Veselia, 1923 (Anul 31, nr. 1-51)

1923-03-22 / nr. 11

7 — No. ri. V £ 5 £ L S Cronica săptâmânei Mutre şi citlte Madam Constituţia e o persoana simandicoasă care a luat parte la toată viaţa politica a poporului român din ultimele decenii. De o moralitate nu prea scrupuloasă, s’a întreţinut cu toţii şefii de guvern care a’au perindat prin ţară, probabil cateă-i mulţumească pe toţi pentru aprinsele declaraţii de dragoste făcute în opoziţie. Dar negreşit — tot atâtea tratări au fost înregistrate de cei căzuţi în... neputinţă, adică de la Putere. Dragostea ce au nutrit-o bărbaţii noştri politici pentru madam Constituţia se vede dintrim fapt mărunt. De îndată ce se înhăita cu un alt pretendent, fostul viitor ţipă pe toate cărările că ,,s’a violat Constituţia”. Dacă putea fi şi asta o supărare şi mai ales, o vorbă potrivită! Fapt este că din aceste repetate ,,violări” madam Constituţia a dat naştere la o sumă incalculabilă de legi, care legitime, care naturale, multe'născute moarte, altele schiloade, toate făcând concurenţă mutrelor din tablourile hidoase care acoper păreţii şcoalelor, reprezintând ,,copii pociţi din părinţi bolnavi". Ceeace însă, n’a împiedicat-o pe „mama legilor” să-şi continue meseria. Său întâmplat lucruri cu adevărat incestuoase. Fii primilor amanţi ai doamnei, au venit şi ei la rându-le să cucerească graţiile bătrânei Echivocu! a durat până la răsboi, când baba a intrat la fund. După război s’a simţit că nu mai merge. Nu de alta, dar erau prea mulţi pretendenţi, şi poate în al doilea rând, era scandalos. Atunci s-au gândit, cei interesaţi la o soluţie: refacerea virginit faţei bolnavei doamne Constituţie. Pentru această operaţie partidul de la cârmă a însărcinat pe un cuvios profesor de drept, care s’a apucat de treabă fără să recurgă şi la asistenţa medicală (oferită în cazul de faţă de doctorii Lupu şi Vaida-Voivod.) Se pare că Profesorul n’a reuşit să schimbe anatomia cucoanei, nici măcar ..pe ici pe colo în punctele esenţiale” ci s’a mulţumit să-i dea o spoială nouă, lucru ce a nemulţumit profund pe cei doi doctori refugiaţi. In special dihonia, cea mare a fost — cum să-i zicem mărului discordiei?—a fost când s’a ajuns la....subsol". Doctorii ţipă sus şi tare că numai ei cunosc chestiunea pe când bătrânul profesor nare ce-i face. Afacerea e deocamdată in suspensie şi se aşteaptă ca onorabilul profesor să pună punctul pe i. În afară de cei doi doctori, mai sunt nemulţumiţi şi alţi bărbaţi politici, care ar deţitmii să fie naşii nouei Constituţii. Poate că nu ele alta, dar tot chestia cu subsolul, bat-o s’o bată. Fiindcă e lege,odată vede nasul subsolul finei" și nu face să piac dă ocazia 1 Te. L. B»timpul Un cap uitat. Un actor vestit se duse intro zi să trază pe un cunoscut politician. Acesta zărindu-1 pe fereastră, puse pe servitorul său să-i spună că nu este acasă. — Foarte bine, uragul meu, zise actorul, spune stăpânului tău că am fost și că în viitor ar face bine să nu-și mai lase capul acasă. • A u e‘curtean. Un rege fiind la o vânătoare, trase f într'o vulpe și nu o nimeri- Vulpe» o șterse pe aci încolo. — Se vede că nu e emteanâ, zise regele, căci altfel s ar fi prefăcut că •* moartă. N utimi două femei. Un curtezan bătrân sta de vorbă cu o doamnă din lumea mare. In cursei conversației curtezanul zise: — Eu nu cunosc decât două femei, cari au numai calități bune si niciun cusur. — Cum o ctueamă pe cealaltăt tir trebă doamna. După călătoria in Italia. B-na Ionescu către mama ei. Ce meutt e bărbatul meu... e ceva îngrozitori La Veneţia a vrut să vană palatul dogilor şi pe Rimaldo *„şi când Fam spus să nu tot confunde lagune cu Lugano, se apucă la table d’hote să tot sporovoească de lacul Guaaow *■ Intre pungaşi Pungaş vechiu. Măi Mitruifte, femeii ce sunt tot mai mofturoase în ziua de azi — Aşa-i. Uite, a mea se ţine chiar de capul meu să-i fur un aeroplan. Harnică. — Fiica emile se mărită amim .a cincea oară. — Da... aşa, a fost totdeauna... Iată harnică. I . e 1 Zestrea Miţei — Ediţia II-a — Miţa plângea în casă cu lacrămi de crocodil. In curte mă-sa se ocăra cu madam Cuţit, vecina d’alături. Marghioala, mama Miţei, intrase în casă şi căuta o custură de cuţit ruginit, să-i facă rivalii In ciudă. Miţa plângea cu sughițuri. — Mamă, astâmpără-te și nu ta mai ocări cu mitocanca aia. N’auzi ce vorbe-mi strigă? In curte madam Cuţit nu mai contenea cu ocările: Ce fă ? faci pe cinstita şi ţi-ai vândut fata la găzari? Marghioala îşi mângâia fata cu dragoste’: — Ce proastă eşti tu Mito, daci o să-ţi iasă ţie zestrea. Apoi eşi afară ţinând custura ’n «j. .lî.VE\i l • — Na ia cuţit, bagăţi-l în burtă, tot ca tine de ruginit.— Huo! madam Cuţit, madam Cuţit! Dar cealaltă făcea clăbuci la gură — Ţi-ai vândut fata la găzariță, fir’ai a dracului să fii de chioară! După potolirea scandalului, Marghioala porni prin mahala după martori, voind să-şi dea vecina în judecată şi să ceară despăgubiri pentru atingerea cinstei Miţii. — Vai sorax, îi zicea una, pune-mă pe mine martoră să-i arăt eu Cuţitoaei cine sunt. — Şi cât zici soro să-i cer pentru olansarea cinstei Miţii mele? — De soro, eu zic că zece mii ajunge. — Ce face? Poate cinstea fi-ti o , făcând numai atâta, dar a Miţii fac. cel puţin treizeci de mii! înainte de începerea procesului, urma să-şi ducă fata la medicul legist, să-i scoată certificatul cum că e fată cinstită. — Nu merg mamă, cum o să mâ dezbrac eu în faţa unui bărbat? Dar mă-sa-i zâmbi eu bunătăţii — Lasă Miţulico, nu mai fi aşa de amărâtă. In viaţa ta o să ai destuii asemenea, ocazii, dar atunci n’o să-ţi mai fie teamă aşa de tare ca acuma. Şi, deoarece fata nu voia să meargă cu nici *un preţ, mă-sa o minţi ca doctorul legist cunoaşte fetele cinstite numai după ochi şi numai a tunei Miţa se hotărî să meargă. Când coasa Marghioala intră cu fata ki vizită, medicul legist o ’ntrebă: — Câți ani are fata ? — Merge i pe 16 ani. — Manei n’ai făcut nimic, e preaare. — Nu, domnule doctor, din contră, mie-mi trebue un certificat cum Ci fata e cuminte. Vai, ce rușine fu pe Mița, mai ales că medicul legist nu se mulţumi nu