Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1966 (Anul 4, nr. 1-25)

1966-01-07 / nr. 1

SIMPLIFICARE... CU ECONOMIIm umm oup n m m CATRE CUE LICEELE ECONOMICE, FĂRĂ CLASE SPECIALIZATE Consider că o specializare strictă, pe clase, a liceelor economice ar duce la îngustarea orizontului absolvenţilor acestor şcoli. Viaţa dovedeşte că specialiştii în economie au nevoie de cunoştinţe economice multilaterale, pentru a putea face faţă cu maximum de eficienţă, în oricare sector de muncă, mai ales că dezvoltării economice a ţării noastre îi este necesar un mare număr de cadre pregătite în acest domeniu. Totodată, lipsa unui număr satisfăcător de asemenea cadre economice din unele ramuri de producţie, înrudirea dintre diferitele discipline ale învăţămîntului economic şi a problemelor economice practice, cât şi atracţia spre o ramură sau alta (care numai în procesul muncii se poate cunoaşte cu adevărat) cer ca şi pentru absolvenţii învăţămîntului economic superior să nu se ţină seama în producţie de specializarea din institut (absolvenţi ai Facultăţii de comerţ lucrează în industrie, ai Facultăţi de finanţe , în comerţ, etc.). Lucrul acesta se va petrece cu atît mai mult în cazul absolvenţilor liceelor economice, ceea ce va face ca — atunci cînd vor lucra într-o altă ramură economică decît pentru cea la care s-au specializat — să nu dea randamentul necesar. Specializarea pe clase n-ar putea fi niciodată perfectă. în nr. 49 al „Vieţii economice“ s-a publicat un articol semnat de N. Davideanu, care propune clase specializate pentru contabilitate, finanţe, comerţ etc. Bineînţeles că s-ar putea continua cu : industrie, agricultură, transporturi, iar pentru fiecare din acestea, inclusiv ramurile lor, se mai poate: merceologie, planificare, statistică. Mai mult, o specializare în liceele economice concepută şi în raport de secţiile şi grupele de la facultăţile de ştiinţe economice, nu ar prea fi avantajoasă elevilor, dintre care numai o parte merg în învăţământul superior , iar cei care o fac la terminarea liceului, cînd sînt mai maturi — îşi cunosc mai bine înclinaţiile spre o facultate economică sau alta. In liceele economice ar fi indicat, în schimb, să se facă mai multă matematică decît s-a făcut în şcolile medii tehnice de comerţ; şi, precum s-a mai arătat de către alţii, să se pună accent pe latura practică a problemelor. Gh. BĂLTEAN şef serviciu plan O. C.L. Alimentara Timişoara 0 GOSPODĂRIE TOT MAI PUTERNICĂ muncă este, după socotelile noastre, de circa 48 lei. Am întîmpinat Anul Nou cu creionul în mină, deciși fiind să adăugăm noi succese celor de pînă acum, în 1966, avem prevăzută o lucrare de mare importanţă atît pentru C.A.P. cit şi pentru întreaga comună: asigurarea cu apă potabilă, prin construirea unei conducte de 8,5 km (de dincolo de Plopeni) şi montarea instalaţiilor necesare pentru pomparea şi distribuirea apei. Pe lingă această lucrare, se mai prevăd, la C.A.P., construirea unei grădiniţe sezoniere, iar la sectorul productiv , construirea unui grajd pentru 100 de capete taurine, a unei maternităţi pentru Anul 1965 ne-a adus, mie şi colectivului de muncă al G.A.S. Piscu Sadovei din raionul Corabia, succese în activitatea depusă. Astfel, în loc să cheltuim 2,1 milioane lei, cu am avut alocat pentru lucrările de investiţii, am cheltuit numai 1,8 milioane, sumă în care sunt incluse şi lucrările de plantaţie a 72 ha cu viţă de vie, ce urmau să fie executate în anul 1966. Pe lingă aceste economii, rezultate bune am avut şi în alte domenii : de exemplu, am depăşit planul cu 1 135 kg struguri de masă la ha. Una din cele mai arzătoare dorinţe ale mele şi ale colectivului de muncă din care fac parte este să 80 de scroafe, a unei ingrăşătorii de porci cu o capacitate de 200 de capete şi a unui garaj pentru cele 15 maşini şi tractoare pa care le avem. Vom reuşi să terminăm cu bine aceste lucrări, deoarece contăm pe producţii şi venituri sporite. Din contractele încheiate reiese că vom vinde statului cantităţi însemnate de produse. Am intrat în 1966 cu hotărîrea ca — urmând sfatul şi îndemnul partidului — să muncim mai bine şi mai cu spor, să ne gospodărim mai chibzuit şi... să trăim astfel tot mai îmbelşugat. Gheorghe TIRSE preşedintele cooperativei agricole de producţie Chirnogeni-Dobrogea obţinem rezultate şi mai bune. în acest scop, în anii ce vin ne propunem să mărim suprafaţa plantată cu vie de la 400 la 750 ha, să creştem în loc de 400 taurine — 2 000 iar numărul coloniilor de albine să ajungă de la 2 300 la 5 000. Una din principalele noastre dorinţe, care va deveni realitate în anii cincinalului, este şi irigarea cu apă din Dunăre a plantaţiilor. Aşadar, gospodăria noastră va deveni complexă, multilaterală, o gospodărie tot mai puternică. ing. Ion DOBRESCU director, G.A.S. Piscu Sadovei, regiunea Oltenia PRIETENA MEA-REVISTA 1966... Pentru mine, proaspăt absolvent al I.S.E. „V. I. Lenin“, este un an deosebit: primul an în care pot să-mi pun în practică cunoştinţele căpătate pe băncile facultăţii. Deosebit, pentru că este anul de la care aştept primele satisfacţii profesionale. Cu prilejul noului an 1966, gîndurile mele se îndreaptă şi spre „Viaţa economică“, publicaţie de care mă leagă multe afinităţi. Din 1963, de la primul său număr, revista mi-a devenit un prieten de nădejde, care m-a ajutat de multe ori la pregătirea unor lucrări de seminar sau pentru cercul ştiinţific. Acum, este rîndul meu să-mi ofer ajutorul revistei, ajutor pe care-l doresc eficient şi pe care îl văd materializat într-o colaborare rodnică. Aş dori ca aportul meu la revistă să constea în articole bune privind — pentru început — diverse probleme de economie mondială, de organizare şi tehnică a comerţului exterior, de conjunctură a diferitelor ţări şi mărfuri etc. Pentru acest an, doresc ca revista să acorde o mai mare atenţie problemelor legate de comerţul nostru exterior şi de economia mondială. Doresc din toată inima ca anul 1966 să aducă „Vieţii economice“ noi succese şi un cerc tot mai larg şi mai pasionat de cititori şi colaboratori. Grigore GAVRILOVICI economist, I. C.E. ,,Exportlemn"-Bucureşti CU CREIONUL IN MINĂ Pentru cooperativa noastră 1965 a fost un an cu roade bogate. Astfel, de pe cele 1 700 ha cultivate cu grîu am recoltat 3 270 kg la ha ; de pe 1 550 ha cu porumb, am strins 3 650 kg la ha; la floarea-soarelui (400 ha) — 1910 kg la ha. în sectorul zootehnic, de la cele 450 de vaci cu lapte am obţinut 2 200 litri de fiecare ; cele 4 000 de oi cite avem au produs de fiecare cite 3,6 kg de lină şi 36 litri lapte; am îngrăşat 870 de porci. De asemenea, am obţinut — de pe cele 30 de ha cu vie — 10 800 kg struguri la hectar ş.am.d. Rezultatele acestea bune se văd in faptul că am putut să vindem statului mai multe produse decât prevedeau contractele încheiate, precum și în bugetul C.A.P. care trece de 14 milioane lei venituri (în plan : 11,5 milioane lei) sau în valoarea ridicată a zilei-muncă: 40 lei numai partea în bani, plus produsele (valoarea totală a zilei- Cu ocazia unei verificări la întreprinderea de transporturi Craiova, echipa de control a analizat şi formularistica, şi a constatat că, la vînzarea abonamentelor lunare de călătorie, se eliberează şi o chitanţă tip pentru fiecare sumă încasată. Or, din moment ce contravaloarea călătoriilor s-ar putea înscrie chiar pe abonament, s-a propus (şi s-a înfăptuit apoi) renunţarea la chitanţa tip, reducîndu-se, deci, numărul formularelor prin elimi-Am citit materialele publicate în paginile 8 şi 9 din VIAŢA ECONOMICĂ Nr. 46/1965 („De la marfă la bani — pe orbitele transportului şi decontărilor“) şi sânt întru totul de acord, că reducerea circuitului documentelor bancare a constituit pentru organele bancare o problemă de prim ordin pentru accelerarea decontărilor, însă nu acelaşi lucru se constată şi la organizaţiile de transport, unde se lucrează cu acum 10 ani, cu aceleaşi spaţii reduse de depozitare şi cu o lipsă acută de mijloace de descărcare. De asemenea, expediţia la beneficiar din gara Bucureşti-mărfuri şi „16 Februarie“ (tot din Capitală), nu se face ritmic, ceea ce determină ca decontarea facturilor introduse în bancă să se execute cu întîrziere, sau chiar să primim refuzuri pentru neprimirea mărfurilor (exemplu : refuzuri repetate de la T.R.C.narea chitanţierelor (care la I.T.Craiova reprezintă în medie 40—60 bucăţi pe lună, adică 210 lei, iar pe an — 2 520 lei). N-ar putea, oare, Ministerul Finanţelor, respectiv Direcţia evidenţei şi dărilor de seamă contabile, să extindă simplificarea aceasta şi în alte oraşe ? Carol BORA şeful corpului C. F. I. Sfatul popular al oraşului Craiova Banat). Deci, documentele bancare ajung la beneficiar şi mărfurile nu ajung nici peste 15 zile — termenul de amînare legal pentru neprimirea mărfurilor. Dată fiind situaţia aceasta, consider că trebuie îmbunătăţită activitatea gărilor R.M. şi ,,16 Februarie“-Bucureşti prin mărirea spaţiilor de depozitare şi, în primul rînd, prin mecanizarea operaţiunilor de descărcare a maşinilor auto pe rampă (nu este admisibil ca maşinile să stea pentru descărcare 2—3 ore şi, uneori, să se întoarcă în fabrică avînd aceeaşi încărcătură, rampa fiind complet ocupată). Un argument în plus : dacă ar exista în număr mai mare mijloace de descărcare, o maşină ar putea face patru transporturi pe zi, în loc de două ca în prezent. Georgică POPOVICI contabil-șef I.C.M.A. - Bucureşti PE ORBITELE TRANSPORTULUI REDACŢIA CĂTRE CITITORI * REDACŢIA CĂTRE CITITORI TRAIAN TOMA, muncitor, I.C.T.-Timişoara — La data încorporării vi s-a plătit compensaţia în bani a concediului neefectuat. In consecinţă, aveţi drept de concediu de odihnă după trecerea unui nou stagiu în muncă de 12 Luni, întrucît, însă, perioada cît aţi îndeplinit stagiul militar nu întrerupe vechimea în muncă, conducerea unităţii vă poate acorda, în baza art. 13 din H.C.M. nr. 186/1951, concediul de odihnă cu anticipaţie. SUSANA GEANGALAU, economistă, Oţelul Roşu-Caransebeş — Puteţi urma Facultatea de chimie industrială numai la cursurile de zi şi, bineînţeles, în baza unui examen de admitere. IONEL IONESCU, Buzău — Apreciem sentimentele sincere ce le nutriţi faţă de popoarele Africii. Vă sfătuim să trimiteţi versurile unei publicaţii de specialitate. Ing. ION I. BRATU, Focşani — Perioada la care vă referiţi nu întrerupe vechimea în munca pe care aţi avut-o după absolvirea şcolii tehnice viticole, dar nu se ia în calculul vechimii neîntrerupte în munca din unitatea agricolă. Perioada de timp în care veţi lucra după reîncadrarea într-o unitate agricolă se adună deci cu perioada lucrată anterior în unităţile agricole productive, întrucît proveniţi din câmpul muncii, salariul tarifar care vi se cuvine în primul an după trecerea examenului de stat şi încadrarea într-o unitate productivă va fi salariul tarifar prevăzut între limitele de salarizare pentru funcţia de inginer agronom, şi nu salariul inginerului stagiar. Conf. univ. ŞTEFAN LANCZOS-Cluj — Am primit studiul dv. despre „Evoluţia şi perspectivele mecanizării şi automatizării lucrărilor de birou". Eventualele observaţii vi le vom comunica într-o scrisoare personală. M. C.-Braşov — îndeplinirea controlului tehnic de calitate se face, în funcţie de fazele procesului tehnologic, atît de muncitori cît şi de tehnicieni. Pentru a putea dovedi că, fiind absolventă a şcolii medii tehnice aţi ocupat efectiv o funcţie tehnică în perioada august 1954 — februarie 1960, este necesar ca întreprinderea dv. să certifice acest lucru, în ipoteza în care, atunci cînd aţi îndeplinit funcţii de control tehnic, aţi fost încadrată ca muncitoare în ultima categorie de calificare a reţelei tarifare din ramura respectivă, puteţi fi promovată ca tehnician I, fără să mai fie necesar să prestaţi un anumit stagiu în munca de tehnician II. Promovarea în funcţia de tehnician I se poate face numai dacă este vacant un asemenea post şi dacă se apreciază de conducerea unităţii că puteţi îndeplini, în bune condiţii, sarcinile de serviciu ce revin acestei funcţii. UN GRUP DE ECONOMIŞTI, Valea Trotuşului — Consideraţiile dv. din articolul trimis redacţiei sunt în atenţia forurilor în drept. VASILE ILINESCU, contabil şef — întreprinderea de morărit ARANCA — Sinnicolaul Mare, Banat— Potrivit Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 1627/ 1960, în unităţile care au îndeplinit criteriile şi condiţiile de premiere, repartizarea diferenţiată a fondului de premiere pe secţii şi servicii, precum şi stabilirea premiilor cuvenite fiecărui angajat îndreptăţit, este de competenţa exclusivă a conducerii unităţii cu consultarea comitetului sindicatului. Propunerile prezentate de şefii serviciilor în ce priveşte repartizarea fondului de premiere pentru angajaţii din serviciile respective nu sînt obligatorii pentru conducerile unităţilor. De asemenea, nu este obligatorie nici propunerea formulată de contabilul şef pentru angajatul care îndeplineşte funcţia de şef de serviciu contabilitate. La celelalte întrebări, vă vom răspunde ulterior. ALEXANDRU PETRE — Bucureşti. — Potrivit dispoziţiilor normative în vigoare, concediu] suplim.', tar pentru vechime neîntreruptă în muncă se acordă în prezent numai muncitorilor din unităţile economice. Acest concediu, cu durata de 3 pînă la 5 zile lucrătoare, se acordă diferenţiat, în raport cu anii de vechime neîntreruptă în muncă, precum şi de grupa de salarizare din care fac parte. Problema ridicată de dv. privind eventuala diferenţiere a duratei concediului de odihnă, în raport cu anii de vechime în muncă şi pentru personalul tehnic-administrativ a fost reţinută de Comitetul de Stat pentru Problemele de Muncă şi Salarii, urmînd să fie analizată împreună cu celelalte organe competente. MIRCEA GHIGIUUU, tehnician Bucureşti ; MIRCEA CROITORU, contabil şef O.C.L. produse industriale Rimnicu Vîlcea ; AUREL ILEA, muncitor Şantierele navale Olteniţa. Scrisorile trimise redacţiei şi publicate anul trecut în legătură cu procurarea de mărfuri cu plata în rate au avut ecou. După cum ne informează Ministerul Comerţului Interior, s-au luat măsuri ca începînd din acest an formularele „dovezi“ să fie procurate de la întreprinderile unde salariaţii îşi desfăşoară activitatea. La solicitarea lor, salariaţii le vor putea completa pe loc cu semnăturile legale, fiind scutiți astfel de un drum inutil la magazin.