Viața Nouă, ianuarie-martie 1961 (Anul 17, nr. 5001-5077)

1961-01-03 / nr. 5001

ANUL XVII. NR. 5001 MARȚII 3 IANUARIE 1961 4 PAGINI — 20 BANI Guvîntarea tovarășului , rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Cu prilejul Anului Nou, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Bi­roului Politic al C. C. al P.M.R., pre­ședintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, a rostit în noaptea de 31 de­cembrie 1960 la posturile noastre de radio și televiziune următoarea cuvin­­tare : Dragi tovarăși și prieteni. Cetățeni ai Republicii Populare Ro­mina 1 Ne aflăm în pragul Anului Nou. A­­nul ce se sfîrșește a fost bogat în e­­venimente de o deosebită însemnătate în viața poporului romîn. Fâcînd bi­lanțul strălucitelor succese obținute de oamenii muncii sub conducerea încer­cată a partidului, cel de-al III-lea Con­­gres al Partidului Muncitoresc Romîn a înfățișat întregului popor un pro­­gram măreț de muncă și luptă care îl însuflețește în grandioasa operă de dezvoltare a economiei naționale, a ști­inței și culturii socialiste, de ridicare a nivelului de trai. Munca plină de en­tuziasm, energia creatoare, talentul și priceperea poporului romîn au făcut cfi prevederile acestui program pentru anul 1950 să fie îndeplinite cu succes și, într-o serie de domenii, chiar depă­șite. Cu profundă bucurie vedem cum pe întinsul țării se ridică noi între­prinderi, cum se consolidează și se ex­tinde sectorul socialist al agriculturii, cum apar noi și moderne cartiere de locuințe, case de odihnă, școli, așeză­minte de artă și cultură. Republica noastră devine tot mai frumoasă, mai bogată, mai prosperă, și în această minunată realizare este în­truchipată munca fiecăruia dintre noi. Succesele obținute arată ce viitor lu­minos, ce perspective se deschid patriei noastre, în anul 1960, s-au obținut noi și im­portante succese în lupta pentru con­solidarea păcii. Ele se datorează influenței determi­nante pe care o exercită asupra între­gii dezvoltări a societăți sistemul so­cialist mondial și existenței frontului Gh. Maurer și televiziune Nou larg al luptătorilor pentru pace căruia i se adaugă mereu noi și noi forțe. Pășim în noul an cu ferma convin­­gere că el va aduce noi victorii cauzei păcii între popoare, cauzei socialismu­lui și progresului. In aceste clipe, muncitorii, țărani, muncitori, intelectualii, în mijlocul fa­miliilor, prietenilor, tovarășilor de muncă, întîmpină noul an cu voie bu­nă, hotărîți să obțină noi succese în muncă pentru propășirea și înflorirea patriei noastre socialiste, în lupta pen­tru apărarea păcii. In numele Comitetului Central Partidului Muncitoresc Romîn, al qu­al­­vernului Republicii Populare Romîne, al Prezidiului Marii Adunări Naționa­le, urez din toată inima oamenilor muncii din patria noastră, bărbați, fe­mei, tineri care muncesc cu abnegație în fabrici și uzine, pe ogoare, pe frontul științei și culturii — sănătate și fericire. La mulți ani, dragi tovarăși și pri­eteni.! Moscova, Kremlin, 31 decembrie 1960. ­_CZZ2DCZZZDZ *'*»»»■»■«*■8 ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]*■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] asuiuaw Buatnitt [ Prima șarjă,­­ prima victorie Mai era încă o oră pînă la­­ miezul nopții cind toate sirene­­­­­e fabricilor și uzinelor bătrânu­­­­lui port dunărean, aveau să p« vestească sosirea Anului Nou. 5 In această noapte unele din a­nalele Uzinei „Wilhelm Pieck", E din Brăila erau luminate, iar ș ® în interiorul lor te întîmpină l­a zgomotul mașinilor. Brigada de­­ ■ oțelari condusă de Florea Cotoi­­ 3 intrase in schimb la ora 23.­­ Cuptorul Siemens Martin era 3 pregătit. ■ — Băieți, se adresă șeful de­­ 3 brigadă prim topitorului și ce­­­­lorlalți oțelari. Brigăzii noastre l­i revine sarcina să elaboreze p­rima șarjă de oțel din anul­­ 1961. Este o sarcină de mare cinste. Va trebui deci ca a­ ■­ceasta primă șarjă să o elabo­răm Intr-un timp cît mai scurt [ și să dăm un oțel de bună ca­­­­litate. Oamenii și-au luat în pri­ Í­mire locurile de munci și au­­ pornit la treabă. In “cîntecul“ cuptorului Siem.«ns­­ Martin, sub dogarea puternică a­­ flăcărilor, procesul de elabora­­­­re a primei șarje de oțel din A­­­­nul Nou a început. Ora 1 noaptea. Șeful de tiru­­l gadă Cotoi Florea a dat sem­­­­narul. — Atenție, gata elaborăm! ” Oțelul a început să curgă nă­ ‘ valnic în oala de turnare. In ■ ore și în minute șeful de brig­a­­­­dă calculează timpul folosit­­ pentru elaborare. 4 ore și 30­­ minute. Prima șarjă, prima voastră victorie din acest an. £ Să obțineți cît mai multe ase­­­­menea victorii, îi felicită mai­ ‘ S strul. i • V". V) ■BBEEXSAESBBDS B35SEE9BE?H139BSBS £ S £ EiSSaa 5 li 3 pr 2 ta TELEGRAME Tovarășului GHEORGHE GHEORGHIU - DEJ, prim-secretar al Comitetului Central al P. M. R. Tovarășului CHIVU STOICA, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Româno Tovarășului ION GHEORGHE MAURER, Președintele Prezidiului Mari Adunări Naționale a R. P. Româno Dragi tovarăși, Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Pre­zidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S­, Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. și întregul popor sovietic vă, felicită din inimă pe dg. și pe toți oamenii mun­cii din Republica Populară Romînă cu prilejul Anului Nou. Anul care a trecut s-a caracterizat prin creșterea continuă a pu­terii și prestigiului sistemului socialist mondial. Cu fiecare zi se manifestă tot mai mult pe arena internațională superioritatea socialismului asupra imperialismului, precumpănirea forțelor păcii asupra forțelor războiului. Consfătuirea reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești a constituit o nouă etapă în întărirea continuă a forțelor mișcării comunis­te internaționale. Oamenii sovietici se bucură sincer de realizările obținute în anul care a trecut de poporul romîn, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, în construirea socialismului, în­ lupta pentru pace între popoare. Ne exprimăm convingerea fermă că prietenia frățească și colaborarea rodnică între Uniunea Sovietică și Republica Populară Romînă se vor dezvolta și în viitor spre binele și fericirea popoarelor noastre, în interesul întăririi unității și coeziunii tuturor țărilor marelui lagăr socialist. Urăm din inimă poporului frate romîn, în noul an care vine, noi succese în construcția socialistă, în lupta pentru întărirea păcii. N. HRUȘCIOV L. BREJNEV Tovarășului N. S. HRUȘCIOV, prim-secretar al Comitetului Central al P. C. U. S. președintele Consiliului de Miniștri al U. R. S. S. Tovarășului L. 1. BREJNEV, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Moscova Dragi tovarăși. Cu prilejul Anului Nou, Comitetul Central al Partidului Muncito­resc Romîn, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne, Prezi­diul Marii Adunări Naționale a Repu­blicii Populare Romîne și întregul popor romîn, vă trimit dumneavoast­ră și întregului popor sovietic, sin­cerele lor felicitări și cele mai bune urări. Poporul sovietic, condus de gloriosul Partid Comunist al Uniunii So­­vietice, a obținut în anii care a trecut su cea«n strălucire în în%­­otrea grandioaselor sarcini ale planului septenal, a înregistrat noi realizări epo­cale în domeniul științei și tehnicii: înaintarea victorioasă a Uniunii Sovietice pe drumul făuririi comu­nismului, politica sa externă leninistă, promovată cu consecvență de Parti­dul Comunist și guvernul sovietic în frunte cu tovarășul N. S. Hrușciov, atrag de partea ideilor păcii și socialismului noi și noi forțe sociale din toate țările lumii. Ne exprimăm ferma convingere că, în anul care vine, prietenia de nezdruncinat și colaborarea frățească dintre popoarele noastre se vor întări și mai mult spre binele marii comunități a țărilor socialiste și al păcii în întreaga lume. Vă urăm, dragi tovarăși, An Nou și fericit, mari succese în munca dv. creatoare pusă în slujba cauzei nobile a construirii comunismului în Uniunea Sovietică, a păcii și fericirii omenirii. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române GHEORGHE GH­­EORGI­IU-DEJ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn ION GHEORGHE MAURER Președintele Prezidiu­lui Marii Adunări Na­ționale a Republicii Populare Romíne zerzzo-zzzzzi In orășelul celor mici de după făptură înaltă a lui Moș Ge­rtld se auzi deodată glasul cristalin a lui Răducu. — Mămica, mămica, vin de mă ajută.­­— Dar ce vrei să faci Răducule ? sări mămica impacientată. — Vreau să ajung la sacul lui Moș Gerilă să-mi iau o jucărie. —Of, neastîmpăratule, că multe-ți mai trec prin căpușor, dar n-ai tu ju­cării destule ? — Mai vreau una. In orășelul copiilor din centrul orașu­lui Galați, larma micilor gălăgioși nu mai contenește. Pretutindeni e numai chiar și voie bună. In lumina feerică a constelației electrice, copiii trăiesc im­presionante momente din lumea de basm. „Ursul și pipa“, „Capra cu trei iezi“, „Scufița roșie“, personajele atttor basme îndrăgite de ei, sînt prezente în frumo­sul orășel stirnin­d admirația micuților. Viorica încearcă o adevărată revelație, aflîndu-se în fața „Albei ca zăpada și a celor șapte pitici“. Parcă o și aude pe bunica începînd firul povestirii cu... A fost odată ca niciodată... Dar iată că de data aceasta povestea capătă contururi reale. In orășelul copii­lor toate basmele pentru cei mici au fost transpuse în realitate. Pînă și tonetele au fost amenajate pe motive de basm ca „Creionul“, „Butoiul și cuptorul“ de un­de ei își pot procura dulciuri, cărți de povești. ..o Animația și zgomotul celor neastîmpă­­rați crește însă tot mai mult cu cît te apropii de locul de distracție al copiilor. De pe tobr&m­in­te «în­­« mmm» șiruri, șiruri de copii. Balansoarele sînt și ele pline, alți „pitici“ așteptîndu-și și ei rîndul. In jurul pomului de iarnă îm­podobit multicolor și plin de jucării, cîțiva micuți au și încins o horă veselă. Chipurile lor îmbujorate strălucesc de fericire. — Cît de minunată le e copilăria, mur­mură un bătrînel adus de spate, într-ade­­văr, cît de minunată e. Privind ceata ve­selă ce nu mai contenește cu joaca nici nu-ți vine să pleci din mijlocul ei. Părinții grijulii, mereu atenți la năz­­bîtiile copiilor par a fi niște Guliveri în țara piticilor. In orășelul copiilor nici nu te poți simții altfel cu toate că „Gulive­ri“ nu-s de loc rari aici. Cu mari, cu mici, părinți și copii, cu toții au venit în aceste zile să petreacă cîteva clipe plăcute în orășelul copiilor. Și în acest an ca în toți ceilalți, oră­șelul le-a oferit copiilor noi și plăcute surprize despre care vor păstra mereu o amintire frumoasă. In orășelul copiilor din Galați. Galațf — Faure­ și retur, de 1848 cu combustibil economisit Ziua s au noaptea, pe vreme bună sau pe viscol, locomotivele străbat întinde­rile dueând după ele trena imensă de va­goane, în care călătorii sau mărfurile sunt duși în scurt timp în toate direcții­le. Mecanicii și f­ochi­știi, precum și per­sonalul de întreținere din Depoul C.F.R. Galați, au un rol important în buna fun­cționare a locomotivelor, în realizarea sarcinilor planificate. In anul care s-a încheiat colectivul acestei unități a obținut însemnate succese, datorită apli­­c­ării agțaz­aireu» teluuco-or £atox&l9WGe, reparațiilor de bună calitate, utilizării metodelor avansate de muncă. Produc­ția globală depășește volumul planificat cu peste 118.134 tone brute bm. echi­valate, planul fiind îndeplinit încă de la 22 noiembrie, adică cu 33 zile mai îna­inte. In același timp s-a realizat o eco­nomie de combustibil convențional de 8.300 tone, prin folosirea din ce în ce mai completă a forței vii a trenului prin remorcarea de trenuri cu tonaj sporit și prin alte metode. Cu combustibilul eco­nomisit s-s tr Rütea­rs wuxfi» 1,848 terpifit a 70 vagoane, pe o distanță Galați-Fău­­rei și retur. Valorea totală a economiilor realizate este de circa un milion, cu 300.000 lei mai mult decât angajamentul colectivului. Prin munca avantată prețul de cost a fost redus cu 7,79 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 9,52 la sută. Printre cei care au contri­buit în mai mare măsură la realizarea succeselor sunt mecanicii Grigore Je­­lezneac, Nicolae Roșea și Grigore Lazăr, cu lo­ciiis­tii lor. , ors, É fi LA MULȚI ANI. TOVARĂȘI ! ------------ ■ ■ .€ 2223 ■ ........... ................. Jle­ne-ilatt 1961 Anul Nou era Bucurie Trecuseră cîteva ore de cînd noaptea își lăsase mantia deasupra întregului oraș. Pe străzi, grupuri tot m­ai­­ dese, de oameni ai muncii se îndreptau spre diferite locuri unde fiecare urma să-și petreacă noaptea de revelion, îmbrăcați sărbătorește, cu fețele pline de bucurie puteai ușor desprinde noua viață lipsi­­tă de griji ce a fost creată sub con­­ducerea partidului, oamenilor muncii, din patria noastră. Cîtă deosebire între trecut și prezent. Pe cîți dintre ei, în anii burghezo-moșîerimii, noaptea a­ceasta de revelion, nu-i găsea fără lu­cru, reși de exploatarea nemiloasă patronilor. Aceste timpuri au apus însă a pentru totdeauna. In zilele noastre ve­nirea noului an își are o cu totul altă semnificație. Gîndu­l fiecărui om al muncii se îndreaptă în aceste clipe spre felul cum va putea el să contri­buie mai mult la dezvoltarea econo­miei naționale a patriei, la întărirea păcii. Cind primele sunete de sirenă anim­­e cu venirea noului an, ne aflam printre luminatorii Uzinei „Nicolae Oiștea" din Galați. Intr-una din noile hale con­­st­uite în anii noștri, în care lumina fluorescentă își împrăștie cu dărnicie razele ei albăstrii, se aflau peste 1.000 de luminatori veniți cu familiile lor să petreacă împreună revelionul. In mijlo­cul lor au ținut să se afle pentru a le ura tradiționalul „La mulți ani" tova­rășii Stan Găzdoiu și Ion Apostolates, secretari ai Comitetului regional Ga­lați al P.M.R A. DUMITRIU (continuare în pag. II-a) Revelionul „Hai să stăm o clipă, frați, S-oprim plugul la Galați". (Fragment din Plugușorul rostit la Revelionul tine­retului). Niciodată, sala cinematografului „Ma­xim Gorki“, n-a cunoscut atîta anima­ție ca în noaptea de Anul Nou. La invitația Comitetului orășenesc U.T.M. Galați, aproape S00 de tineri vrednici, fruntași la locurile de muncă din în­treprinderi și la curte, fruntași ai re­coltelor bogate, din orașul și raionul Galați au venit aici, să-și petreacă re­­velionul împreună. In sala împodobită sărbătorește luminată feeric, i-au întîmpinat tradi­și­ționalii brazi încărcați cu daruri și Moș Gerilă, alături de nu­mai tr­adiționala urare „La mulți ani“ puțin și m­esele încărcate cu bunătăți. Pretutindeni îți zîmbesc fețe tinere, rumene de bucurie, ți se întind cu prie­tenie mîini puternice și calde da văpaia celor 20 de ani. Tinerii studenți chinezi care își de­­săvîrșesc studiile în orașul nostru, gru­pul reprezentanților Căminului cultural al tineretului, laureați ai celui de al II-lea Festival bienal de teatru de a­­matori „­ L. Caragiale“, muncitorii­­elevi de la întreprinderile textile, Șan­tierul naval sau Uzinele mecani­ce, reprezentanții tinerilor colecti­viști din raionul Galați și ai instituții­lor de artă din oraș, toți au închegat de îndată un colectiv re3el, gata să pășească în noul an cu bucurie și încre­dere. Mulți dintre tinerii aceștia, locurile lor de muncă, au sărbătorit de­ja la Anul Nou. Dar e plăcu­t, să-ți petreci revelionul întrun astfel de colectiv uriaș, de tineri vrednici. Puțin timp i-a mai rămas anului 1960. Parcă s-ar grăbi să facă loc lui ai AVA Upinimma Riete ia­r curse tineretului minute. Ei, dar in ultimele clipe ale a­­nului, un bilanț­ al succeselor din tim­pul lui e întotdeauna însuflețitor. — 1960, ne-a adus tuturor multe bucurii — concretizează cu glas tare gîndurile tinerilor tovarășul Lăptoiu A­­vram, prim-secretar al Comitetului re­gional U.T.M. E anul în care a avut loc cel de al III-lea Congres al parti­dului, și-n care poporul nostru a pășit în etapa desăvîrșirii construcției socia­­lismului. 1960 este anul în care cargo­ul „Galați“,­­ rodul muncii harnici­lor noștri constructori de nave, a pornit în prima-i cursă, anul în care orașului nostru i s-au trasat perspective de dez­voltare deosebit de minunate, în care s-a hotărît ca tinerii noștri gălățeni, despre care se spune că-s marinari M. RADU (continuare în pag. Il-a) Mecanizatorii la prag ai noului an începuse si se Insereze. La margi­­nea comunei Nănești, din raionul Ga«a­lați, unde altădată erau numai buruieni se văd acum așezate Intr-o ordine gospo­dărească clădirile stațiunii de mașini și tractoare. E o seară neobișnuită, deoarece zgomotul motoarelor, ateliere nu se mai aude, al mașinilor din Singurul care sparge liniștea acestei seri cețoase este motorul de la uzina electrică. Fiecare ro­tație a dinamului trimite lumină la clu­bul stațiunii unde peste 200 de mecani­zatori împreună cu familiile au venit să sărbătorească împreună revelionul și tot­odată să întîmpine Anul Nou. Zâmbetul și voia bună se puteau citi pe fața fiecărui mecanizator. In ciocne­­tul paharelor pline cu rubiniu ei au feli­citat pe tractoristul Vasile Ionescu care a îndeplinit planul cu 370 la sută (pentru care va primi un premiu de 3.010 lei), pe Simion Panait care a îndeplinit planul cu 205 la sută și alții. Este ora 24. Pentru un moment se face liniște, cu toții ascultă plini de emo­­ție și bucurie mesajul de Anul Nou transmis prin radio de tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Prezi­diului Marii Adunări Naționale adresat poporului român. După aceasta Inginerul Puiu Dobres­­cu, directorul stațiunii a felicitat pe me­canizatori pentru succesele obținute în anul ce a trecut arînd mecanizatorilor noi succese în noul an. Zorile începuseră să se ivească. Moto­rul de la uzina electrică tot mai dădea lumină la clubul S.M.T.-ului unde meca­nizatorii continuau să sărbătorească în­ceputul unui nou an. In noaptea de Anul Nou în noaptea Anului Nou, orașul ftră­ila a îmbrăcat straie de sărbătoare. Scăldate în lumina lămpilor fluores­cente, străzile centrale ale orașului sînt parcă un furnicar. Oamenii muncii ies grăbit din magazine cu brațele pline de pachete. Tramvaiele și auto­buzele grăbesc în toate direcțiile. Pre­tutindeni te întîmpină atmosfera ca­racteristică nopții de revelion. Cum vor petrece oamenii muncii brăilene revelionul, vom afla îndată. Ne apropiem de un grup de oameni și Intrăm in sala frumos împodobită a restaurantului „Dunărea“. Aici petrec revelionul în colectiv muncitorii, in­gi­­nerii și tehnicienii de­­ Uzinele „Wil­helm Pieck“ împreună cu familiile fero Asest colectiv­­e­mu­ nou cu bucurie și cu succese stră­­lucite în producție. Strungarii, mon­­torii și forjorii, inginerii și tehnicienii,­ împreună cu soțiile lor, au luat foc la mesele încărcate cu bunătăți, ornate sărbătorește. Orchestra cîntă. Toată lumea dansează. Sirenele anunță ve­nirea Anului Nou. „La mulți ani tovarăși“, își urează ei unii altora. Le­ umplu paharele. Perechile se îmbrăți­șează. Dar s­i-i lăsăm pe harnicii con­­strictori de mașini să petreacă mai departe și să instrăm în spațioasa sala de festivități a Șantierului naval ,„1 Mai“. Aici s.au adunat sute de munci­tori împreună cu soțiile lor. Iată pe sudorul Moroianu Spiru, pe cazangiul /cputiiUAâx* în gag, U-a) I '•C k

Next