Viața Nouă, iulie-septembrie 1960 (Anul 17, nr. 4844-4921)

1960-07-01 / nr. 4844

ANUL XVI, NR. 4844 VINERI 1 IULIE 1950 11 PAGINI — 20 BANI Cuvîntul partidului, un puternic imbold A­m munca Documentele celui de al 111-lea Con­gres al P.M.R. au stirnit un viu interes și printre muncitorii Depoului C.F.R. Galați. In țara noastră stau sarcini sporite Trebuie să ne aducem și noi aportul pentru creșterea capacității de transport pe calea ferată, astfel ca pînă in a­­nul 1965, acesta să crească­ cu peste 45—50 la sută. Transportul feroviar în cadrul planu­lui de 6 ani va fi înzestrat cu vagoane moderne de călători și marfă și se va înzestra transportul feroviar cu peste 330 locomotive „Diesel“ și electrice. De acum încolo va trebui deci să muncim mai intens pentru ridicarea continuă a calificării noastre. Printr-o severă și minuțioasă în­treținere și revizie a locomotivelor vom face ca toate transporturile de călă­tori și marfă, să fie remorcate în cele mai bune condiții de siguranță a cir­culației și conform livretului de mers și a graficului de circulație. Voi căuta să descopăr noi rezerve interne pentru prelungirea vieții locomotivei pe care lucrez, iar printr-o­ mai strînsă cola­borare cu echipa de reparație să elimin complet deficiențele pe linie. Folosind forța vie a Trenului, folo­sind la minimum nisipul și declinita­­tea liniei vom remorca pe fiecare tren marfă câte 50 tone în plus, peste tona­jul prevăzut în livretul de mers. Aceasta va face să crească cantitatea de combustibil convențional economisit d­e suta brută tone remorcată și re­ducerea prețului de cost pe tona trans­portată. Insușindu-mi experiența înain­tată a mecanicilor sovietici, împreună cu întreg colectivul depoului, vom munci zi de zi, tot mai bine pentru a da viață Directivelor adoptate de cel de al IlI-lea Congres al partidului. GHEORGHE STOICA m­ecanic de locomotivă din Depoul G. F. R. Galații Patriei mai multe laminate Noi, laminatorii brăileni am urmărit cu un interes deosebit lucrările celui de al IlI-lea Congres al partidului. Am­ simțit o deosebită satisfacție atunci cind citind Raportul C. G. al P. M. R., prezentat de tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej la cel de al 111-lea congres, am aflat că în anii viitori industria side­rurgică se va dezvolta într-un ritm ra­pid. Ne bucură mai ales faptul că cel mai mare combinat siderurgic din țară­ va fi construit la Galați. Pentru îndeplinirea cu succes a sar­cinilor ce ne revin, noi ne-am inten­sificat eforturile pentru ridicarea califi­cării tinerilor luminatori, împreună cu alți tovarăși din brigada noastră ca Mazilu Marin, Stan Vișan, ne-am străduit să-i ajutăm pe tinerii Gheor­­ghiță Iordache, Dragoman Vasile, Pa­­nait Octavian, să se califice pentru a putea lucra la linia fină. In prezent, ei pot lucra cot la cot cu noi. întregul colectiv muncește să trans­pună în fapte angajamentul nostru de a da pînă la sfîrșitul anului, 8000 tone de laminate peste pian. Odată cu mă­rirea producției de laminate luptămi pentru reducerea consumurilor de ma­teriale și materii prime pentru a da produse la un preț de cost cit mai re­dus. Astfel, numai pe primele 5 luni ale anului am reușit să reducem pre­­­țul de cost peste sarcina planificată cu 1.071.000 lei. Ne preocupăm în permanență și de îmbunătățirea procesului de producție prin mecanizarea și automatizarea unor operațiuni, folosind mașinile și utila­jele existente în uzină. Astfel, în sec­ția noastră un­ colectiv de inovatori a­ realizat automatizarea liniei mijlocii la laminorul I, accelerînd în acest fel pro­cesul de producție și dînd economii a­­nuale antecalculate în valoare de peste 400.000 lei, însuflețiți de hotărîrile celui de al IlI-lea Congres al partidului și bazîn­­du-ne pe realizările pe­ care le-am obți­­nut pînă-n prezent noi vom lupta cu și mai multă hotărîre pentru transpunerea în viată a Directivelor Congresului. MIHAI GHEORGHE laminorist la Uzina „Laminorul“ Brăila. i 4 BIBLIOTECA CENTRALA UNIVStílTARA ,M- EMINESCU“ IA ' Citiți în pag. 4-a — Sosirea lui N. 5, Hrușciov la Viena — Un nou atat independent ®ongo — Presa indiană critică poziția pu­terilor occidentale în comitetul celor . — Țările arabe sprijină planul so­vietic de dezarmare. — Lucrările Congresului Internațio­nal de comandă automată nd­ârîrile Congresului­un sufiriilor program de muncă Alături de laminatori la Uzina „Nicolae Cristea” din Ga­lați, în lupta pentru sporirea producției de tablă subțire dată peste plan, stau și gazogeniștii. Ei sînt aceia care folosind din plin capacitatea de producție a agregatelor din secția gazoge­ne, asigură cantități sporite de gaze cerute de producția mereu în creștere a celor 4 laminoare. Astfel, a fost posibil ca de la începutul anului laminatorii uzinei să dea peste plan canti­tatea de aproape­­ 4.000 tone ta­blă. IN FOTOGRAFIE 1 echipa de gazogeniști condusă de tînărul maistru Eugen Lu­ca. Realizările feroviarilor cuci Printre colectivele din orașul Te­care și-au realizat sarcini­le semestriale de plan înainte de termen se afla și cel al re­viziei de vagoane. încă de la data de 15 iunie planul de producție pe se­mestrul I fusese realizat aci, în pro­cent de 122,5 la sută. In acest timp au fost reparate în plus 380 vagoane fără detașare din teren. Printre cei care au contribuit la a­­ceste realizări se numără și lăcătușii de revizie N. Toma, Nicu Nichita și șeful de tură Gh. Eftimie. Botez Miltiade corespondent Și colectivul reviziei Galați călători, a reușit de vagoane să ob­țină în ultima vreme succese frumoa­se în întrecerea socialistă. Planul de producție pe luna iunie a fost rea­lizat înainte de termen, iar prin re­­condiționări de piese au fost obținute 16.000 lei economii. Tara comunistu­lui Vasi­le Blaga a obținut în acest timp cele mai însemnate succese. Spiridon Ionescu coerspondent ★ _îttîmî= Zile de amineda întrecere Acele ceasornicului se rotesc me­reu, lăsînd în urmă minute, ore, zile Sînt însă zile care nu trec pe neobser­vate, zile în care milioane de oa­meni ai muncii din patria noas­tră prin energia lor creatoare tra­duc în viață Directivele celui de al IlI-lea Congres al P.M.R. In acest clocot al vieții noi, și pe tot cuprinsul orașului Galați în fabrici și uzine, la laminoare, la forjă, la tur­nătorie, printre constructorii de nave, printre ceferiști, textiliști, peste tot, se muncește cu elan pentru transpunerea în­ viață a hotărîrilor Congresului al IlI-lea al P.M.R. Dar să poposim împreună prin cîte­va întreprinderi pentru a fi martorii entuziasmului în muncă, al miilor de muncitori gălățeni care zilnic înre­gistrează noi succese în muncă. In mijlocul constructorilor navali Realizările muncitorilor de la S.N.G. au trecut de mult hotarele regiunii Galați, împreună cu alte 18 întreprin­deri din țară, de aici a plecat iniția­tiva celor 19 colective pentru obține­rea în cinstea Congresului de cît mai multe economii, și beneficii peste plan. Aici, în bătaia ritmică a ciocanelor pneumatice, sub mîinile dibace ale su­dorilor, forjorilor, strungarilor, mon­tărilor, foile de tablă groasă și pro­filele de fier, iau forma motonavelor, cargourilor și altor vase, care vor duce cu ele rodul muncii pe întinsul fluviilor și­­ mărilor. Orice succes în muncă, constituie o sărbătoare pentru harnicii constructori de nave. Peste cîteva zile, vor săr­bători un nou eveniment, care va ră­­mîne adinc întipărit în inimile lor, plecarea în cursă de probă a primului cargou romînesc de 4.500 tone, mîn­­drie a constructorilor gălățeni. Printre forjori Aceeași atmosferă entuziastă am găsit-o și printre muncitorii de la Fabrica de piese de schimb G. F. R. Galați. La secția forjă sub bătaia puternică a ciocanelor și sub apăsarea mare a preselor se conturează viitoarele piese de vagoane și locomotive. Peste tot se desfășoară o­­ muncă intensă. La ciocanul de 600 kg. sub mina dibace a tînărului loan Coman, bucățile incandescente de metal, iau forma piulițelor de cuplă. La celelalte ciocane și prese întîl­­nim pe Dumitru Catană, Emil Ursu, Gheorghe Gîdei, Ion Secoleanu, Con­stantin Pascu, Vasile Giobotaru, leonor Drăgușanu, toți sînt veseli. Au și de ce! Căci planul pe luna iunie, la forjă a fost îndeplinit cu 3 zile mai de­vreme. — Rezultatele noastre nu se vor opri aici, intră în vorbă tînărul ingi­ner Gheorghe Tănase, șeful secției for­jă. In ședința de producție de pe ziua de 28 iunie în cuvîntul lor mun­citorii au scos la iveală noi surse de economii. Pe viitor vom pune un accent deosebit pentru îmbunătățirea calității produselor și vom da o aten­ție mai mare micii mecanizări. Tot în această direcție noi suntem­ hotărîți să înlocuim forjarea manuală cu cea mecanică și extinderea forjării pieselor prin matrițare, care va aduce între­prinderii noastre importante economii, înlăturarea adaosurilor și toleranțelor e­a problemă centrală care stă în fața muncitorilor de aici și de aceea ea stă în centrul preocupărilor lor. Roadele acestei preocupări? Sunt și ele, pentru început reducerea în medie cu 1,2 kg. metal la forjarea ecliselor de arfe. Acestea printr-un judicios pro­ces tehnologic nu mai sunt prelucrate la raboteze în exterior. Șirul realizărilor ar putea continua, dar să mergem și printre muncitorii fabricii de ulei „Prutul“ întreprindere care va lua o mare dezvoltare în viitor. Zilnic 4 tone ulei mai mult încă de la poartă ne-a întîmpinat mirosul plăcut al uleiului de floarea soarelui. Tovarășii cu care am stat de vorbă ne-au împărtășit hotărîrea lor de a obține mereu noi succese. Dar mai bine să-i dăm cuvîntul tovarășu­lui Ion Bumbac, secretarul organi­zației de partid, de aici. — In momentul de fața, ne stră­duim ca rezultatele bune înregistrate în cinstea Congresului să fie continua­te cu aceeași însuflețire. Astfel, dacă mai înainte la extrac­ție se realizau zilnic doar 8 aparate acum se fac 9-10 aparate. Din cauza alimentării neritmice, înainte, presele nu lucrau cu întrea­ga capacitate, acum acest lucru s-a înlăturat obținîndu-se în medie cu 4 tone mai mult, iar pe ziua de 27 iunie a fost înregistrată o cifră re­cord. Comunistul Gh. Vasiliu electrician, mi-a vorbit despre unele realizări ale muncitorilor de la secția mecanică. — In scopul ritmicității producției, se va înlocui ventilatorul de 28 Kw, cu un șnek care va înlătura stagnările I. HINGU­­ (continuare în pag. III-a) Toată atenția muncilor miiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiifiiiiiiiiiiiiii||iii|||i||||||iniiii[||[i||iiiiiii[.Biniiiiiuiii!iiiM agricole de vară iiiit­iii Hiii Mi Miiiniiiiiiiiiu­iimiiiiiuiiiiiii­ii Hniiiiiiiiiiiiiuii Hiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuuun­t BRnuiiinni­iiiiiin iniuniuiiniuivi Pe ogoarele raionului Filimon Sîrbu • 142­ ha. grîu și 656 ha. cu coltate. ® Primele cantitați de orz de toamna re­cereale la baza de recepție. In aceste zile, pe ogoarele raionu­lui Filimon Sîrbu, se desfășoară cu multă însuflețire strîngerea recoltei culturilor pâioase, care au intrat în faza de coacere. In numeroase gospodării colectiv din acest raion, orzul de toamnă și griul, ajungînd la maturitate s-a tre­cut cu toate forțele la recoltarea lui Pînă acum, au fost recoltate peste 05­1 hectare cu orz de toamnă. Conco­mitent cu recoltatul orzului de toam­nă, unele gospodării colective din ra­ionul Filimon Sîrbu, au trecut și la seceratul griului. Pe întreg raionul, pînă la această dată, s-a recoltat o suprafață de 142 hectare cu grîu. Cele mai mari suprafețe cu grîu au fost recoltate de către gospodăriile colective din comunele lanca și Plo­­pu, care cu ajutorul, combinelor și se­­cerătorilor legători ale S. M. I..-urilor lanca și Făurei au recoltat prima, 70 hectare cu grîu, iar cealaltă 60 hec­tare. Pe ziua de 29 iunie a. c. au început să recolteze griul și membrii gospo­dăriei colective „Vasile Roadă" din satul Oprișenești. Cu cele două secerători legături ale S. M. T. Făurei s-au recoltat în numai cîteva ore peste 5 hectare cu grîu. Au obținut diitanța nr. 1 îndată ce au început recoltatul or­zului de toamnă și al griului, membrii gospodăriilor colective „Drum nou" din comuna Plopu și „Hristo Botev" din Jugureanu, au hotărît ca să-șî achite obligațiile contractuale cu statul. Astfel, în numai cîteva ore de la recoltat, colectiviștii din Plopu au și încărcat în autocamionul gospodă­riei transported la baza de recepție lanca, primele cantități de 3 tone grîu obținînd dhitanța de predare nr. 1. la acest produs. De asemenea, membrii gospodăriei colective „Hristo Botev" din comuna Jugureanu, recoltînd orzul de toamnă, au obținut pînă în prezent o produc­ție medie de 3.200 kg. la hectar. Conștienți de obligațiile ce și le-au asumat față de stat, colectiviștii de aici, imediat ce au secerat un lan cu orz de toamnă, au transportat la ba­za de recepție Gireșu, cantitatea de 3 tone orz de toamnă, primind astfel distanța nr. 1 de predare. Insămînțează suprafețe mari cu culturi duble Anul trecut, G. A. G. „Bela Brainer“ din raionul Filimon Sîrbu“ a însămîn­­țat cu culturi duble, doar 40 hectare. Anul acesta, colectiviștii de aici, au hotărît să mărească această suprafață. Pînă în prezent, gospodăria are însă­­mînțate cu culturi duble peste 200 hec­­tare din care cea mai mare parte due porumb pentru siloz. Lipsă de preocupare Gospodăria agricolă colectivă „Viitor nou“ din comuna Berteștii de Jos, ra­­ionul Călmățui, a avut însămînțată cu­ secară furaseră o suprafață de 10 ha. te­ren pentru pășunatul animalelor. Pînă în momentul de față, întreaga masă verde a fost complet pășunată. Terenul stă în prezent nefolosit. Deși conducerea gospodăriei a fost îndruma­tă de către comitetul comunal de par­tid și sfatul popular comunal să însă­­mînțeze în cultură dublă porumb­eilor totuși n-a luat nici o măsură. Ce are de spus în această problemă tovarășul Gheorghiță Răducanu preșe­dintele gospodăriei colective care ma­nifestă lipsă de preocupare față de asigurarea, hranei animalelor? N. Ghirindod corespondent „Bun pentru cereale 1960“ tori Colectivul de munci­de la revizia de vagoane G. F. R. Bră­ila desfășoară cu avînt munca de reparare a vagoanelor în vederea pregătirii transportului de cereale din noua re­coltă. Astfel numai în­­ zece zile ale lunii iunie ei au reparat și etanșat un număr de 139 va­goane pe care au și scris „Bun pentru ce­reale 1960"’. La această muncă și­­au adus contribuția în mod deosebit muncitorii Uliescu Neculai, line Stan și alții, Anuțoiu Hetrache muncitor Expoziție volantă în satele regiunii Muzeul regional de istorie Galați a organizat și deplasat în regiune o ex­poziție volantă cu tema: „Aspecte din realizările regiunii Galați în anii regi­mului democrat-popular“. Expoziția în­fățișează realizări din industrie, agri­cultură și sectorul social-cultural, con­­stînd din peste 70 fotografii, grafice și texte. Această expoziție se află de 19 zile pe teren. Pînă în prezent a trecut prin raioanele Liești, Brăila și Filimon Sîr­bu, poposind în cele mai însemnate co­mune din aceste raioane. Țărănimea muncitoare a privit cu interes și dra­goste numeroasele exponate care pre­zintă într-un mod convingător efortu­rile și realizările din regiunea noastră in ultimii 15 ani. • Pînă în ziua de 29 iunie expoziția a fost vizitată de peste 6400 țărani mun­citori, care au venit în 110 grupuri șî individual In prezent expoziția se gă­sește în raionul Brăila. Expoziția s-a dovedit deosebit de u­­­tilă, reușind să facă tot mai bine cu­noscute în masele largi minunatele în­făptuiri din domeniul industrial, agri­col și cultural, obținute sub conduce­rea partidului. Sărbătorirea Zilei Învățătorului I Ieri, 30 iunie, au avut loc­­ în întreaga regiune adunări fes­­­­tive, cu prilejul sărbătoririi­­ Zilei învățătorului. La aceste­­ adunări care s-au ținut în orașe­­ și la reședințele de raioane, au­­ luat parte reprezentanți ai or­­­­ganelor de partid și de stat,­­ cadre didactice fruntașe în mun­­­­ca de educare a tinerii gene­­­rații de constructori ai socialis­­­­­­m­ului. Vorbitorii care au luat cu­­­­vîntul au subliniat i care partidul și statul grija pe nostru­l democrat-popular o acordă î școlii noastre noi, condițiile­­ deosebite create în acești ani , pentru învățătură tuturor fiilor , oamenilor muncii, obținute în acest an rezultatele școlar. ■ S-a vorbit de asemenea des­­­­pre perspectivele deosebit de­­ luminoase pe care cel de-al I­­III-lea Congres al P.M.R. le-a deschis întregii noastre patrii, despre dezvoltarea și pe " mai departe a învățămîntului de­­­ stat și sarcinile de mare răs­­"­pundere ce au fost încredințate­­ de partid educatorului, învăță­­­­torului și profesorului școlii­­ noastre. I . La aceste adunări, au luat cuvîntul un mare număr de ca­dre didactice care și-au expri­mat recunoștința fierbinte față­­ de partid, hotărîrea de a munci­­ neobosit pentru a îndeplin­­i sarcina nobilă, aceea de a pre­­­­găti cu răspundere sporită ca­­­­dre capabile, demni construc­­­­tori ai socialismului și comunis­­­­­­mului. Cu prilejul sărbătoririi Zilei , învățătorului numeroase cadre­­ didactice fruntașe au fost pre­­­ miate. I4« t» !•» »»*»««* La G. A. S. Mărășești Angajamente îndeplinite Pentru a cinsti cum se cuvine cel de al IlI-lea Congres al P.M.R. colecti­vul de muncă de la G.A.S. Mărășești s-au angajat să realizeze economii în valoare de 70.000 lei și să termine reparatul agregatelor pentru recolta­re cu 10 zile înainte de termen. Prin introducerea unui regim sever de economii la materiale și carburanți pentru tractoare s-au realizat peste an­gajament economii în valoare de 60000 lei adică în total 130.000 lei economii iar repararea utilajului s-a terminat cu 10 zile înainte de termen. Acest lucru a permis repartizarea a­­gregatelor din timp pentru campania de recoltare, întocmindu-se planul o­­perativ al campaniei cu sarcini con­crete pentru fiecare muncitor, în peri­oada de recoltare. S-au evidențiat în mod deosebit, comuniștii Pătrășcanu Dumitru și Si­­mion Vasile, tractoriști din brigada de mecanizare completă, precum și tracto­riștii Mirică Miliuță și Albanaș Vasi­­le, din sectorul lucrărilor la cultura mare. Iar în sectorul viticol maiștrii viticoli Mîndrea Mișu, Dobre Dumitru­ și Irimia Vladimir. Lucrări avansate încă de săptămîna trecută, la G.A.S.­­Mărășești s-a executat prășitul II me­canic, pe o suprafață de 450 ha., iau­ prășitul II manual pe o suprafață de 200 ha. la cultura porumbului boabe. De asemenea, s-a mai executat prâ­­șitul I și II la floarea-soarelui, soia, precum și la porumbul siloz. Și în sectorul viticol lucrările sînt avansate. Pînă acum s-a executat prășitul II pe întreaga suprafață (407 ha.) precum și legatul I pe o supra­fa­­­ță de 200 ha. Luînd măsu­ri contra manei s-a fă­cut stropitul I și II pe o suprafață de 336 ha, iar stropitul III pe o suprafață de 50 ha. O Tudorei Se întrec la recoltat Orzul gospodăriei a­­gricole colective „Do­­brogeanu Gherea“ din comuna Urleasca, raio­nul Brăila, a intrat în pîrgă. Colectiviștii spri­jiniți de mecanizatorii brigăzii a 6-a de trac­toare de la S. M. T. Traian-Sat, la îndemnul consiliului de conducere și al organizației de partid au pornit cu en­tuziasm la strîngerea recoltei de orz. Numai în prima zi, de lucru, combinerul Milea Gojocaru, ajutat de colectiviștii Marin Blendea, Toma Ghețu, Nicu Grozea, Vasile Gheorghe, și alții au strîns recoltă de orz de pe o suprafață de 10 hectare. Datorită priceperii cu care au muncit păm­în­­tul, cit și a stringer­ii la timp a recoltei, co­lectiviștii de aici au ob­ținut o producție de 2500 kg. orz de toamnă de pe fiecare hectar. A­­cum ei continuă cu suc­ces munca de recoltat. Cei 19 combineri de la gospodăria agricolă de stat din comuna Costache Negri, raionul Liești, se întrec în aces­te zile la strîngerea recoltei orzului de toamnă. Pregătindu-se din vreme pentru strîngerea recoltei ei au reușit ca acum cînd lucrează cu mașinile la re­coltat să obțină rezultatele dorite. Numai în prima zi de lucru com­­­binerii din brigăzile I-a și a H-a au­ strîns recolta de orz de pe 32 ha. și s-au transportat la gospodărie 64 tone. • orz. Combinerii Dumitru Stancu,­­ Ștefan Tofan, Vio­­r Bănilă, Gh. V. Cincu au obținut cele mai frumoase realizări în muncă. Mihai Călugăru corespondent Membrii gospodăriei a­­gricole colective „Nico­lae Bălcescu“ din comu­na Tuf­ești, muncind cu însuflețire pe ogoare, au reușit ca să recolteze o suprafață de 38 ha. Orz. Fruntașă la efectuarea acestei lucrări s-a situat echipa a 3-a condusă de­ Vasile Grosu din briga­da a 2-a. Acum, colectiviștii­­ muncesc cu eforturi spo­rite la strîngerea recoltei îmbelșugate. Marija Voicti corespondentă Au terminat secerișul orzului La G. A. G. „Gh.. Doja" din comuna Traian Sat s-a terminat recoltatul orzului. Recolta a fost bogată, 1.700 kg. la ha.f față de 1.600 planificată. IN FOTOGRAFIE : combinerul Oblenea Gostică pleacă să secere ultima porțiune de orz, iar brigadierul Bratu Lazăr face bilanțul zilei, 9.

Next