Viața Nouă, aprilie-iunie 1960 (Anul 16, nr. 4767-4843)

1960-04-01 / nr. 4767

N-i PROLETARI DIN TOATE TÂRILE. Organ al Comitetului regional PMsi al Sfatului popular regional Galați ANUL XVI. Nr. 4787 VINERI 1 APRILIE 1960. PAGINI­­< 20 BANI Atenție sporită șantierelor pentru îndiguiri In documentele plenarelor C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 și decem­brie 1959, se subliniază cu tărie, că in condițiile țării noastre, baza spo­ririi considerabile a producției de ce­reale și alte plante o constituie creșterea productivității solului — prin aplicarea diferențiată a întregu­lui complex de reguli agrotehnice — și redarea de noi terenuri agricul­turii, supuse în trecut inundațiilor, e­­roziunii, etc. In regiunea noastră, s-au obținut în anul trecut o seamă de realizări importante la lucrările de îmbunătă­țiri funciare. Deschiderea șantierelor Nâmoloasa-Măxineni, Dedulești-Buzău, Rogojeni-Frut, pentru îndiguirea unor mari suprafe­țe de teren fertil, care insă nu puteau fi cultivate decit în ion­­­­ încă măsură din cauza inun­dațiilor, constituie una din măsu­rile deosebit de importante, inițiată de organele de partid și menită să ducă la sporirea suprafeței “"•abile, Tot în acest scop, s-au organizat și șantierele de desecare Brateșul de sus (raionul Bujor) și Pireu—Independen­ța, (raionul Galați). Colectivizarea agriculturii în 5 raioane din regiunea noastră, a creat condiții și mai mari de combatere a eroziunii pe terenuri­le situate în pantă, și de folosire ra­țională a unor terenuri — care zeci — și chiar sute de ani n-au produs ni­mic. In această direcție trebuie scoasă în evidență acțiunea deosebit de valoroasă de terasare a dealurilor — pentru cultivarea acestora cu vi­ță de vie, și pomi fructiferi — care s-a desfășurat anul trecut în raionul Bujor. Experiența colectiviștilor din Bujor a fost preluată apoi și de colectiviștii din raionul Galați, care au obținut unele realizări în acțiunea de terasare a dealurilor. O cercetare mai atentă a felului cum s-au desfășurat anul trecut lu­crările de îmbunătățiri funciare, ne arată însă că cu toate rezultatele însemnate ce s-au înregistrat, în u­­nele raioane, comitetele executive ale staturilor populare și organele agri­cole, n-au folosit cu pricepere toate forțele și mijloacele pe care le-au avut la dispoziție. Se constată îndeosebi că în ra­ioanele Galați, Berești, Brăila, n-au fost antrenați în suficientă măsură colectiviștii la muncă patriotică pe șantierele de îndiguiri, din care cau­ză planurile de lucrări stabilite la începutul anului, n-au fost îndepli­nite. Față de sarcinile sporite din a­­cest an pe care le au oamenii mun­cii de pe ogoare în acțiunea de con­tinuare și terminare a lucrărilor de îndiguiri și desecări, combaterea e­­roziunii, etc. — este necesar ca or­ganele și organizațiile de partid, sfa­turile populare raionale și comunale, organele agricole să treacă de îndată la măsuri corespunzătoare care să asigure realizarea în întregime a planurilor stabilite. La lucrările ce se desfășoară în acest an pe cele 6 șantiere de îndi­guiri și desecări, este prevăzut a se săpa și transporta pe diguri, un vo­lum de 757.000 m.c. pămînt, numai prin munca patriotică a colectiviști­lor, î­ntovărășiți­lor, și țăranilor cu gospodărie individuală. Oficiul re­gional de îmbunătățiri funciare, în colaborare cu comitetele executive ale sfaturilor populare raionale a defal­cat, incă de la începutul anului, acest plan astfel că în fiecare comună se cunosc sarcinile ce revin. Cu toate că s-au prevăzut sarcini de plan și în trimestrul I al anului, și condiții de lucru au existat suficiente, se con­stată că realizările înregistrate pînă la 25 martie sînt cu totul neînsemna­te. La înălțarea în continuare a digului pe șantierul Nămoloasa—Ma­xineni — în acest an trebuie dizlo­­cată și transportată cantitatea de 290.000 m.c. pămînt. Lucrarea ar fi putut continua cu succes în primele trei luni ale anului dacă comitetele executive raionale Liești, Brăila și Galați — care participă la acest șan­tier — s-ar fi preocupat de antrena­rea colectiviștilor și întovărășirilor la muncă patriotică, de organizarea muncii. Lipsa aceasta a făcut ca fa­ță de sarcina atît de însemnată din anul 1960, să se transporte pînă la 2b m­artie, doar 2400 m.c. pămînt, lucrare la care au participat doar colectiviști din raioanele Galați (1800 m.c.) și Brăila (600 m.c.). Dealtfel dacă la cele menționate mai sus a­­dăugăm cei 420 m.c. pămînt trans­portați pe șantierul de desecare Bra­teșul de sus (raionul Bujor) din 69.000 m.c. planificat pe întregul an — constatăm că alte lucrări nu s-au mai efectuat. Toate acestea, dovedesc că, comite­tele raionale de partid, nu au des­fășurat o activitate corespunzătoare și nu au tras la răspundere comitete­le executive ale sfaturilor populare care au nesocotit sarcinile ce le-au revenit în trimestrul I. Este cu totul inexplicabil faptul că pe șantierul Dedulești—Buzău, unde volumul de lucrări ce trebuie să se execute în acest an este destul de mare, nu s-a realizat nimic pînă în prezent, mai ales că de la începutul anului au existat destule zile bune de lucru. De o asemenea stare de lucruri, răspunzători sînt Comitetul raional de partid și Comitetul execu­tiv al Sfatului popular raional Fili­­mon Sîrbu, care nu au întreprins nici o acțiune pentru folosirea timpului prielnic în vederea continuării lucră­rilor pe șantier. Lipsuri asemănă­toare se manifestă și în raionele Căl­­m­ățui și Liești, care n-au realizat ni­mic din sarcina ce au avut-o în trimestrul 1. Este timpul ca în toate raioanele unde există șantiere de îmbunătățiri funciare, comitetele raionale de par­tid să îndrume comitetele executive raionale, de a lua de îndată măsuri ca la efectuarea lucrărilor să fie mobilizate toate forțele și mijloacele disponibile în perioada actuală. Pe șantiere trebuie de asemenea să se­­ continuare în pag. IV-a) Pentru o recoltă bogată La G. A. G. „Pămînt desțelenit“ din comuna Aldești, raionul Berești, în primăvara acestui an s-au luat măsuri pentru a se desțeleni o su­prafață de S ha. teren pentru po­rumb irigat. Colectiviștii Gheonea Gh., Ardeleanu Gh., Cristea Parfe­nié și alții au lucrat cu hărnicie la desțelenirea suprafeței de 3 ha. teren. Toader Parfenie corespondent însămînțările cul­turilor din prima epocă se apropie de sfirșit. IN FOTOGRA­FIE : Tractoristul Vasile Petrică de la G.A.S. Pisc, raionul Brăila, în­­sămînțînd ultimele suprafețe cu lucer­na. Pentru a grăbi ritmul însămînțări­­lor folosește un cuplu de semănă­tori. 4 ' (p\­T) f­i 9t Citiți în pag. a 4-a — Vizita lui N. S. Hrușciov în Franța. — Cuvîntarea rostită de N. S­. Hrușciov la dineul oficial de la Rouen. — Dezbaterile din Consiliul de Securitate al O. N. U. în legătură cu situația creată dre Uniunea Sud­­africană. — Pentru încetarea războiului din Algeria. în întîmpinarea celei de a 90-a aniversări a nașterii lui V. V. Lenin SIMPOZION URMAT DE FILM­­ I . Joi după-amiază a avut loc la Căminul cultural al Tineretului din orașul Galați un simpozion cu tema „Lenin — în aminti­rea contemporanilor săi“. Organizat de Consiliul regional A.R.L.U.S. și Căminul cultural al Tineretului Simpozionul a cuprins ex­punerea „Cum lucra V. I. Lenin“ și „Lenin despre tineret“. Expunerile au fost susținute de tov. Alexandru Roman, membru în biroul Comitetului regional A.R.L.U.S. și de tovarășa pro­fesoară Galia Poberejnic. Apoi a rulat filmul „Amintiri despre Lenin". Simpozionul a fost urmărit cu viu interes de cei peste 250­0 de tovarăși care au avut multe lucruri noi de învățat din viața plină de exemple grăitoare a ma­relui Lenin, etemiștii Cristian Ion, l­erăscu Alex., Sírbel C-tin, Botezatu Io­nel și secretarul organizației nr. 7 U­ I­.M. din secția ajustaj de la S.N.G. consultând un plan tehnologic de ajustare a unei valvule. Acești tineri lunar își depășesc sarcinile de plan cu 7—10 la sută. 3.931.700 lei avans Membrii gospodăriilor agricole colective din cuprinsul raionului Bu­jor, încheind contracte cu statul la principale­le culturi cereal­iere au primit un avans în sumă de 3.931.700 lei. Fruntașe pe raion la contractarea cerealelor, se situează G.A­ C. „Fi­­limon Sîrbu“ din comu­na Smulți, care a în­cheiat contracte pentru 310 tone grîu, 260 tone porumb, 230 tone floa­­rea-soarelui, 5 tone orz și altele, G.A.C. „I­lie Pintilie“ din comuna Cuca, cu 200 tone griu, 300 tone porumb, 180 tone floarea-soarelui, 10 tone orez, 20 tone fasole etc. precum și G.A.C- uri ca „Steagul lui Le­nin“ din comuna Băieni, „Konstantin David“ din comuna Cțrăiești și altele. Homner Tudorei coresp. ............. eooo = Pentru succesul muncilor uiiii­ iiii­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiijii­i.timmiip>­m­imiiiiiiiiii tiiitiiiiiiiiiiitiimiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiii­i.!’ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiii agricole de primăvară Peste 300 ha. însămînțate 1.890 ha. grăpate Pe ogoarele gospodăriei agricole colective „Progresul“ din comuna Ro­șiori, raionul Călmățui, se desfășoa­ră o muncă rodnică la însămînțări. Colectiviștii în colaborare cu meca­nizatorii de la S. M. T. Niculești Jianu muncesc cu hărnicie pentru a executa la timp și în condiții agro­tehnice muncile agricole de primă­vară. Lucrînd cu forțe sporite, ei au în­­sămînțat peste 300 ha. cu orz, ovăz mazăre și floarea soarelui. Paralel cu aceasta brigada de mecanizatori, condusă de Dumitru Spiță, a efectuat grăparul grîului de toamnă și a o­­goarelor de toamnă pe o suprafață de 1.890 ha. O contribuție prețioasă la obține­rea acestor realizări au adus-o co­lectivistul Manea Sotea, membru in consiliul de conducere precum și me­canizatorul Gheorghe I. Bordei. Neagu Alexandru corespondent Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la G­ A.S. Vlădești, ra­ionul Bujor, se străduiește să obțină și în acest an rezultate bune în desfășurarea lucrărilor agricole de primăvară. Pînă la 30 martie, însă­mînțările din prima epocă în supra­față de 247 ha. au fost terminate. De asemenea s-a terminat executa­rea arăturilor pe cele 400 ha. teren ce vor fi însămînțate cu porumb. Concomitent cu aceste lucrări me­canizatorii au lucrat și la grăparul ce­lor 500 ha. grîu și au împrăștiat în­grășăminte chimice pe o suprafață de 170 ha. teren. In efectuarea acestei lucrări s-a e­­vidențiat brigada de mecanizare com­pletă condusă de Ilie Tudorache pre­cum și tractoriștii Ion Anton, Nicolae Onsi, Aurel Macovei, Marin Mocanu și alții. Conducerile celor 3’ G.A.C.-uri din comuna Smîrdan, raionul Galați sub îndrumarea comitetului comunal de partid și organizațiilor de bază, au organizat din timp munca pentru­­ca însămînțările de primăvară să le efectueze in cel mai scurt timp. Astfel sau condiționat și tratat din timp Semințele s-au executat a­­răturile și însămînțările și astfel în seara zilei de 30 martie a.c. au fost terminate însămînțările din epoca s­a. De exemplu G. A. C. „George Coșbuc“ di­n comuna Smirdan a avut de însămînțat 125 ha. pe care le-a terminat. G.A.C. „M. Emines­cu" din satul Kogălniceanu a avut de însămînțat 69 ha., iar G.A.C. „Donca Simo" din satul Cișmele 145 ha. S-au evidențiat în mod deosebit colectiviștii Dumitru Tănase, Hin­­cu Iordache și alții. Aceste însămînțări au putut fi terminate și datorită faptului că mecanizatorii de la S.M.T. au fă­cut lucru de bună calitate și la timp, întrecerea a prins viață Mecanizatorii brigăzii I-a de trac­toare de la S­ M.T. Tulucești, condusă de Gh. Popa, încă înainte de pleca­rea lor in teren au pornit la între­cere pentru realizarea de ce­ mai mulți hantri. Mecanizatorii acestei brigăzi lucrea­­ză pe ogoarele gospodăriilor agrico­le colective „2 Octombrie“ din co­muna Vinători ș­, „30 Decem­b­riP din Satul Costi• Antrenați în întrecere socialistă ei au folosit fiecare zi bu­nă de lucru în timp, cit și întrea­ga capacitate a mașinilor și trac­toarelor, reușind să realizeze aproape 700 hanuri la arat, însămînțat, grăpat și cultivat. Efectuînd acest volum de lucrări cele două gospodării agricole colective au putut să efectueze la timp și în condițiuni agrotehnice in­­sămințările din prima epocă. Pină acum, întrecerea a ciștigat-o mecanizatorul Constantin Ciobanu­ care a realizat 111 hanuri, urmat de Ștefan Irim­ia și Gheorghe Tusan. În­trecerea mecanizatorilor din brigada s-a de la S­M­Ț. Tulucești continuă la entuziasm.­­ Au terminat însămînțările din prima epocă Vizita lui N. S. Hrușciov în Franța După vizita făcută prin provinciile franceze, N. S. Hrușciov reia azi la Rambouillet convorbirile cu președintele De Gaulle. PARIS 31. De la trimișii speciali Au­rpres, C. Răducanm și T. Vornicii. Joi dimineață N. S. Hrușciov a pără­sit orașul Rouen, ultima etapă a vi­zitei sale de 5 zile prin provinciile franceze. Din sudul și pînă în nordul țării, drumul său a străbătut regiuni agricole și industriale, centre de stră­veche tradiție istorică, sau așezări non­ moderne. Dar, fie că s-a întîlnit cu locuitorii luminosului Arles, cu exu­beranții marsiliezi, cu cetățenii respec­tabilului Dijon sau cu rezervații oa­meni ai provinciilor din Nord, peste tot șeful guvernului sovietic a fost întîmpinat de mulțimile venite să-i salute, cu aceleași zîmbete prietene­ști, cu aceleași aclamații, cu aceeași căldură. Este semnificativ faptul că în rela­tările celor mai multe ziare fran­ceze, chiar și acelora care în general nu sunt prea favorabile Uniunii Sovie­tice, se puteau citi zilnic asemenea aprecieri : „Nîmes— cea mai căldu­roasă primire făcută premierului sovie­tic“, „Marsilia — cea mai călduroasă primire făcută lui N. S. Hrușciov“. Și la fel d­in Dijon, Reims, Rouen. Intr-adevăr, modul în care popula­ția franceză l-a primit pe înaltul său oaspete — salutat adesea ca „sol al păcii“ a întrecut toate așteptările, epuizînd rapid rezerva de calificative și epitete din vocabularul obișnuit al presei. Cei mai mulți dintre trimișii spe­ciali ai ziarelor au scris pe larg în­­tr-un mod obiect­iv și adesea cu multă căldură despre atitudinile și persona­litatea lui N. S. Hrușciov, despre declarațiile sale, despre cele grave și serioase, ca și despre cele pline de umorul și bonomia sa caracteris­tică. Ziarele au scris de asemenea un cuvinte pline de simpatie despre cei ce-l însoțesc pe șeful guvernului so­vietic în această călătorie, și în mod deoseb­it despre soția sa. Desigur în concertul presei franceze n-au lipsit nici unele note discordan­te, dar acestea au răsunat din sectoa­rele cele mai reacționare, situate la marginea însăși a ideologiei fasciste. Ignorînd însă aceste încercări limi­tate, opinia publică franceză a reți­nut mesajul de pace și prietenie pe care șeful guvernului sovietic l-a tran­smis în aceste zile francezilor. „Am venit în țara dv. pentru a restabili bunele tradiții statornicite de-a lungul istoriei între țările noastre * Vrem prietenie cu dv. adevărată prietenie", a spus șeful guvernului sovietic la Re­ims. Și în această regiune a nord­­estului francez de atîtea ori pîrjolită de invazii străine și unde la fiecare pas întîlnești dramatice mărturii ale unor lupte crîncene, chemarea lui N. S. Hrușciov la crearea condițiilor care să nu mai permită repetarea ororilor războiului, a trezit un deo­sebit răsunet. „Pace, pace“, „Nu dați arme naziștilor“ au scandat mulțimile pe cîm­pia de la Verdun. „Pace și dezarmare — aceste cu­vinte pun tot mai mult stăpînire pe mințile oamenilor", a declarat N. S. Hrușciov la Marsilia, și reacția populară a Franței la călătoria sa a confirmat aceasta. Este desigur încă prea devreme pentru a trage concluziile definiti­ve ale călătoriei șefului guvernului sovietic în Franța. Dar de pe acum se poate desprinde semnificația ei esențială recunoscută de cea mai mare parte a observatorilor politici și a comentatorilor de presă . Hruș­ciov a cîștigat definitiv pe planul contactului său cu populația. „Cine profită din această călătorie și cine pierde ? se întreabă săptă­­mînalul „France Observateur“. Răs­punsul său este : Primul cîștigător este destinderea, umanizarea relați­­ilor internaționale“. „Milioane de francezi, scrie acest ziar, vor vedea­ de aici înainte pe sovietici prin ima­­­ginea lui Hrușciov. Chiar dacă dl. Brisson (directorul ziarului „Le Fi­­garo“) sau Berlanger, (directorul zia­­rului „Le Parizien Libere“) ar dori contrariul, nu va mai fi posibil să se­­ vorbească în Franța despre Uniunea Sovietică în­ felul cum s-a făcut Plină acum“. Trebuie să se recunoas­­că, arată ziarul în continuare că în toate partidele politice oamenii care sînt pentru coexistență cîștigă și vor cîștiga în detrimentul susținătorilor­ războiului rece". Un imens interes suscită reluarea convorbirilor lui N. S. Hrușciov și Charles De Gaulle la castelul Ram­bouillet. (continuare în pag. IV-a) Pretutindeni N. S. Hrușciov este salutat cu entuziasm de popu­lația Franței. O Au repurtat noi succese încă cu 4 zile in urmă, colectivul de muncă de la Șantierul naval „1 Mai“ din Brăila, a raportat îndeplinirea cu succes a planului pe primul tri­mestru al anului. Tot în preajma a­­cestei zile la cabinetul tehnic al șantierului se înregistrase cea de a 130-a propunere de inovație din acest an. La succesele de mai sus a venit să se adauge în cursul zilei de ieri o nouă realizare. Cu 26 zile mai îna­inte a fost lan­sat la apă cel de al doilea tanc petrolier de 1000 tone. Constructorii de aici­ sunt însă ho­­tăriți ca pe zi ce ferme să înscrie alte noi realizări țn producție. Astfel, ei s-au angajat ca următorul tanc petrolier, de aceeași capacitate, să fie lansat la apă cu o lună mai înainte de termenul stabilit. Printre constructorii fruntași care s-au alăturat acestui nou angajament se află și cazangiul Ștefan Tudor, Alexandru Beleii și mulți alții. Nicolae Calonte corespondent Timpul a fost lăsat în urmă Sporind indicele de utilizare a ma­șinilor, muncitorii sectorului nasturi corota, de la Fabrica „Brateșul“ din Galați, au produs în cursul primului trimestru 10.000 groși nasturi­­ peste plan, (un groș 144 nasturi), lucrînd în momentul de față în contul celei de a doua decade a lunii aprilie. La rîndul său, colectivul secției articole pentru încălțăminte a produs peste plan 1.300 kg. diferite articole. A­­ceste însemnate sporuri de produc­ție obținute de cele două sectoare de activitate cit și altele, au făcut ca pe întreaga întreprindere să se dea peste plan în cursul trimestrului , o producție globală în valoare de circa ÎOO.0OO lei iar la data de 30 martie colectivul de muncă să lucreze în contul celui de al doilea trimestru. Folosind rațional materia primă, in­­troducînd noi procedee tehnologice și noi matrițe au fost economisite în acest timp însemnate cantități de ma­teriale a căror valoare a contribuit la reducerea peste plan a prețului de cost și la obținerea unei economii de 99.000 lei în decurs de două luni de zile. . — 6 — Prin recondiționări In cadrul sectorului de reparații al Centrului mecanic Galați, poți in­­tilni adesea muncitorii aplecați dea­supra unor piese, verificîndu-le și controlîndu-le gradul de uzură. Re­­condiționarea celor care permit a­­cest lucru, constituie o preocupare principală a colectivului din acest sector. In felul acesta, a fost ob­ținută, la producția marfă realizată în primele două luni ale anului, o e­­conomie de 50.000 lei, și în special la capitolul piese de schimb. Sarcina de reducere a prețului de cost a putut fi astfel redusă cu 1,4 la sută peste cea planificată. Defectoscop ultrasonic Uzinele metalurgice „Progre­sul" din Brăila au fost dotate de curînd cu un defectoscop ul­trasonic folosit la controlul ca­lității osiilor de cale ferată. Func­ționînd pe principiul un­delor electromagnetice, noul a­­parat, fară să distrugă mate­rialul, detectează defectele in­terioare (incluziuni, fisuri, etc.) ale osiilor încă de la primele faze de lucru. In felul acesta se elimină cheltuielile de ma­noperă, ulterioare. Se îmbunătățește transportul în comun De cîteva zile, a început să circule pe traseul Traian, un nou tip de tramvai cu remorcă I.T.B. producție 1959. Acesta este primul tramvai din lotul celor 10 vagoane și remorci so­site în orașul Galați încă de la începutul anului acesta, și care vor fi date în circulație pe măsură ce vor sosi electro­motoarele de 38 kw. tip Cle­ment Gottwald. Ele vor contri­bui la îmbunătățirea transpor­tului în comun a cetățenilor din orașul Galați. Concerte în mijlocul oamenilor muncii Orchestra simfonică de Stat, „Urărea“ din orașul Focșani, a prezentat concerte populare în fața colectiviștilor din Pă­țești, a muncitorilor de la I.P.R.O.F.I.L. Gugești și a oa­menilor muncii din orașul Mă­­rășești. La aceste concerte la care au participat peste 3000 oa­meni ai muncii, și-au dat concursul și soliști ai Teatrului de operă și balet din Bucu­rești. Cosițeni și Corcioveni sînt două sa­te așezate sus pe dealurile Brăhă­­șeștilor. Casele au multe la număr, însă bine îngrijite ulițele înguste, dar curate și întreținute constituie prima carte de vizită a harnicilor locuitori de aici. ...Istoricul acestor două sate, se pierde în negura vremurilor. In locul așezărilor de acum, pe dealurile Ce­­tățuiei, așa cum le denumesc bătrî­­nii, se înălțau falnice păduri de fag și de stejar. Cu timpul, însă, pădu­rile au dispărut, iar în locul lor au apărut case și suprafețe întinse pen­tru agricultură. întinsele pămînturi nu aparțineau țăranilor muncitori obidiți ci erau ale moșierilor Anton și Nistor Con­­ciu precum și ale chiaburilor Toader Neacșu, Ilie Apostu și ale altora. Traiul celor cîteva zeci de familii de pălmași era foarte greu. Pentru a-și putea duce viața de azi pe mîi­­ne, și aceea foarte chinuită, erau ne­voiți de a munci din greu, de di­mineață și pînă în noapte pe pă­­mînturile celor doi moșieri și ale chiaburilor. Biciul și ocara, munca pînă la istovire, era tot ceea ce le dădeau bogătanii. Plin de amărăciune povestește des­­pre trecutul mizer al țăranilor de aici, Nicolae Mihăilă, în etate de vreo 60 de ani. — „Tatăl meu era un om foarte nevoiaș, avea 8 copii. Munceam cu toții la moșieri și pe la chiaburi, nu pentru bani, ci ca să ne dea nis­caiva mîncare ca să putem trăi. Stă­­pînii noștri, nu erau numai moșierii sau chiaburii care ne bateau și ne amenințau pentru orice lucru de ni­mic, dar și arendașii Stambolete și Ambrosite, înjurăturile și biciuitul se țineau lanț, nu mai puteam su­porta asemenea ocări. Prin 1916-1917, din cauza mize­riei crunte, tatăl și mama au murit de tifos exantematic și pelagră. Ce­ilalți frați, deși erau mici, s-au dus în lume să-și caute „norocul". ții Acesta era tabloul sumbru al vie­pălmașilor din satele Cosițeni și Corcioveni sub regimul burghezo­­moșieresc. Odată cu zorile noi ale lui Au­gust 23 și viața țăranilor muncitori de aici s-a schimbat. Ascultînd sfa­turile înțelepte ale partidului, țăra­nii muncitori din Cosițeni și Corcio­veni au făcut primii pași pe calea agriculturii socialiste. In anul 1957 în ambele sate a luat ființă cîte o întovărășire agricolă. Primii care au fost exemplu și pentru ceilalți, au fost comuniștii. La Cosițeni în frun­te cu secretarul organizației de ba­ză, Gheorghe Chetroni s-au înscri­și ceilalți 6 membri de partid, 1 Corcioveni alături de Vasile Arhir secretarul organizației de bază, a venit și restul comuniștilor. Odată constituite, munca comite­tului comunal de partid a fost­­n­dreptată spre întărirea și dezvolta­rea unităților agricole socia­liste, echipe și au fost organizate brigăzi s-a trecut la efectuare muncilor agricole în comun. Rezultatele muncii membrilor înto­vărășirilor agricole au fost destul d rodnice, dar tot mai multe realizár obțineau vecinii lor, colectiviștii di Brăhășești. Numai în cursul anuli trecut, membrii gospodăriei colectiv „Flacăra Roșie" din comuna Brăhă­șești au obținut de pe cele 600 hec­tare cu porumb, cîte 2.500 kg. boab la hectar, de pe cele 320 ha. ci grîu cîte 1550 kg. la ha., iar valoare zilei muncă s-a ridicat la 32 lei. Toat acestea au constituit pentru membri celor două întovărășiri agricole fapt demne de luat în seamă. întovărășită discutau din ce ine mai des despre colectivă Fiecar­e PIETRARI! li continuare în pag. u ar. =.0000= Și-au găsit adevărata cale

Next