Viața Nouă, aprilie-iunie 1960 (Anul 16, nr. 4767-4843)
1960-04-01 / nr. 4767
N-i PROLETARI DIN TOATE TÂRILE. Organ al Comitetului regional PMsi al Sfatului popular regional Galați ANUL XVI. Nr. 4787 VINERI 1 APRILIE 1960. PAGINI< 20 BANI Atenție sporită șantierelor pentru îndiguiri In documentele plenarelor C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 și decembrie 1959, se subliniază cu tărie, că in condițiile țării noastre, baza sporirii considerabile a producției de cereale și alte plante o constituie creșterea productivității solului — prin aplicarea diferențiată a întregului complex de reguli agrotehnice — și redarea de noi terenuri agriculturii, supuse în trecut inundațiilor, eroziunii, etc. In regiunea noastră, s-au obținut în anul trecut o seamă de realizări importante la lucrările de îmbunătățiri funciare. Deschiderea șantierelor Nâmoloasa-Măxineni, Dedulești-Buzău, Rogojeni-Frut, pentru îndiguirea unor mari suprafețe de teren fertil, care insă nu puteau fi cultivate decit în ion încă măsură din cauza inundațiilor, constituie una din măsurile deosebit de importante, inițiată de organele de partid și menită să ducă la sporirea suprafeței “"•abile, Tot în acest scop, s-au organizat și șantierele de desecare Brateșul de sus (raionul Bujor) și Pireu—Independența, (raionul Galați). Colectivizarea agriculturii în 5 raioane din regiunea noastră, a creat condiții și mai mari de combatere a eroziunii pe terenurile situate în pantă, și de folosire rațională a unor terenuri — care zeci — și chiar sute de ani n-au produs nimic. In această direcție trebuie scoasă în evidență acțiunea deosebit de valoroasă de terasare a dealurilor — pentru cultivarea acestora cu viță de vie, și pomi fructiferi — care s-a desfășurat anul trecut în raionul Bujor. Experiența colectiviștilor din Bujor a fost preluată apoi și de colectiviștii din raionul Galați, care au obținut unele realizări în acțiunea de terasare a dealurilor. O cercetare mai atentă a felului cum s-au desfășurat anul trecut lucrările de îmbunătățiri funciare, ne arată însă că cu toate rezultatele însemnate ce s-au înregistrat, în unele raioane, comitetele executive ale staturilor populare și organele agricole, n-au folosit cu pricepere toate forțele și mijloacele pe care le-au avut la dispoziție. Se constată îndeosebi că în raioanele Galați, Berești, Brăila, n-au fost antrenați în suficientă măsură colectiviștii la muncă patriotică pe șantierele de îndiguiri, din care cauză planurile de lucrări stabilite la începutul anului, n-au fost îndeplinite. Față de sarcinile sporite din acest an pe care le au oamenii muncii de pe ogoare în acțiunea de continuare și terminare a lucrărilor de îndiguiri și desecări, combaterea eroziunii, etc. — este necesar ca organele și organizațiile de partid, sfaturile populare raionale și comunale, organele agricole să treacă de îndată la măsuri corespunzătoare care să asigure realizarea în întregime a planurilor stabilite. La lucrările ce se desfășoară în acest an pe cele 6 șantiere de îndiguiri și desecări, este prevăzut a se săpa și transporta pe diguri, un volum de 757.000 m.c. pămînt, numai prin munca patriotică a colectiviștilor, întovărășiților, și țăranilor cu gospodărie individuală. Oficiul regional de îmbunătățiri funciare, în colaborare cu comitetele executive ale sfaturilor populare raionale a defalcat, incă de la începutul anului, acest plan astfel că în fiecare comună se cunosc sarcinile ce revin. Cu toate că s-au prevăzut sarcini de plan și în trimestrul I al anului, și condiții de lucru au existat suficiente, se constată că realizările înregistrate pînă la 25 martie sînt cu totul neînsemnate. La înălțarea în continuare a digului pe șantierul Nămoloasa—Maxineni — în acest an trebuie dizlocată și transportată cantitatea de 290.000 m.c. pămînt. Lucrarea ar fi putut continua cu succes în primele trei luni ale anului dacă comitetele executive raionale Liești, Brăila și Galați — care participă la acest șantier — s-ar fi preocupat de antrenarea colectiviștilor și întovărășirilor la muncă patriotică, de organizarea muncii. Lipsa aceasta a făcut ca față de sarcina atît de însemnată din anul 1960, să se transporte pînă la 2b martie, doar 2400 m.c. pămînt, lucrare la care au participat doar colectiviști din raioanele Galați (1800 m.c.) și Brăila (600 m.c.). Dealtfel dacă la cele menționate mai sus adăugăm cei 420 m.c. pămînt transportați pe șantierul de desecare Brateșul de sus (raionul Bujor) din 69.000 m.c. planificat pe întregul an — constatăm că alte lucrări nu s-au mai efectuat. Toate acestea, dovedesc că, comitetele raionale de partid, nu au desfășurat o activitate corespunzătoare și nu au tras la răspundere comitetele executive ale sfaturilor populare care au nesocotit sarcinile ce le-au revenit în trimestrul I. Este cu totul inexplicabil faptul că pe șantierul Dedulești—Buzău, unde volumul de lucrări ce trebuie să se execute în acest an este destul de mare, nu s-a realizat nimic pînă în prezent, mai ales că de la începutul anului au existat destule zile bune de lucru. De o asemenea stare de lucruri, răspunzători sînt Comitetul raional de partid și Comitetul executiv al Sfatului popular raional Filimon Sîrbu, care nu au întreprins nici o acțiune pentru folosirea timpului prielnic în vederea continuării lucrărilor pe șantier. Lipsuri asemănătoare se manifestă și în raionele Călmățui și Liești, care n-au realizat nimic din sarcina ce au avut-o în trimestrul 1. Este timpul ca în toate raioanele unde există șantiere de îmbunătățiri funciare, comitetele raionale de partid să îndrume comitetele executive raionale, de a lua de îndată măsuri ca la efectuarea lucrărilor să fie mobilizate toate forțele și mijloacele disponibile în perioada actuală. Pe șantiere trebuie de asemenea să se continuare în pag. IV-a) Pentru o recoltă bogată La G. A. G. „Pămînt desțelenit“ din comuna Aldești, raionul Berești, în primăvara acestui an s-au luat măsuri pentru a se desțeleni o suprafață de S ha. teren pentru porumb irigat. Colectiviștii Gheonea Gh., Ardeleanu Gh., Cristea Parfenié și alții au lucrat cu hărnicie la desțelenirea suprafeței de 3 ha. teren. Toader Parfenie corespondent însămînțările culturilor din prima epocă se apropie de sfirșit. IN FOTOGRAFIE : Tractoristul Vasile Petrică de la G.A.S. Pisc, raionul Brăila, însămînțînd ultimele suprafețe cu lucerna. Pentru a grăbi ritmul însămînțărilor folosește un cuplu de semănători. 4 ' (p\T) fi 9t Citiți în pag. a 4-a — Vizita lui N. S. Hrușciov în Franța. — Cuvîntarea rostită de N. S. Hrușciov la dineul oficial de la Rouen. — Dezbaterile din Consiliul de Securitate al O. N. U. în legătură cu situația creată dre Uniunea Sudafricană. — Pentru încetarea războiului din Algeria. în întîmpinarea celei de a 90-a aniversări a nașterii lui V. V. Lenin SIMPOZION URMAT DE FILM I . Joi după-amiază a avut loc la Căminul cultural al Tineretului din orașul Galați un simpozion cu tema „Lenin — în amintirea contemporanilor săi“. Organizat de Consiliul regional A.R.L.U.S. și Căminul cultural al Tineretului Simpozionul a cuprins expunerea „Cum lucra V. I. Lenin“ și „Lenin despre tineret“. Expunerile au fost susținute de tov. Alexandru Roman, membru în biroul Comitetului regional A.R.L.U.S. și de tovarășa profesoară Galia Poberejnic. Apoi a rulat filmul „Amintiri despre Lenin". Simpozionul a fost urmărit cu viu interes de cei peste 2500 de tovarăși care au avut multe lucruri noi de învățat din viața plină de exemple grăitoare a marelui Lenin, etemiștii Cristian Ion, lerăscu Alex., Sírbel C-tin, Botezatu Ionel și secretarul organizației nr. 7 U I.M. din secția ajustaj de la S.N.G. consultând un plan tehnologic de ajustare a unei valvule. Acești tineri lunar își depășesc sarcinile de plan cu 7—10 la sută. 3.931.700 lei avans Membrii gospodăriilor agricole colective din cuprinsul raionului Bujor, încheind contracte cu statul la principalele culturi cerealiere au primit un avans în sumă de 3.931.700 lei. Fruntașe pe raion la contractarea cerealelor, se situează G.A C. „Filimon Sîrbu“ din comuna Smulți, care a încheiat contracte pentru 310 tone grîu, 260 tone porumb, 230 tone floarea-soarelui, 5 tone orz și altele, G.A.C. „Ilie Pintilie“ din comuna Cuca, cu 200 tone griu, 300 tone porumb, 180 tone floarea-soarelui, 10 tone orez, 20 tone fasole etc. precum și G.A.C- uri ca „Steagul lui Lenin“ din comuna Băieni, „Konstantin David“ din comuna Cțrăiești și altele. Homner Tudorei coresp. ............. eooo = Pentru succesul muncilor uiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiijiii.timmiip>mimiiiiiiiiii tiiitiiiiiiiiiiitiimiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiii.!’ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiii agricole de primăvară Peste 300 ha. însămînțate 1.890 ha. grăpate Pe ogoarele gospodăriei agricole colective „Progresul“ din comuna Roșiori, raionul Călmățui, se desfășoară o muncă rodnică la însămînțări. Colectiviștii în colaborare cu mecanizatorii de la S. M. T. Niculești Jianu muncesc cu hărnicie pentru a executa la timp și în condiții agrotehnice muncile agricole de primăvară. Lucrînd cu forțe sporite, ei au însămînțat peste 300 ha. cu orz, ovăz mazăre și floarea soarelui. Paralel cu aceasta brigada de mecanizatori, condusă de Dumitru Spiță, a efectuat grăparul grîului de toamnă și a ogoarelor de toamnă pe o suprafață de 1.890 ha. O contribuție prețioasă la obținerea acestor realizări au adus-o colectivistul Manea Sotea, membru in consiliul de conducere precum și mecanizatorul Gheorghe I. Bordei. Neagu Alexandru corespondent Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la G A.S. Vlădești, raionul Bujor, se străduiește să obțină și în acest an rezultate bune în desfășurarea lucrărilor agricole de primăvară. Pînă la 30 martie, însămînțările din prima epocă în suprafață de 247 ha. au fost terminate. De asemenea s-a terminat executarea arăturilor pe cele 400 ha. teren ce vor fi însămînțate cu porumb. Concomitent cu aceste lucrări mecanizatorii au lucrat și la grăparul celor 500 ha. grîu și au împrăștiat îngrășăminte chimice pe o suprafață de 170 ha. teren. In efectuarea acestei lucrări s-a evidențiat brigada de mecanizare completă condusă de Ilie Tudorache precum și tractoriștii Ion Anton, Nicolae Onsi, Aurel Macovei, Marin Mocanu și alții. Conducerile celor 3’ G.A.C.-uri din comuna Smîrdan, raionul Galați sub îndrumarea comitetului comunal de partid și organizațiilor de bază, au organizat din timp munca pentruca însămînțările de primăvară să le efectueze in cel mai scurt timp. Astfel sau condiționat și tratat din timp Semințele s-au executat arăturile și însămînțările și astfel în seara zilei de 30 martie a.c. au fost terminate însămînțările din epoca sa. De exemplu G. A. C. „George Coșbuc“ din comuna Smirdan a avut de însămînțat 125 ha. pe care le-a terminat. G.A.C. „M. Eminescu" din satul Kogălniceanu a avut de însămînțat 69 ha., iar G.A.C. „Donca Simo" din satul Cișmele 145 ha. S-au evidențiat în mod deosebit colectiviștii Dumitru Tănase, Hincu Iordache și alții. Aceste însămînțări au putut fi terminate și datorită faptului că mecanizatorii de la S.M.T. au făcut lucru de bună calitate și la timp, întrecerea a prins viață Mecanizatorii brigăzii I-a de tractoare de la S M.T. Tulucești, condusă de Gh. Popa, încă înainte de plecarea lor in teren au pornit la întrecere pentru realizarea de ce mai mulți hantri. Mecanizatorii acestei brigăzi lucrează pe ogoarele gospodăriilor agricole colective „2 Octombrie“ din comuna Vinători ș, „30 DecembriP din Satul Costi• Antrenați în întrecere socialistă ei au folosit fiecare zi bună de lucru în timp, cit și întreaga capacitate a mașinilor și tractoarelor, reușind să realizeze aproape 700 hanuri la arat, însămînțat, grăpat și cultivat. Efectuînd acest volum de lucrări cele două gospodării agricole colective au putut să efectueze la timp și în condițiuni agrotehnice insămințările din prima epocă. Pină acum, întrecerea a ciștigat-o mecanizatorul Constantin Ciobanu care a realizat 111 hanuri, urmat de Ștefan Irimia și Gheorghe Tusan. Întrecerea mecanizatorilor din brigada s-a de la SMȚ. Tulucești continuă la entuziasm. Au terminat însămînțările din prima epocă Vizita lui N. S. Hrușciov în Franța După vizita făcută prin provinciile franceze, N. S. Hrușciov reia azi la Rambouillet convorbirile cu președintele De Gaulle. PARIS 31. De la trimișii speciali Aurpres, C. Răducanm și T. Vornicii. Joi dimineață N. S. Hrușciov a părăsit orașul Rouen, ultima etapă a vizitei sale de 5 zile prin provinciile franceze. Din sudul și pînă în nordul țării, drumul său a străbătut regiuni agricole și industriale, centre de străveche tradiție istorică, sau așezări non moderne. Dar, fie că s-a întîlnit cu locuitorii luminosului Arles, cu exuberanții marsiliezi, cu cetățenii respectabilului Dijon sau cu rezervații oameni ai provinciilor din Nord, peste tot șeful guvernului sovietic a fost întîmpinat de mulțimile venite să-i salute, cu aceleași zîmbete prietenești, cu aceleași aclamații, cu aceeași căldură. Este semnificativ faptul că în relatările celor mai multe ziare franceze, chiar și acelora care în general nu sunt prea favorabile Uniunii Sovietice, se puteau citi zilnic asemenea aprecieri : „Nîmes— cea mai călduroasă primire făcută premierului sovietic“, „Marsilia — cea mai călduroasă primire făcută lui N. S. Hrușciov“. Și la fel din Dijon, Reims, Rouen. Intr-adevăr, modul în care populația franceză l-a primit pe înaltul său oaspete — salutat adesea ca „sol al păcii“ a întrecut toate așteptările, epuizînd rapid rezerva de calificative și epitete din vocabularul obișnuit al presei. Cei mai mulți dintre trimișii speciali ai ziarelor au scris pe larg într-un mod obiectiv și adesea cu multă căldură despre atitudinile și personalitatea lui N. S. Hrușciov, despre declarațiile sale, despre cele grave și serioase, ca și despre cele pline de umorul și bonomia sa caracteristică. Ziarele au scris de asemenea un cuvinte pline de simpatie despre cei ce-l însoțesc pe șeful guvernului sovietic în această călătorie, și în mod deosebit despre soția sa. Desigur în concertul presei franceze n-au lipsit nici unele note discordante, dar acestea au răsunat din sectoarele cele mai reacționare, situate la marginea însăși a ideologiei fasciste. Ignorînd însă aceste încercări limitate, opinia publică franceză a reținut mesajul de pace și prietenie pe care șeful guvernului sovietic l-a transmis în aceste zile francezilor. „Am venit în țara dv. pentru a restabili bunele tradiții statornicite de-a lungul istoriei între țările noastre * Vrem prietenie cu dv. adevărată prietenie", a spus șeful guvernului sovietic la Reims. Și în această regiune a nordestului francez de atîtea ori pîrjolită de invazii străine și unde la fiecare pas întîlnești dramatice mărturii ale unor lupte crîncene, chemarea lui N. S. Hrușciov la crearea condițiilor care să nu mai permită repetarea ororilor războiului, a trezit un deosebit răsunet. „Pace, pace“, „Nu dați arme naziștilor“ au scandat mulțimile pe cîmpia de la Verdun. „Pace și dezarmare — aceste cuvinte pun tot mai mult stăpînire pe mințile oamenilor", a declarat N. S. Hrușciov la Marsilia, și reacția populară a Franței la călătoria sa a confirmat aceasta. Este desigur încă prea devreme pentru a trage concluziile definitive ale călătoriei șefului guvernului sovietic în Franța. Dar de pe acum se poate desprinde semnificația ei esențială recunoscută de cea mai mare parte a observatorilor politici și a comentatorilor de presă . Hrușciov a cîștigat definitiv pe planul contactului său cu populația. „Cine profită din această călătorie și cine pierde ? se întreabă săptămînalul „France Observateur“. Răspunsul său este : Primul cîștigător este destinderea, umanizarea relațiilor internaționale“. „Milioane de francezi, scrie acest ziar, vor vedea de aici înainte pe sovietici prin imaginea lui Hrușciov. Chiar dacă dl. Brisson (directorul ziarului „Le Figaro“) sau Berlanger, (directorul ziarului „Le Parizien Libere“) ar dori contrariul, nu va mai fi posibil să se vorbească în Franța despre Uniunea Sovietică în felul cum s-a făcut Plină acum“. Trebuie să se recunoască, arată ziarul în continuare că în toate partidele politice oamenii care sînt pentru coexistență cîștigă și vor cîștiga în detrimentul susținătorilor războiului rece". Un imens interes suscită reluarea convorbirilor lui N. S. Hrușciov și Charles De Gaulle la castelul Rambouillet. (continuare în pag. IV-a) Pretutindeni N. S. Hrușciov este salutat cu entuziasm de populația Franței. O Au repurtat noi succese încă cu 4 zile in urmă, colectivul de muncă de la Șantierul naval „1 Mai“ din Brăila, a raportat îndeplinirea cu succes a planului pe primul trimestru al anului. Tot în preajma acestei zile la cabinetul tehnic al șantierului se înregistrase cea de a 130-a propunere de inovație din acest an. La succesele de mai sus a venit să se adauge în cursul zilei de ieri o nouă realizare. Cu 26 zile mai înainte a fost lansat la apă cel de al doilea tanc petrolier de 1000 tone. Constructorii de aici sunt însă hotăriți ca pe zi ce ferme să înscrie alte noi realizări țn producție. Astfel, ei s-au angajat ca următorul tanc petrolier, de aceeași capacitate, să fie lansat la apă cu o lună mai înainte de termenul stabilit. Printre constructorii fruntași care s-au alăturat acestui nou angajament se află și cazangiul Ștefan Tudor, Alexandru Beleii și mulți alții. Nicolae Calonte corespondent Timpul a fost lăsat în urmă Sporind indicele de utilizare a mașinilor, muncitorii sectorului nasturi corota, de la Fabrica „Brateșul“ din Galați, au produs în cursul primului trimestru 10.000 groși nasturi peste plan, (un groș 144 nasturi), lucrînd în momentul de față în contul celei de a doua decade a lunii aprilie. La rîndul său, colectivul secției articole pentru încălțăminte a produs peste plan 1.300 kg. diferite articole. Aceste însemnate sporuri de producție obținute de cele două sectoare de activitate cit și altele, au făcut ca pe întreaga întreprindere să se dea peste plan în cursul trimestrului , o producție globală în valoare de circa ÎOO.0OO lei iar la data de 30 martie colectivul de muncă să lucreze în contul celui de al doilea trimestru. Folosind rațional materia primă, introducînd noi procedee tehnologice și noi matrițe au fost economisite în acest timp însemnate cantități de materiale a căror valoare a contribuit la reducerea peste plan a prețului de cost și la obținerea unei economii de 99.000 lei în decurs de două luni de zile. . — 6 — Prin recondiționări In cadrul sectorului de reparații al Centrului mecanic Galați, poți intilni adesea muncitorii aplecați deasupra unor piese, verificîndu-le și controlîndu-le gradul de uzură. Recondiționarea celor care permit acest lucru, constituie o preocupare principală a colectivului din acest sector. In felul acesta, a fost obținută, la producția marfă realizată în primele două luni ale anului, o economie de 50.000 lei, și în special la capitolul piese de schimb. Sarcina de reducere a prețului de cost a putut fi astfel redusă cu 1,4 la sută peste cea planificată. Defectoscop ultrasonic Uzinele metalurgice „Progresul" din Brăila au fost dotate de curînd cu un defectoscop ultrasonic folosit la controlul calității osiilor de cale ferată. Funcționînd pe principiul undelor electromagnetice, noul aparat, fară să distrugă materialul, detectează defectele interioare (incluziuni, fisuri, etc.) ale osiilor încă de la primele faze de lucru. In felul acesta se elimină cheltuielile de manoperă, ulterioare. Se îmbunătățește transportul în comun De cîteva zile, a început să circule pe traseul Traian, un nou tip de tramvai cu remorcă I.T.B. producție 1959. Acesta este primul tramvai din lotul celor 10 vagoane și remorci sosite în orașul Galați încă de la începutul anului acesta, și care vor fi date în circulație pe măsură ce vor sosi electromotoarele de 38 kw. tip Clement Gottwald. Ele vor contribui la îmbunătățirea transportului în comun a cetățenilor din orașul Galați. Concerte în mijlocul oamenilor muncii Orchestra simfonică de Stat, „Urărea“ din orașul Focșani, a prezentat concerte populare în fața colectiviștilor din Pățești, a muncitorilor de la I.P.R.O.F.I.L. Gugești și a oamenilor muncii din orașul Mărășești. La aceste concerte la care au participat peste 3000 oameni ai muncii, și-au dat concursul și soliști ai Teatrului de operă și balet din București. Cosițeni și Corcioveni sînt două sate așezate sus pe dealurile Brăhășeștilor. Casele au multe la număr, însă bine îngrijite ulițele înguste, dar curate și întreținute constituie prima carte de vizită a harnicilor locuitori de aici. ...Istoricul acestor două sate, se pierde în negura vremurilor. In locul așezărilor de acum, pe dealurile Cetățuiei, așa cum le denumesc bătrînii, se înălțau falnice păduri de fag și de stejar. Cu timpul, însă, pădurile au dispărut, iar în locul lor au apărut case și suprafețe întinse pentru agricultură. întinsele pămînturi nu aparțineau țăranilor muncitori obidiți ci erau ale moșierilor Anton și Nistor Conciu precum și ale chiaburilor Toader Neacșu, Ilie Apostu și ale altora. Traiul celor cîteva zeci de familii de pălmași era foarte greu. Pentru a-și putea duce viața de azi pe mîine, și aceea foarte chinuită, erau nevoiți de a munci din greu, de dimineață și pînă în noapte pe pămînturile celor doi moșieri și ale chiaburilor. Biciul și ocara, munca pînă la istovire, era tot ceea ce le dădeau bogătanii. Plin de amărăciune povestește despre trecutul mizer al țăranilor de aici, Nicolae Mihăilă, în etate de vreo 60 de ani. — „Tatăl meu era un om foarte nevoiaș, avea 8 copii. Munceam cu toții la moșieri și pe la chiaburi, nu pentru bani, ci ca să ne dea niscaiva mîncare ca să putem trăi. Stăpînii noștri, nu erau numai moșierii sau chiaburii care ne bateau și ne amenințau pentru orice lucru de nimic, dar și arendașii Stambolete și Ambrosite, înjurăturile și biciuitul se țineau lanț, nu mai puteam suporta asemenea ocări. Prin 1916-1917, din cauza mizeriei crunte, tatăl și mama au murit de tifos exantematic și pelagră. Ceilalți frați, deși erau mici, s-au dus în lume să-și caute „norocul". ții Acesta era tabloul sumbru al viepălmașilor din satele Cosițeni și Corcioveni sub regimul burghezomoșieresc. Odată cu zorile noi ale lui August 23 și viața țăranilor muncitori de aici s-a schimbat. Ascultînd sfaturile înțelepte ale partidului, țăranii muncitori din Cosițeni și Corcioveni au făcut primii pași pe calea agriculturii socialiste. In anul 1957 în ambele sate a luat ființă cîte o întovărășire agricolă. Primii care au fost exemplu și pentru ceilalți, au fost comuniștii. La Cosițeni în frunte cu secretarul organizației de bază, Gheorghe Chetroni s-au înscriși ceilalți 6 membri de partid, 1 Corcioveni alături de Vasile Arhir secretarul organizației de bază, a venit și restul comuniștilor. Odată constituite, munca comitetului comunal de partid a fostndreptată spre întărirea și dezvoltarea unităților agricole socialiste, echipe și au fost organizate brigăzi s-a trecut la efectuare muncilor agricole în comun. Rezultatele muncii membrilor întovărășirilor agricole au fost destul d rodnice, dar tot mai multe realizár obțineau vecinii lor, colectiviștii di Brăhășești. Numai în cursul anuli trecut, membrii gospodăriei colectiv „Flacăra Roșie" din comuna Brăhășești au obținut de pe cele 600 hectare cu porumb, cîte 2.500 kg. boab la hectar, de pe cele 320 ha. ci grîu cîte 1550 kg. la ha., iar valoare zilei muncă s-a ridicat la 32 lei. Toat acestea au constituit pentru membri celor două întovărășiri agricole fapt demne de luat în seamă. întovărășită discutau din ce ine mai des despre colectivă Fiecare PIETRARI! li continuare în pag. u ar. =.0000= Și-au găsit adevărata cale