Viaţa Economică, iulie-decembrie 1973 (Anul 11, nr. 27-52)

1973-07-06 / nr. 27

2 1 14 15 16 17 18 19 ANUL X» viata economica SIOMAHUL Numărului 21? din 6 iulie 1973 — Dezvoltări de ramură Mutaţii calitative în industria construc­ţiilor de maşini, de ing. loan Avram, mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini grele. — Investiţii . Eficienţă şi termene. Interviu cu tova­răşul Ion Ruşinanu, preşedintele Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară. — Economie naţională Plan -angajamente • Hunedoara în întrecere, de Ioachim Moga, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Hunedoara al P.C.R. • Ritmicitatea producţiei — condiţie a u­­tilizării potenţialului tehnico-productiv la dimensiunile sale reale, de ing. Florian Mîhalache, ec. Petre Cioclu. Rentabilitate Cu ce cheltuieli organizăm exploatarea carierelor de piatră, de Ni­colae Dănilă. — Comerţ exterior Creşterea eficienţei exportului şi politica de conjunctură activă : De ce obstacole vizibile rămîn totuşi invizibile ?, de Iosif Păţan. 8—9 — „V.R" : investigaţii, sinteze, evaluări, con­cluzii Acţiunea de reorganizare (V). Efecte ob­ţinute în întreprinderi industriale din judeţe, de Constantin C­ojocaru, Nicolae Popov, Stere Popescu, Emil­­.amfirescu.­­ 10—11 — Ancheta „V.E.“ în 170 de cooperative agricole de produc­ţie despre : Resursele dezvoltării. Efortul propriu (I), de prof. dr. Sabin Nica-Sîr­­beşti, Ion Manea. 12—13 — Conducere şi organizare • Experienţe in actualitate • R.F.G. : Accente strategice în condu­cerea unităţilor industriale, de Ovidiu Nicolescu. • Cazuri în dezbatere : Funcţii d­e con­ducere şi de execuţie (Opinia cititorilor). • Cadre şi răspunderi : ing. Victor Ma­­tcevici, director general al Centralei de transporturi auto-Bucureşti. • Marketing • Definirea politicii „produsului“ turistic, de Iulian Berbecaru. • Dialog cu specialistul de marketing : Strategia produselor noi (IV), de Mihai Ionescu. — Concept: • teorii Consideraliuni referitoare la caracteris­ticile strategiei cooperării economice in­ternaţionale, de Maria D. Popescu. — Colaborarea şi cooperarea economică dintre ţările socialiste : Domeniul produc­ţiei materiale (XXII), de Radu Constan­­tinescu. — Metodologie Cum să dimensionăm stocurile­­curente de dr. D. Fundătură — Economie mondială Documentar : Dimensiuni ale economiei şi dimensiuni ale cercetării ştiinţifice. — Interviu cu Pieter Lieftînck, director e­­xecutiv al F.M.I., despre : Direcţiile cola­borării cu România. ÎN SUPLIMENT : — Executarea şi încasarea amenzilor penale şi contravenţionale de I. Oprescu — Termenul de sesizare pentru orice pre­tenţii băneşti ale salariaţilor faţă de uni­tate de D. Marinescu — Contractul de transport internaţional de mărfuri pe calea ferată (răspunderi) de Lucian Theodoru. — Obligaţiile întreprinderii de comerţ exte­rior comisionare de I. Iczkovits Redactor şef: Gheorghe DOLGU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA : dtr. Nicolae Iorga nr. 36 • telefon 50.40.40 • Bucureşti Tiparul: întreprinderea Poligrafică „In­formaţia" str. Brezoianu, nr. 23—25. 40 470 5 Şantierul naval — Galaţi la 80 de ani PE MALUL sting al Dunării, la Galaţi, se găseşte amplasat cel mai mare şan­tier de construcţii navale din ţara noas­tră. Acest important obiectiv industrial va sărbători in curînd­ 80 de ani de la înfiinţare. Succesele constructorilor de nave gă­­lăţeşii, prestigiul şantierului de la mila 80 se da toceşte unui lung şir de efor­turi. Navele fluviale şi marime ce poartă însemnul „Made in Romania“ cutreieră astăzi apele mărilor şi oceanelor sub pavilion românesc şi straja, n­a­vig­atori fiind satisfăcuţi de calităţile nautice ale acestorr nave. Poziţia portuară a municipiului Galaţi, aşezat pe malul unei artere de comuni­caţii internaţională, a determinat ca încă de la sfîrşitul secolu­lui al XVIIi-lea să ia fiinţă aici şi să se dezvolte con­strucţiile de nave. în anii 1839—1840 se construiesc 17 vase de război otomane, cu o capacitate de 60 de tunuri. Actul de naştere al şantierului va fi semnat însă în 1993, cînd Gh. Ferine a obţinut de­­la primăria oraşului cîteva hectare de pămînt. Tabloul pe care ni-l oferă astăzi şan­tierul naval din Galaţi este acela al unui obiectiv industrial puternic dez­voltat, echipat cu o tehnică modernă, capabil să răspundă oricăror cerinţe în construcţiile de nave. în prezent, se construiesc aici nave specializate şi de mare tonaj. Dintre acestea, menţionăm navele mineraliere de 12 500 şi 15 000 tdw. Munca proiectanţilor şi constructo­rilor nu se va opri însă la aceste reali­zări. Pe planşetele proiectanţilor prinde contur mineralierul de 40 OOO tdw, iar constructorii pregătesc mijloacele de construire, se dezvoltă halele de asam­­blat-montaj, se lărgesc calele de lansare, iar cheiul va fi extins cu 360 m. Se va dezvolta, de asemenea, atelierul de tu­bulatură, se va construi o fabrică de oxigen şi o hală de acetilenă. Cu ocazia celor 8 decenii, le dorim co­n­stru­cţion lor de nave şi şan­t­ierului gălăţean „La mulţi a­m !“, ec. Ioan tar­cian MEHEDINŢI •Direcţia judeţeană de statistică * Galaţi Ce reprezintă 4 zile LA 1 iunie 1969, din nunctive indepen­dente de voinţa mea în baza H.C.M n­r. 352/1968 ara părăsit întreprinderea unde lucram. în luna iu­lie m-am înscris la un concurs pentru ocuparea unei funcţii la o altă unitate. Am cîştigat concursul, dar am primit încunoştiinţarea scrisă la 4 septembrie, cu patru zile după ex­pirarea celor trei luni prevăzute pentru reîncadrare cu drept de vechime neîn­treruptă în muncă. Toate încercările mele de obţinere a vechimii neîntrerupte au rămas zadar­nice. Nu se ţine seama de faptul că am cîştigat concursul cu mult înaintea ter­menului, că n-am avut nici o zi de con­cediu de odihnă pînă în momentul des­facerii contractului. A fost, oare, vina mea că rezultatul concursului s-a anun­ţat cu patru zile după cele 90 ? Cred că forurile de resort ar putea să ţină seama de unele situaţii de ex­cepţie. E. NICOLAUS Sibiu Ce întreprindem pentru reducerea normelor de consum I­N ARTICOLUL pe această temă (V.L. nr. ÎS) se arăta că nivelul cheltuielilor de producţie se menţine încă ridicat in ţara noastră în comparaţie cu standardele mondiale. In multe în­treprinderi constructoare de maşini, de pildă, consumurile de materiale sunt mai m­ari, coeficientul de utilizare a meta­lului fiind in minus faţă de unităţile similare din vecinătate. La problemele ridicate in acest articol ne-au răspuns : # întreprinderea „Unirea“­­Cluj: ÎN CADRUL întreprinderii noastre e­­xistă o activitate susţinută pentru a realiza produse de bună calitate, iar producţia să fie rentabilă, economică din toate punctele de vedere. Pentru a obţine rezultate cît mai bune, con­siderăm ca sarcină permanentă, redu­cerea cheltuielilor materiale ca urma­re a revizuirii, in continuare, a norme­lor de consum şi gospodărirea raţiona­lă a materialelor. Dintre măsurile întreprinse amintim reproiectarea parţială sau totală a unor produse care, prin îmbunătăţi­rea caracteristicilor tehnice a maşinilor textile, aduce însemnate avantaje teh­­nico-economice. Analizînd aceasta sub aspectul valorificării pe treaptă su­perioară a materialelor cu ajutorul indicelui consumului de greutate re­lativă, se preconizează că se va ob­ţine la maşina de filat bumbac pardat o reducere de 15,2% (la toate maşinile, începînd cu producţia de serie a anului 1975) , la maşina de filat lină pieptă­nată cu 17%; maşina de răsucit fire — 15,5% ; carda de bumbac — 29,5% ; războiul automat pentru mătase — 8,8% şi la laminorul de bumbac — 14,3%. Fiind de acord cu cele menţionate în articolul apărut în nr. 15 al „Vieţii e­­conomice“, arătăm că, pe lingă im­pulsionarea muncii de descoperire și valorificare a rezervelor, se ridică și problema asigurării cu materiale normate necesare. ing. IO­AN GIURGEA director # întreprinderea mecanică- Roman: ECONOMIHIItEA METALULUI prin reducerea continuă a normelor de consum a constituit o preocupare per­manentă a colectivului nostru, concre­tizată, în fiecare din anii trecuţi, în importante cantităţi de metal econo­misit. Aceasta cu toate că între­prinderea noastră produce maşini-unel­­te pentru prelucrarea lemnului, maşini ce se produc, în general, în serie mică, iar sortimentele se menţin an de an în fabricaţie. Este adevărat însă, aşa cum se arăta şi in articolul care ne viza şi pe noi, că mai erau rezerve. In anul 1979, prin măsurile tehnico­­organizatorice s-au economisit : 127,30 tone metal ; în 1971 — 66,470 t ; în 19­72 — 57,981 t, iar în primele luni ale a­­nului in curs 14 t. Pentru anul 1973, s-a întocmit un plan de măsuri privind proiectări tehnologice şi constructive care să conducă la o economie de 28 t metal. Reducerile s-au aplicat în situa­ţia în care coeficientul de utilizare a metalului pe ansamblul întreprinderii este de 0,790. Considerăm că prin măsurile ce se vor lua, în continuare, pînă la sfirşi­­tul anului să reuşim ca propunerea iniţială de reducere a normelor să se materializeze. ing. Vasile GOGU director 9 Înfrăţirea­ Oradea: ACŢIUNEA întreprinsă în luna a­­prilie pe linia diminuării consumuri­lor specifice, s-a soldat cu o economie de 69,19 tone metal, din­ care 24,21 la­minate. Suntem deci de acord cu afir­maţia din „Viaţa Economică“, că posi­bilităţile şi rezervele reducerii consu­mului de metal şi a altor materiale n­u sunt încă epuizate. Activitatea colectivului nostru privind valorificarea superioară a metalelor este oglindită elocvent şi de evoluţia indicatorului utilizării metalului ra­portat la valoarea producţiei globale, tone/mil. lei Astfel : 1965 — 116,­86 ; 1966 — 106,25 ; 1967 — 105,95 ; 1968 — 160,25 ; 1969 — 96,64 ; 1970 — 99,09 ; 1971 — 84,30; 1972 — 77,67. La nivelul posibilităţilor şi a speci­ficului unităţii noastre, cantitatea de 69,19 tone economie de metal este o contribuţie reală şi proporţională în cadrul celor 1 800 tone de metal cît s-a prevăzut să fie economisită la nivel de centrală. ing. I. MĂRGINEAN director - întreprinderea mecanică Si­biu. ÎN SCOPUL realizării unor produse de o calitate superioară, care să satis­facă cerinţele interne şi să fie com­petitive pe piaţa externă, s-au repro­­iectat o serie de produse vechi, rezul­­tînd produse cu caracteristici tehnice mult îmbunătăţite şi cu consum redus de metal. Ca urmare a acestei acţiuni de modernizare a producţiei şi a în­suşirii în fabricaţie a noi tipuri de utilaje, s-a reuşit­ ca circa 60% din producţia anului 1973 să o constituie produsele noi. Prezentăm comparativ consumul de metal la cîteva produse vechi şi noi. Şi coeficientul de utilizare a metalului este in atenţia colectivului unităţii noastre. Astfel, ca urmare a reproiec­­tării şi îmbunătăţirilor tehnologice în PEI­I—63 PAI 63 50 6,590 5,863 PELI—63 PAI—63 A 50 6,590 5,938 FG—31 FG—825 50 14,200 11,800 F.P.—14 104 7,520 6,720 decursul anilor, coeficientul de înnoi­re a înregistrat o creştere simţitoare la unele produse, in viitor ne vom strădui sa îmbunătăţim acest coeficient şi să ne apropiem de cel al ţărilor avansate din punct de vedere economic. ing. VasMe VASU director I ECOURI ===, -S Produsul Plan pe 1973 Norme de consum a­­probate La produse vechi La produse noi 1 CURIER­ Ă Prescripţie I. ILISIE, Oradea — Potri­vit art. 176 din Codul muncii, în vigoare de la data de 1 martie 1973, pentru orice pre­tenţii băneşti ale persoanelor încadrate în muncă faţă de unitate, prejudicii suferite sau drepturi ne­acordate, termenul de sesizare este de trei ani de la data producerii pagubelor sau de cînd drepturile trebuia să le fie acordate. In vechiul Cod al muncii (art. 118) acest termen era stabilit la un an. Pentru cazurile rezolvate sau recunoscute prin hotărîri ale organelor de jurisdicție a muncii sau pe cale adminis­trativă,­ în condițiile reglemen­tării anterioare datei de 1 martie 1973, nu se poate pune problema reactivării drepturi­lor respective. Atunci cînd ce­rerea de recunoaștere a drep­turilor este însă ulterioară datei de 1 martie 1973, respec­tiv datei de intrare în vigoare a noului Cod al muncii, sala­riaţii sunt îndreptăţiţi să ceară stabilirea și plata acestor drepturi pe­­trei ani în urmă De pildă, dacă un salariat so­licită la 1 iunie 1973 acorda­rea retroactivă a sporului de vechime neîntrerupta în ace­eaşi unitate, producînd acte care să dovedească această vechime de la data de 1 fe­bruarie 1972, în ipoteza cînd se constată că ce­rerea este temeinică, urmea­ză să primească sumele cuve­nite pe 16 luni care s-au scurs de la nașterea dreptului, în timp ce, conform vechii regle­mentări, n-ar fi avut dreptul decît la sporul pe ultimele 12 luni. • Concediu de odihnă ERNEST BIRO, Miercurea Ciuc. * 1) Potrivit art. 189 din Codul muncii, în vigoare de la 1 martie 1973, prin per­sonal cu funcţii de conducere în sensul acestui Cod se în­ţeleg conducătorii de unităţi numiţi de organele superioa­re, directorii, directorii gene­rali şi asimilaţii acestora din organele centrale şi­ locale, şefii com­parti­men­ilor de muncă ai unităţilor, precum şi asimilaţii lor. în ce pri­veşte funcţiile de c­educere a unităţilor, care pot bene­ficia de concediu suplimen­tar de odihnă de 2 zile lu­crătoare, acestea sunt prevă­zute limitativ în lista întocmi­tă în acest scop de organele stabilite de Legea nr. 27/1967. Asemenea funcţii sunt cele de directori generali şi direc­tori ai direcţiilor indepen­dente din ministere şi celelal­te organe centrale, precum şi funcţiile, asimilate acestora, de directori ai institutelor de proiectare sau de cercetare ştiinţifică, de directori gene­rali şi directori ai între­prinderilor de grad special, I şi II, precum şi din alte uni­tăţi. Alte funcţii de condu­cere din cadrul personalu­lui, în afara celor de direc­tori generali şi de directori, nu sunt prevăzute în lista susmenționată. 2) Hotărîrea Comisiei de judecată poate fi revizuită la sesizarea co­mitetului sindicatului sau a procuraturii, în termen de 30, respectiv de 60 de zile de la pronunțarea Hotârîrii, numai dacă nu este supusă unei căi de atac obişnuite, deci numai în cazul litig­ii­lor a căror valoare îmi depăşeşte 1 000 lei. • Salarizare GH. ANDREESCU, BUcU­reşti — Problema ridicată de dv. îşi găseşte soluţia în pre­vederile pct. 5 din anexa XI la H.C.M. nr. 914/1965. condu­cerea unitarîi are dreptul ca, după un an de la data reîn­cadrării, să vă acorde un nu­­r­ăr de gradaţii, până la gra­daţia avută. în ce priveşte cea de a doua întrebare, pre­cizăm că de la 1 martie 1973, data aplicării noului Cod al muncii, contractele de munca se încheie, de regulă, pe du­rată nedeterminată. Prin ex­cepţie, contractele de m­ncă se încheie pe durată deter­minată numai în cazul înlo­cuirii titularului unui post care lipseşte temporar de la serviciu, căruia unitatea este obligată să-i păstreze postul, pentru prestarea unei munci cu caracter sezonier, precum şi a altor activităţi, cu carac­ter temporar. • NICOLAE Ş­ER­BAN, Plo­ieşti — Perioadele cât aţi funcţionat ca inspector şef în­­văţărmnt, şef serviciu cadre şi învăţămint şi şef serviciu personal nu se includ în ve­chimea necesară pentru în­cadrarea dv. ca tehnician principal. • DORIN DUMITRIAN, Hu­nedoara. — Pentru a urma cursurile serale de su­bingi­­neri trebuie să susţineţi un nou concurs de admitere. Nu este posibil ca diploma de economist să fie echivalată cu aceea de inginer-economist. , am fi IOAN NECULCEA, DA­VID SIMION, Bucureşti. ~ Direcţia salarizării în indus­trie, construcţii, t­ra­ns­portu­­ri şi telecomunicaţii din Ministe­rul Muncii ne cdffirmică că­­a reţinut propunerea dv. ft Teodor papuC. Suceava — Nu putem răspunde între­bărilor dv. dacă niu ne fur­nizaţi dăte despre studiile absolvite, dacă Cie sîrtt cele cerute pentru fii dicţia de ş£f secţie răcoritoare şi despre motivul deselor modificări de funcții.

Next