Viaţa Economică, iulie-decembrie 1970 (Anul 8, nr. 27-52)

1970-07-03 / nr. 27

I CONDUCERE şi organizare Optimul activităţii unităţii economice lector univ. Octavian Jabea, Facultatea de studii economice Universitatea Al. I. Cuza- Iaşi Cadre şi răspunderi Ion Micăle, directorul sucursalei jud. Prahova a Băncii Naţionale de Maria Ioniţă (pag. 9) Planificare Prima balanţă a legăturilor dintre ramuri pentru economia României conf. univ. Paul Alexiu, director tehnic ln C.S.P. Dezbateri Imperativ al progresului tehnic şi al stimu­lării exportului­­ Introducerea produselor noi şi cunoaşterea ciclului de viaţă al măr­furilor de Emilia Aldea, şef secţie, Institutul pentru Studierea Conjuncturii Economice Interna­ţionale (pa­g. 10—II) TEORII • IDEI Cartea economică Interviu cu dr. Gh. Constantinescu, directo­rul Editurii ştiinţifice Intre pragmatism şi contestare. Intelectualii americani în faţa războiului din Vietnam de Anghel Schor (pag. 13) Puncte de vedere In legătură cu conceptul de economie mondială de conf. dr. George Marin, lector Virgil Gheorghiţă, A.S.E. (pag. 14) „Imaginaţia se învaţă“ de conf. dr. E. Prahoveanu (pag. 15) ECONOMIE MONDIALA La masa rotundă Cooperarea industrială internaţională ţi promovarea exportului de Irina Vianu Un studiu al O.I.M. relevă I Discrepanţe social-economice inter­ni in tra­tări de I. Pădureanu (pag. 16) Idei şi orientări în problemele protejării me­­diului ambiant de Al. Anca (pag. 19) Redactor şef­­ Gheorghe DOLGU Tiparul: întreprinderea Poligrafică „Informația“, str. Brezotoriu, nr. 23—25, 40 470 / viata economică Săpîămînal editat de Societatea­­de Stîmnte Economice din România SUMARUL nr. 27 din 3 iulie 1970 ! ECONOMIE NAŢIONALĂ Obiective majore in economie 1 înfăptuirea exemplară a planului pe acest an ţi pregă­tirea producţiei pe 1971 şi întreg cinem­atul 1971—1975. Semnează­­ Aurel Duca, prim­­secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R. şi ing. Ilie Cîşu, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Prahova al P.C.R. (pag. 3) Agricultură­­ Organizarea temeinică a producţiei şi a muncii in agricultură — o cerinţă vitală — de Gheorghe Petrescu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie (pag. 5) Reducerea cheltuielilor materiale Fabricaţia olefinelor -«- Trei variante tehno­­logice In faţa opţiunii şi a deciziei economice de ing. chimist D. Tănăsescu (pag. 6) Turism Casă ospitalieră de Porfir Negrea, vicepreşedinte al O.N.T. (pag. 7) Salarii Experimentarea noului sistem de salarizare în întreprinderile argeşene. Practici vechi care diminuează efectul urmărit, de Benone Popa, dir .adjunct sucursala ju­deţeană Argeş a Băncii Naţionale Credit Noi măsuri privind simplificarea operaţiuni­lor băneşti ale unităţilor economice de Gh. Marcu (pag. 8) 7^// Proiectul de lege privind răspunderea conducerilor organizaţiilor socialiste pen­tru gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea con­trolului financiar. PERFECŢIONAREA ORGANIZĂRII FUNCŢIEI DE CONTROL PROIECTUL DE LEGE privind răspunderea conducerilor organizaţiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului finan­ciar se încadrează în ansamblul de acte nor­mative elaborate de organele centrale de sinteză, menite a da viaţă principiilor stabilite de Conferinţa Naţională din decembrie 1967 şi Congresul al X-lea al P.C.R. pentru perfec­ţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. De data aceasta este rîndul Ministe­rului Finanţelor să propună cadrul legal de or­ganizare al uneia din funcţiile esenţiale ale conducerii sistemului economic — funcţia de control. Urmînd o practică încetăţenită în întregul sistem al conducerii vieţii noastre economice şi sociale, practică ce s-a dovedit a fi eficientă cu ocazia altor experimentări, Ministerul Finan­ţelor supune propunerile sale unei largi dez­bateri publice, in­vi­tind toţi salariaţii, îndeosebi specialiştii în domeniul economic-financiar, să-şi aducă contribuţia la îmbunătăţirea aces­tor propuneri. Acţiunea este cu atît mai nece­sară şi utilă cu cît, în condiţiile adoptării noii structuri organizatorice a conducerii­­eco­nomiei naţionale — prin înfiinţarea unităţilor cu statut de centrală industrială — problemele ridicate de funcţionarea controlului financiar, îmbracă aspecte noi, deosebit de complexe. Re­zolvarea lor presupune o abordare mai nuan­ţată, cu luarea în consideraţie a condiţiilor concrete în care-şi desfăşoară activitatea di­versele organizaţii economice, a opiniei celor chemaţi să asigure practic gospodărirea, manevrarea mijloacelor materiale şi băneşti, date spre administrare de popor. Definind controlul financiar ca instrument, ca funcţie a conducerii economiei şi subliniind rolul acestuia în prevenirea şi identificarea de­ficienţelor, în pn­otarea pe baze realiste a acti­vităţii, proiectul de lege supus dezbaterii re­prezintă în primul rând un model organizato­ric, structural. El integrează organic, coherent, precis, întregul ansamblu de atribuţii, drep­turi şi obligaţii ce se nasc in desfăşurarea ac­tivităţii de control financiar în conducerea economiei naţionale. Modelul prezentat este adaptat economiei socialiste, conduse pe baza principiului centralismului democratic, care ţine seama de necesitatea elaborării unui plan central de dezvoltare a economiei, dar şi de aceea a lărgirii sistematice a atribuţiilor uni­tăţilor economice. Astfel, proiectul prevede importante atribuţii pentru conducerile de unităţi economice în exercitarea controlului financiar preventiv şi a controlului financiar intern, dar subliniază rolul deosebit ce revine Ministerului Finanţelor, ca reprezentant al intereselor financiare ale statului, în coordo­narea şi orientarea unitară a controlului fi­nanciar pe toate treptele economiei, în asi­gurarea unităţii de concepţie, de acţiune şi de metodă. Acest rol este evidenţiat şi de preve­derea cuprinsă în proiect conform căreia controlul financiar intern din administraţia centrală a ministerelor şi celelalte organe centrale, din centralele industriale şi celelalte unităţi economice asimilate acestora, unităţi judeţene şi interjudeţene, întreprinderi şi insti­tuţii din subordinea acestora, precum şi de la comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, va funcţiona ca organ subordonat atît conducerii organizaţiei socialiste, cit şi Ministerului Finan­ţelor. Sînt de natură a acţiona în sensul asigu­rării unei orientări unitare a controlului fi­nanciar şi largile drepturi prevăzute pentru Ministerul Finanţelor în capitolul IV al proiec­tului de lege, ca şi precizările privind orga­nizarea, atribuţiile compartimentelor de control financiar din structura ministerelor economice, din aceea a Ministerului Finanţelor sau a băncilor. In ansamblu, proiectul de lege prezentat de Ministerul Finanţelor reprezintă o contribuţie însemnată la soluţionarea complexelor proble­me ridicate de perfecţionările aduse în pre­zent în sistemul conducerii economiei noastre naţionale. Noul model de organizare a activită­ţii de control financiar se caracterizează prin mai multă precizie şi supleţe, ceea ce-i conferă un grad sporit de eficienţă. El va asigura un control mai competent, operativ şi eficient al activităţii de administrare a patrimoniului, o mai bună cunoaştere şi urmărire a modului de gospodărire a bunurilor obşteşti, va contri­bui mai din plin la identificarea şi mobilizarea rezervelor, la prevenirea, descoperirea şi recu­perarea pagubelor, la aşezarea mai exactă a răspunderilor. Alocaţia de pentru copii stat NICOLAE ZEGREA, Cluj. — Referatul Întoc­mit de serviciul plan-sa­­larizare din cadrul Între­prinderii unde lucraţi co­respunde reglementării în vigoare. Această regle­mentare prevede următoa­rele condiţii : 1) Angaja­tul să­­ fi avut dreptul, în luna anterioară aplicării noului sistem de salari­zare, la alocaţia de stat pentru copii. 2) Salariatul să fi ocupat în continuare aceeaşi funcţie, astfel incit majorarea salariului să nu fi fost determinată de o promovare. Atunci cînd, prin excepţie, salariatul a fost încadrat intr-o func­ţie inferioară celei pe care a deţinut-o pînă la aplicarea noului sistem de salarizare, el are dreptul în continuare, la alocaţia de stat, chiar dacă sala­riul tarfar nou depăşeşte plafonul stabilit de Decre­tul nr. 285/1960, astfel cum a fost modificat prin De­cretul nr. 422/1965. [• Calcularea sporului V. MIRONESCU, Bucu­rești. » In anexa Vll-a 3a H.C.M. nr. 914/1968, cu modificările ulterioare, se prevede că angajații care au o vechime neîntrerup­tă în aceeași unitate, de la 10 la 15 ani, au dreptul la un spor la salariu de 59/6, iar pentru cei cu o vechime de la 15 la 20 ani, sporul se majorează la 7%. Pentru salariatul care s-a încadrat în mun­că la 1 iunie 1955, avind de la acea dată, vechimea neîntreruptă în aceeași u­­nitate, transa de vechime de la 10 la 15 ani se în­cheie la 31 mai 1970. In­­cepînd cu data de 4 al lunii următoare, respec­tiv de la 1 iunie, acest salariat are dreptul la spo­rul prevăzut pentru tran­şa următoare. Restituirea cheltuielilor făcute de inventatori CORNEL HERLEA, econo­mist, ţef serviciu plan sala­rizare, întreprinderea de con­strucţii forestiere — Cluj. 1) Restituirea cheltuielilor făcute ■ de inventatori, inova­tori sau raţionalizatori cu realizarea proiectelor de exe­cuţie, care se face In te­meiul art. 26 şi 79 din H.C.M. nr. 2250/1967, nu constituie o plată dublă prin acordarea şi a unei recompense, stabi­lită In raport cu avantajele realizate. Potrivit legii, in­ventatorii, inovatorii şi ra­­ţionalizatorii au obligaţia să dea, odată cu înregistrarea propunerilo­r lor, numai o descriere şi desenele expli­cative necesare pentru înţe­legerea şi realizarea proiecte­lor de execuţie a propuneri­lor şi pe baza lor, a prototi­purilor experimentale. Efec­tuarea tuturor lucrărilor de realizare a propunerilor, cum sunt, de exemplu, proiectele de execuţie, prototipurile şi altele constituie o sarcină de serviciu a organizaţiilor so­cialiste interesate în realiza­rea şi aplicarea propunerilor şi nu a autorilor. H.C.M. nr. 2250/1967 dă posibilitatea or­ganizaţiilor socialiste să plă­tească autorilor contravaloa­rea muncii şi materialelor în cazul cînd acestea au fost suportate de autori, au fost efectuate în afara orelor de program şi au fost utile or­ganizaţiei socialiste interesate la realizarea şi aplicarea pro­punerilor. Prin urmare, în asemenea cazuri se plăteşte în total sau în parte, In măsura în care au fost utile, cheltuielile pe care ar fi trebuit să le facă organizaţia socialistă in­teresată. Această plată este In deplină concordanţă cu principiile de retribuire a muncii prestate de autor, pen­tru care nu avea nici o o­­bligație. Recompensa, în schimb, este un drept­­patri­monial cu caracter stimula­tor, care se stabileşte şi se plăteşte diferenţiat, în raport cu nivelul contribuţiei tehnice a soluţiilor propuse (noutate şi progres pe planul tehnicii mondiale la invenţii, noutate şi progres la nivelul Între­prinderii la inovaţii şi raţio­nalizări) şi în raport cu a­­vantajele realizate de organi­zaţiile socialiste prin aplica­rea soluţiilor tehnice propuse (recompensa la o inovaţie este 50% din recompensa unei in­venţii şi recompensa la o ra­ţionalizare este 25% din re­compensa unei invenţii). 2) pentru stabilirea valorii desenelor şi proiectelor, în actul estimativ ce se întoc­meşte de către un specialist, se iau normativele existente la institutele de proiectare respective. In cazul construc­ţiilor, se iau normativele de la Institutul de proiectare a Industriei Materialelor pentru Construcţii, din care se vor scădea cheltuielile de regie ale instituţiei şi beneficiile institutului. 5) Potrivit art. 33 şi 80 H.C.M. nr. 2250/1967 şi In­strucţiunilor nr. 375/1963, a­­vantajele economice pentru stabilirea recompensei la in­venţii, inovaţii şi raţionali­zări se calculează prin com­pararea situaţiei existente înainte şi după aplicare. TO mp mm Im TI—T-rf 1 l­ t IIIf11fIJIIII

Next