realităţilor noastre sociale şi psihologice ca nuca in perete. Lecturi intra două partide de bridge, intre două flirturi sau două matinee de dancing. Mă rog- Asta era lumea. Asta şi hrana ei intelectuală. Nu odată mi s’a întâmplat după zile îndelungate de ploaie, când stocul de cărţi aduse cu mine se epuizase, — zic, nu odată s’a întâmplat să fiu nevoit a scotoci rafturile librăriilor improvizate pentru sezon în diferite, staţiuni balneo-climaterice. Cine nu-şi aminteşte maculatura soldată cu acest prilej? Tot ce nu-şi afla cumpărători în timpul anului, era expediat de editori să alimenteze intelectual vilegiaturiştlor. Ce cărţi! Ce lectură! Ce lectori! Am răsfoit, ca să mărturisesc drept, am şi citit câteva în acea vreme, îndeosebi erau cărţi de-un marasm cleios, peltele aşa zis psihologice, cu firul de păr împărţit in patru după care îţi venea să inculţi bocancii şi să te tot duci prin ploaie, pe toate coclaurile, ca să-ţispeli mâzga din tine. Prin contrast, cât de tonice sunt cărţile citite de vilegiaturiştii de astăzi. In primul rând cărţile clarsice de literatură universală: Balzac şi Tolstoi, Puşkin şi Stendhal, Gorki şi Jack London, Dickens şi Gogol, Turgheniev şi Maupassant, Caragiale şi Cehov• Multe, foarte multe cărţi pentru tineret şi copii. Romane de aventuri ştiinţifice, de călătorii, de anticipaţii. Romane sovietice de acţiune sau de reconstruiri istorice. Acestea într’o proporţie care precumpănesc jumătatea din balanţa tuturor lectorilor şi un capitol nou aproape necunoscut de lectorii de odinioară, foarte numeroase cărţi de popularizare ştiinţifică■ Istoricul invenţiunilor şi viaţa inventatorilor, descoperirile geografice, lupta omului cu natura, miracolele ştiinţifice, exploraţiunile polare, anticipaţii asupra viitorului in spiritul unui nou romantism dinamic şi creator, constructiv inspirat din realităţile veacului şi ale transformărilor sociale. In concluzie, după tot ce am văzut cu ochii şi am auzit de la diferiţi lectori, toate preferinţele se îndreaptă spre literatura optimistă, energetică, dinamică. O apologie a omu- ului şi a facultăţilor sale creatoare. Vilegiaturistul a descoperit din propria sa experienţă că asemenea lectură înseamnă un adaos, un ajutor de ordine psihologică la tratamentul medical de odihnă şi de refacere a forţelor. Un elixir tonic verificat, in locul lecturilor deprimante şi dizolvante de odinioară, care scârbesc de viaţă şi îmbolnăvesc sufleteşte înainte de a îngădui omului să se tămăduiască trupeşte. Cezar Peţr©,cu ÎNSEMNĂRI REGIMUL NOSTRU DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ CONSTRUEŞTE LOCUINŢE PENTRU CETĂŢENII PATRIEI Vedere generală a cartierului muncitoresc al uzinelor „Steagul Roşu* din Oraşul Stalin Către Comitetul Central al Partidului Comunist Cehoslovac Tovarăşului RUDOLF SLANSKY, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă felicită călduros pe Dvs., unul din cei mai de seamă conducători ai Partidului Comunist Cehoslovac, cu ocazia celei de a 50-a aniversări de la naşterea Dvs. şi vă doreşte ani mulţi de viaţă, sănătate şi muncă rodnică în folosul cauzei păcii, socialismului şi înfloririi Cehoslovaciei Populare. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GH. GHEORGHIU-DE3 PRELUNGIREA APLICĂRII DISPOZIŢIVILOR DECRETULUI PENTRU REGLEMENTAREA RAPORTURILOR DINTRE PROPRIETARI ŞI CHIRIAŞI In Buletinul Oficial. Nr. 83 de ori Marţi, 31 Iulie, a apărut textul Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale pentru prelungirea aplicării dispoziţiunilor Decretului Nr. 5 din 23 Aprilie 1948, pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. Potrivit acestui Decret, dispoziţiunile Decretului Nr. 5 din 23 Aprilie 1948, pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, cu modificările din 30 Aprilie 1949 și 14 Februarie 1950, prelungite până la 30 Iunie 1951, prin Decretul Nr. 55 din 19 Aprilie 1951, se prelungesc până la 30 Septembrie 1951, inclusiv. Chiria pentru intervalul de timp 1 Iulie 1951—30 Septembrie 1951 va fi aceea stabilită pentru intervalul de timp 1 Aprilie 1951—30 Iunie 1951. Greva funcţionarilor publici din Siria BEIRUTH, 31 (Agerpres.) — TASS transmite: La 30 iulie, funcţionarii instituţiilor de stat din Siria au declarat o grevă generală la care participă circa 20.000 persoane. Greviştii cer majorarea salariilor. Toate instituţiile din întreaga Sirie sunt închise. La 30 iulie a avut loc o adunare a delegaţilor tuturor organizaţiilor sindicale locale afiliate la Federaţia Sindicatelor siriene, pentru a aproba rezoluţia cu privire la declararea unei greve generale a muncitorilor sirieni îndreptată împotriva închiderii fabricilor şi a creşterii şomajului. DEJUN LA CASA ALBĂ Din ordinul Wall Street-ului, Truman mărește mereu, în scopuri agresive, bugetul militar al Statelor Unite. Creşte numărul semnăturilor pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii „Săptâna Păcii“ in Belgia BRUXELLES, 31 (Agerpres). — Ziarul LE DRAPEAU ROUGE anunţă rezultatele „Săptămânii păcii“ organizată între 1 şi 8 iulie din iniţiativa Comitetului belgian pentru apărarea păcii şi consacrată strângerii de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu privire la încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri şi pregătirii Congresului Naţional pentru apărarea păcii care va avea loc la Bruxelles în Septembrie. La sfârşitul „Săptămânii păcii“ numărul semnăturilor pe Apel se ridica la 218.007. La Liege au fost strânse 35.000 semnături, iar la Anvers — 11.874. In unele fabrici și uzine, Apelul a fost semnat de majoritatea sdrobitoare a muncitorilor. Astfel, 98 la sută din muncitorii atelierelor de cale ferată „Bas-Prés“ din provincia Namur au semnat Apelul; la uzina „Providence“ din Charlemois, 80 la sută din muncitori au semnat Apelul. In cursul „Săptămânii păcii“, au avut loc 62 meetinguri de masă in diferite regiuni ale Belgiei, 40 caravane de automobile, camioane şi biciclete, împodobite cu pancarte şi lozinci chemând la semnarea Apelului, au străbătut ţara. Autorităţile locale din trei comune — Tournoi, Roux şi Anderlues s’au pronunţat în mod oficial pentru încheierea unui Pact al Păcii. Au fost aleşi 323 delegaţi la apropiatul Congres Naţional pentru apărarea păcii. 243.425 de persoae au semnat Apelul in Olanda massă Apelul Populaţia indoneziana semnează in HAGA, 31. (Agerpres). — TASS transmite: Campania pentru strângerea de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu privire la în- I cheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri la amploare în Olanda. Până în momentul de faţă 243.425 persoane au semnat Apelul. Strângerea de semnături continuă. HAGA, 31. (Agerpres) — TASS trrUismite: Ştirile sosite din Djakarta confirmă succesul pe care îl are în Indonezia campania pentru strângerrea de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu MONTEVIDEO, 31. (Agerpres).— TASS transmite : In ţările din America Latină continuă cu succes campania pentru strângerea de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu privire la încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci, mari puteri. După cum anunţă ziarul argentinian NUESTRA PALABRA, In Argentina peste 500 000 persoane au semnat Apelul. Partizanii păcii din Argentina urmăresc să strângă 3.009.000 semnături până In luna Octombrie, când va avea loc cel privire la încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. Până în prezent Apelul a fost semnat de 431.000 persoane. In Indonezia există oraşe şi aşezări unde întreaga populaţii adultă a semnat Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii. Astfel în oraşul Amabarava (Java), Apelul a fost semnată de 19.827 persoane, adică de întreaga populaţie vârstnică; în oraşul Madiun (Java), au semnata Apelul 22.174 persoane. In ţările Americii Latine partizanilor păcii din Argentina. In Brazilia, în ciuda persecuţiilor împotriva partizanilor Păcii, campania pentru strângerea de semnături ia amploare în întreaga ţară. Potrivit datelor publicate de ziarul IMPRENSA POPULAR, la Rio de Janeiro Apelul a fost semnat de 90.700 persoane. După cum subliniază ziarul progresist OJE, care apare la Sao Paolo, numai în statul Sao Paolo au semnat Apelul 140.567 persoane. Ziarul subliniază că din cei 400 locuitori din local de al treilea Congres naţional alitatea Suviana, 384 au semnat Apelul. Ţăranul Paolo Camargo în vârstă de 60 ani, din localitatea Mirassol (statul Sao Paolo) a strâns numai în decurs de patru zile, peste 1000 semnături în rândurile ţăranilor care lucrează la plantaţiile învecinate. Potrivit datelor publicate de ziarul Uruguayan VERDAD, Comitetul naţional Uruguayan pentru apărarea păcii a strâns în ultimele zile peste 10.000 semnături. In total, In Uruguay au fost strânse 110.451 semnături. O DATORIE PATRIOTICĂ Peste puţin timp, la începutul toamnei, se va deschide noul an şcolar. Copiii noştri, fiii şi fiicele oamenilor muncii din ţara noastră, vor păşi pragul şcolilor de toate gradele, se vor aşeza în bănci şi vor începe un nou an de muncă, un nou an de învăţătură, însuşindu-şi minunatele comori ale culturii, ale ştiinţei. Acest nou an şcolar, începe în condiţii nemaiîntâlnite încă în ţara noastră. Statul nostru acordă sume uriaşe pentru desvoltarea învăţământului. Necontenit se deschid şcoli noi, în care copiii învaţă cum să construiască o viaţă nouă, cum să muncească pentru înflorirea Patriei, pentru apărarea păcii. La noi învăţătura nu se mai face pentru „carieră", nu mai este o chestiune personală a elevului şi a familiei lui. înscrierea copiilor în şcoli şi trecerea lor de la o treaptă la alta, până la cele mai înalte, este o datorie patriotică, deoarece numai în felul acesta putem pregăti cadrele calificate atât de necesare pentru propăşirea ţării noastre. Fiecare familie care are copii de vârstă şcolară trebue să se preocupe, cu dragoste, de îndrumarea acestora către şcoală. Prima zi de şcoală a copilului de şapte ani este un eveniment de neuitat în viaţa lui şi a părinţilor lui. Pregătirea copilului în familie pentru această zi, ca şi pentru munca lui de după aceea în şcoală, trebue începută din timp şi cu multă înţelepciune. Prin exemplul lor personal, părinţii trebue să educe, la copilul lor, o justă atitudine faţă de muncă, faţă de învăţătură. Copilul trebue făcut să aştepte cu nerăbdare şi cu interes viitoarea lui viaţă în mijlocul colegilor de clasă. Tot din familie, trebue să cultivăm, la copiii noştri, respectul faţă de învăţătorul care-i va conduce spre lumina cărţii şi-i va călăuzi în viaţă. De asemenea, purtarea copiilor în familie este nevoie să fie educată în aşa fel încât la şcoală, ei să se poată încadra, fără efort, în regulile vieţii colective a clasei. Munca de pregătire a copiilor în familie pentru şcoală este grea, îndelungată şi migăloasă, dar ea va fi din plin răsplătită prin succesele pe care le vor avea copiii — astfel pregătiţi — la învăţătură. Deosebit de mare şi însemnat este rolul părinţilor în îndrumarea copiilor, după terminarea şcolii elementare, către şcolile medii. Şi aici regimul nostru de democraţie populară deschide noi şi minunate posibilităţi. Astăzi, în ţara noastră, drumul adolescenţilor nu mai este determinat de posibilităţile materiale ale părinţilor şi nici de „rentabilitatea” profesiei alese. Fiecărui elev care învaţă bine îi sunt deschise deopotrivă porţile liceelor teoretice ca şi cele ale şcolilor tehnice din cele mai variate ramuri al producţiei. Şi la terminarea oricărei îi este asigurat, fie accesul la învăţământul superior, fie plasamentul în producţie, conform calificării primite. Grija părinţilor, în strânsă colaborare cu şcoala, trebue să se îndrepte către o îndrumare a adolescentului spre domeniul de activitate pentru care are cele mai multe aptitudini, ferindu-i de greşala de a-şi alege o profesie către care este tras de o anumită „strălucire" a acesteia, dar în care n’ar avea posibilităţi să corespundă şi călăuzindu-şi paşii spre 'vvaea în care va aduce cel I“*'* evro folos Patriei. Nici la înscrierea tinerilor în şcolile superioare rolul familiei nu este mai puţin însemnat. Cunoscând bine pe copiii lor, părinţii îi vor îndruma şi aici, pentru o cât mai potrivită alegere a ramurii de specialitate în care aceştia se vor califica, pentru a sluji cât mai cu folos Patriei şi poporului nostru liber. Minunată este pilda oamenilor sovietici în privinţa îndrumării copiilor către şcoală. Familia sovietică, bază puternică a societăţii sovietice, îşi creşte în neţărmurită dragoste şi cu înalt simţ de răspundere patriotică pe copiii săi, călăuzindu-i cu înţelepciune spre şcoală. In Uniunea Sovietică, prin strânsa colaborare dintre familie şi şcoală, dintre comitetele de părinţi şi cadrele didactice, toţi copiii între? şi 11 ani sunt cuprinşi în învăţământul general de şapte clase. Prin îndelungare şi amănunţite discuţii între părinţi şi profesori se stabileşte drumul pe care vor fi redrumaţi elevii spre şcolile medii tehnice sau teoretice şi spre cela superioare. Şi astfel se asigură creşterea unei tinere generaţii dej, oameni culţi, pregătiţi, gata să îu-î frângă orice piedici în drumul spre primăvara lumii — comunism,mul. Urmând exemplul luminos al oamenilor sovietici, colaborând strâns cu şcoala şi ascultând sfaturile învăţătorilor şi profesorilor, îndrumând cu dragoste pe copiii noştri spre şcoli, vom putea creşte din ei oameni instruiţi, bine pregătiţi pentru o muncă rodnică şi creatoare în folosul ţării noastre dragi, în folosul cauzei păcii, cauza oamenilor cinstiţi din întreaga lume. Valamin Sspuna