Viața Nouă, iulie-septembrie 1961 (Anul 17-18, nr. 5155-5232)

1961-07-01 / nr. 5155

țfeeleim) cîhî­tărîte, m­il­bvjS, 1 Ip­aj GouleW regional FM și al Sfatului popular regional Calaj. ANUL XVII. Mr. 8188 SIMBATA 1 IULIE 1961 4 PAGINI — SO BANI fi W FOTOGRAFIE • Șeful de secție Chirilă Mihalache împreună cu șeful­­ de brigadă Gheorghe P. Gheorghe, sudorul Titu Florea de la Uzina me­canică Galați discutând planul tipare­lor ce se construiesc aici pentru prefa­­bricate necesare construcțiilor blocuri­lor muncitorești. rWVW; Cu toate forțele la recoltat la gospodăria agricolă de stat „Ștefan Furtună" din raionul Fău­rei se lucrează intens la recoltarea păioaselor. Ca urmare a muncii însuflețite a combinerilor, printre care se află Costică I. Satnoianu, Alexandru Vlad și Paraschiv Satnoianu, zilele trecute s-a terminat de recoltat orzul de toamnă de pe cele 100 ha. cultivate. Producția medie realizată este de peste 1.900 kg. orz la hectar. Concomitent cu secerișul orzu­lui de toamnă, s-a trecut și la strîngerea recoltei de grîu pe sosele unde această cultură ajunsese la maturitate. Toate cele 12 combine funcționează în bune condiții, dar ca rezultat numai în primele zile a fost recoltat grîul de pe mai bine de 150 ha.­ ­ Știind că recoltatul la timp asi­gură strîngerea păioaselor fără pierderi, membrii G.A.C. „1 Mai" din comuna Nămoloasa Sat, raio­nul Galați, au ieșit la lucru în cîmp îndată ce orzul de toamnă a dat în pîrgă. In fruntea întrecerii la recoltat s-a situat brigada I de cîmp condusă de Gheorghe C. Ba­­ranga care a terminat prima de secerat și transportat la alte or­zul de toamnă.­­ Și membrii G.A.C. „Secera și ciocanul“ din comuna Bălășești, raionul Bujor, din rîndul cărora s-au evidențiat Zaharia Scarlat, Ion Negru și Petrică Grigoraș, dau în aceste zile bătălia pentru strîn­gerea la timp și fără pierderi a or­zului de toamnă. Ștefan Marcu Teodor Burcea corespondenți In timp ce mecanizatorii din bri­gada a 8-a de la S.M.T. Ianca lu­crează cu 3 combine la recoltatul griului pe terenurile G.A.C. „Scîn­­teia“ din satul Berlescu, raionul Făurei, un număr de 10 secerături simple ale colectivei au fost folo­site în recoltatul orzului de toam­nă. Aceasta a făcut ca seceratul orzului pe cele 34 ha. să fie termi­nat încă de zilele trecute. Printre cei care au lucrat cu toate forțele la recoltarea orzului de toamnă se află atemiștii Ion M Buzea și Grigore Emil cît și colec­tiviștii Grigore I. Grigore, Radu Stolf și Gh. Tănase. Nu-i de ajuns numai atenția... Este un lucru îmbucurător ultima vreme organele cooperației că în de consum din regiunea noastră acordă o mai mare atenție aprovizionării și de­servirii în resturantele și­­ bufetele să­tești Am avut de cu­rînd prilejul să vi­zităm restaurantul cooperativei din co­muna Bujor. Aici se atrage nu numai aspectul îngrijit al interiorului, curățe­nia ce se observă peste tot, ci și calita­tea preparatelor, întotdeauna proaspe­­te, bine pregătite. Asemenea aprecieri se pot face și despre restaurantele din Berești, Tudor Vladimirescu și altele. La restaurantul din­ comuna Ianca, am constatat ce-i drept atenție față de consumatori. Dar această atenție nu poate în nici un caz să acopere lip­surile ce există aici. In ziua de 27 iu­nie de exemplu, consumatorii au consta­tat cu surprindere că ospătarul Tudorei Neagu le-a servit ghiveci de miel, gătit cu­ două zile înainte, avînd un gust ne­plăcut­ Același ospătar are și „îndemî­­narea" de a... rotunji sumele pe notele de plată. Pentru 8 țapi cu bere a so­cotit 16 lei, în loc de 14,40 lei. Condu­cerea U.R.C.C. Făurei, trebuie să tragă serios la răspundere pe responsabilul restaurantului, Eugen Zamfir, care do­vedește dezinteres față de gospodărirea unității și permite acele practici necin­­stite ale ospătarului amintit. Magazin nou, obiceiuri vechi ■ [UNK] [UNK] Vara a intrat în toate drepturile sale. Produsele de sezon pentru excursii la munte sau la mare. In concediu sau pur și simplu pentru purtat în aceste zile călduroase, sînt deci tot mai mult­e. IQISIESC.U (continuars îs pag, * II-*) CENTRALĂ U »M.­EMIINÍ =/VWYAH H ®t aast — Mecanizarea lucrărilor în secta, nul zootehnic «] Q. A. ] (pag. II-*) — Sesiunea — Formă principală de activitate. (parf. II-*) — Centrele și comisiile examenului de maturitate din sesiunea Mie 1961. (pag. IIa) — Cuvînte încrucișate. (pag. II.*) — Cheia succeselor a fost găsită la timp. — Tribuna maistrului. (pag. IlI-a) cl. — Actualitatea in Uniunea Sovieti­(pag III-a) — Mai­strulfti: atenție concursului cultural sportiv. (pag. IlI-a) — Mesajul lui N. S. Hrușciov a­­dresat lui A. Gîzesiga. (pag. IV.a) *1† Muncă entuziastă spre noi succese Confecții peste pian Ziua de 29 iunie a.c. a marcat îndeplinirea pianului pe primul se­mestru și la Fabrica de confecții Brăila, deși față de aceeași perioa­dă a anului trecut colectivul de aici, a avut de făcut față unui volum sporit de producție. In ce privește economiile ele sînt reflectate în cele 15.000 bucăți confecții realizate din materia pri­mă economisită. cei In ziua cînd colectivul a pășit în de al doilea semestru al anu­lui, pe graficul de producție erau deja înscrise 1000 confecții produse încă din semestrul precedent. încă cu 10 zile în urmă, harnicii noștri constructori au raportat în­deplinirea cu succes a planului de producție pe primul semestru al a­­nului. Mărturie a acestei realizări sînt zecile de aprtamente date în folosință oamenilor muncii din o­­rașul Galați, cît și a altor obiecti­ve social-culturale. Un fapt care ne bucură și mai mult este acela că înșiși noii locatari ai blocurilor construite în semestrul I, confir­mă calitatea îmbunătățirii aces­tora. Experiența dobîndită în prima parte a anului cînd productivitatea muncii a sporit cu 2 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut, ne va fi o călăuză prețioasă pen­tru activitatea ce o vom desfășura pînă la sfîrșitul acestui an. Toată atenția noastră este ca să muncim în așa fel încît termina­rea blocurilor începute să nu de­pășească numărul de zile trasat ca sarcină de Directivele celui de al IlI-lea Congres al partidului iar prețul de cost al acestora să fi­­continuu redus. Rupînd prima foaie de calendar din semestrul II, colectivul nostru de muncă constată cu satisfacție că în cele 10 zile cîștigate avans a putut executa lucrări suplimenta­re de peste 1 milion lei. Ing. MIRCEA CIOCLEI directorul întreprinderii de Con­strucții nr. 1. in contul semestrului II Lucrări de peste 1 milion lei Un prim pas spre îndeplinirea planului anual Cu îndreptățită mân­­drie a aflat colectivul u­­zinei noastre despre în­deplinirea înainte de termen a planului de producție pe primul se­mestru al anului. Avea și de ce. Cu toții ne-am angajat cu prilejul dez­baterii cifrelor de plan că vom realiza planul anual cu 20 zile mai înainte și ca de obicei noi ne-am respectat în­totdeauna cuvântul dat. Secția noastră care are o pondere mare în planul pe care îl are de realizat în acest an uzina, s-a prezentat la capătul primului se­mestru cu planul înde­plinit, încă de la 24 Iu­nie a.c., productivitatea a întrecut indicele pla­nificat cu 4,5 la sută, iar la prețul de cost am înscris însemnate econo­mii. Intr-un cuvînt ne-am străduit să înde­plinim sarcinile de plan la toți indicii. Ar fi însă greșit dacă am crede că toate aces­te realizări au venit de la sine. Dimpotrivă, ele sînt rodul strădaniei în­tregului colectiv, care mobilizat de organiza­ția de partid a învins u­­nele greutăți inerente ce apar în procesul de pro­ducție reușind lună de lună să cîștige un im­portant avans in realiza­rea sarcinilor de pro­ducție. Demn de relevat este faptul că luptînd pentru ridicarea nivelului teh­nic al producției, în secția noastră s-a ajuns în prezent că aproape 100 la sută din repere să fie forjate cu ajuto­rul matrițelor. Cuptoa­rele, ciocanele și ce­lelalte utiliaje de bază, nu au cunoscut întreru­peri, în funcționare ele fiind bine îngrijite iar mecanicul șef a acordat o deosebită atenție repa­rațiilor preventive. De asemenea, iniția­tiva comunistului Teo­dor Drăgușan, a fost îm­brățișată cu mult interes de către colectivul sec­ției, ea contribuind la Îmbunătățirea calității pieselor forjate. Succesele dobîndite de noi au fost posibile și datorită faptului că serviciul aprovizionării șî-a fă­cu­t pe deplin da­toria. Acum, cînd am intrat în prima zi din noul se­mestru, ne angajăm ca planul anual să-l înde­plinim cu 12 zile mai devreme față de 10 zile cît a fost angaja­mentul inițial. Ing. G. TANASE șeful secției forjă, Uzina mecanică Galați. în ziua de 30 iunie a.c., In aula Institutului pedagogia de 3 ani s-au deschis lucrările simpozionului cu tema : „Dezvoltarea normală și patolo­gică a nou-născutului și a primei copi­lării (plămîn și cord)“ organizat de Societatea științelor medicale din R.P.R. secția de morfologie normală și pato­logică, secția de pediatrie și Filiala societății științelor medicale Galați. La acest simpozion participă acade­micieni, profesori și conferențari uni­versitari din regiunile Cluj, București, Iași, Bacău, Mureș , Autonomă Ma­ghiară, Galați etc. La lucrări au mai luat parte tova­rășii Stan Găzdoiu, secretar al Comi­tetului regional Galați al P.M.R., Ar­­sene Grosu, secretar al Comitetului o­­rășenesc Galați al P.M.R., Stan Alficu, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional Galați, Vasile Zapis, președintele Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular oraș Galați, George Brebenel, șeful secției sănătate a Sfatului popular regional Galați, con­ferențiar dr. C. Ma­rianopol, președin­tele Societății științelor medicale, fi­liala Galați. Lucrările au fost deschise de tov. conf. univ. Coman Petrescu, președin­tele Societății Științelor medicale din R.P.R., secția de morfologie normală și patologică, secția de pediatrie care după ce a scos în relief grija partidu­lui și guvernului pentru ocrotirea sănă­tății copiilor din patria noastră, a ară­tat importanța și scopul acestei consfă­tuiri organizate la Galați a cărei me­nire este să contribuie și mai mult pe îmbunătățirea continuă a asistenței me­dicale. In numele Comitetului regional Ga­­lați al P.M.R. a luat cuvântul tov­­­ășul Stan Găzdoiu, secretar al Comi­­­tetului regional Galați al P.M.R., care subliniat munca entuziastă des­fășurată de cadrele medico-sanita­­re pentru traducerea în viață a­­ sarci­nilor celui de-al III-lea Congres al partidului privind îmbunătățirea conti­nuă a ocrotirii sănătății oamenilor mun­cii. Totodată a urat bun sosit oaspeților și succes deplin în desfășurarea lucră­rilor simpozionului. In prima zi a lucrărilor au fost pre­zentate referate și comunicări urmate de discuții pe temele : „Date morfolo­gice și funcționale referitoare la ana­tomia plămînului la copil“, „Aspecte de pneumopatii acute la sugari și co­pilul mic“, „Studiu necroscopic în afec­țiunile stafilococice pleuro­pulmonare la copii" și altele. Lucrările simpozionului continuă: IN FOTOGRAFIE : în timpul unei pauze un grup de partici­panți la consfătuire printre care: Prof. dr. Șerban (Iași), Conf. Coman Brăteanu Petrescu (București), Prof. A. Mureșanu (Cluj), Prof. E. Repciuc (Bucu­rești), Dr. Gh. Tîrnovean­u (Ga­lați). la © filiafl se ’desfașoară Lucrările simpozionului pe țară al medicilor pediatri Vom acorda toată atenția transportului cerealelor Pe ogoarele regiunii­ioastra a început din plin recoltatul în acest scop, G.A.S., G.A.C., întovărășirile agricole,și S.M.T.-urile s-au pregătit temeinic, pentru ca folosind cu pricepere fiecare oră și zi bună de lucru, întreaga recoltă să fie strînsă la timp și fără pierderi Numai atît însă nu ar fi suficient. Ce­realele recoltate trebuie ca în aceeași zi să fie și transportate la locurile un­de vor fi depozitate. Pentru a cunoaște cum s-a asigu­rat acest lucru, ne-am adresat zilele trecute tovarășului Aurel Postelnicu, di­rectorul autobazei I.R.T.A. Focșani, ce­­rîndu-i să ne răspundă la cîteva Întrebări, în legătură cu pregătirile ce s-au făcut pentru transportul cerealelor la b­azele, de recepție. Publicăm mai jos, întrebările și răspunsurile primite. ÎNTREBARE Cum v-ați pregătit­e pentru transporta­­­rea la locurile de inmagazinare a noii recolte de cereale, și ce mijloace de transport aveți la dispoziție In acest scop ? RĂSPUNS : In acest an, autobaza noastră a contractat de a transporta cerealele din 9 G.A.S.-uri și mai mul­te G.A.C.-uri situate în 3 raioane. Pentru această acțiune de mare răs­pundere, colectivul nostru,, ajutat de or­ganizația de partid, a început pregăti­rile încă cu mult timp în urmă pe ba­za unui plan de măsuri care este ur­mărit îndeaproape cum se realizează. Dispunînd de un parc suficient autocamioane, am putut ca numai de în acest sector să repartizăm 130 mașini de 4 tone și 80 remorci. Unde ÎNTREBARE : se află în prezent aceste ma­șini și care este si­tuația lor tehnică ? RĂSPUNS : Cu conducerile unităților pe care le vom deservi, am stabilit ca mașinile să se afle pe teren începînd din ziua de 1 iulie a.c. cînd probabil va începe din plin campania de recol­tare. Noi însă ne-am străduit ca la toa­te mașinile să fie terminată etanșarea, revizia tehnică și stabilirea conducăto­rilor auto care se vor deservi. ÎNTREBARE: Ce G.A.S.-uri mai mari deserviți și ce pregătiri deosebite ați făcut față de anii anteriori? RĂSPUNS : Printre G.A.S.-urile cu care am contractat în acest an se află Urleasca, Slobozia Ciorăști, Sătuc, „Ștefan Furtună“ și altele. (continuare în pag. a II-a) Pentru sporirea producției de lapte tip G.A.C. Totul este în funcție de hrană au Anul trecut, cînd încheiat bi­lanțul activității, membrii gospodări­ei colective „30 De­­cembrie“ din co­­muna T. Vladimi­­rescu, raionul Bră­ila s-au bucurat de rezutatele obținute la ferma de vaci. * Ca urmare a unei bune îngrijiri și a hrănirii raționale, producția de lapte crescuse față de anul 1959, ajungînd la 1.800 litri în medie de la fiecare vacă furajată. Pro­­ducția bună a permis colectiviștilor de aici să vîndă statului pe bază de contract, o însemnată cantitate de lap­te, lucru ce a făcut ca gospodăria să realizeze numai de la ferma de vaci un venit de 198.000 lei. Totodată aceste rezultate au dovedit colectiviștilor importanța pe care o are creșterea vacilor și i-au îndemnat să lupte pentru obținerea unor succese mai de seamă în această ramură de producție. Gospodăria colectivă din co­muna T. Vladimirescu, raionul Bră­ila are în prezent numeroase bovine din care 154 vaci. Vacile sînt de rase diferite — 60 Pintzgau, 25 Sură de stepă, iar restul metiși de roșii și sure — care sînt împărțite în grupe pe îngrijitori-mulgători. Zilele trecute, la sectorul zootehnic al colectivei din comuna Tudor Vla­­dimirescu, am întîlnit pe brigadierul Ion Ciutacu și pe Ingrijitorii-mulgă­­tori. Discuția s-a înfiripat repede. Fie­care îngrijitor,mulgător, ne-a vorbit despre munca lui, despre fe­ul cum în­­grijește și hrănește vacile ce i-au fost repartizate. Am deprins astfel, că toți s­e prezintă la lucru la orele 4 dimineața după care fac curățenia iesiei, administrează o parte din furajele verzi, iar apoi fac pregătirile pentru muls. La orele 6 se începe mulsul și tot la ore fixe se execută adăpatul (la 11­00 și 19.00) și se dau celelalte furaje In prezent. In rația zilnică se administrează vacilor cîte 40 kg. borceag, la iesle, 20 kg. de porumb-siloz și alte furaje. Nu se neglijează nici îngrijirea corporală a vacilor. Secare îngrijiior fiins ii­g­punzător de aceasta în aceeași măsură ca și de administrarea furajelor. Ca urmare a acestor măsuri, pînă la data de 15 iunie a. c., producția medie a fost de 1.012 litri lapte pe cap de vacă furajată. De la cele 14 vaci pe care le îngrijește, comunistul Mihai Dumitru a obținut în această perioadă cite 1.145 litri lapte în medie pe fiecare vacă furajată, iar Radu Tătăruș, tot membru de partid — 1.142 litri în me­­die­ la cele 13 vaci de care răspunde. Sporirea producției de lapte a avut ca rezultat ca numai pînă la 31 mai a. c. gospodăria să livreze 58.000 litri lapte din cantitatea de 100.000 litri cu­ pre­­vede contractul pe acest an. Intrucît laptele are un procent ridicat de gră­­sime, gospodăria a încasat 1,60 lei pe litrul de lapte, realizînd astfel pînă la sfîrșitul lunii tonat un venit de peste 82.000 lei. Discuția cu brigadierul zootehnic și cu îngrijitorii­ mulgători a scos la iveală însă și unele lucruri care au frînat obținerea unei producții mai mari de lapte pe cap de vacă furaja­­tă. Iată părerea unora dintre ei : ION CIUTACU, brigadier zootehnic. Producția de lapte la vacile gospodă­riei noastre ar fi putut fi mai mare pînă la această dată. Dar totul este în funcție de hrană. După ce la în­ceputul lunii mai a. c. au fost scoase din rație concentratele noi am dat vacilor cantități mari de masă verde, lacernă și borceag. Totuși producția a înregistrat o scădere, variind de la 1 la 2 litri pe cap de vacă. Vâzînd a­­cest lucru, consiliul de conducere al gospodăriei noastre colective al hotărit ca din primele cantități de orz de toamnă treierate să facem urluieli pentru vaci. Apoi vom administra urlu­­ieli de mazăre, fără a scoate însă din rație furajele verzi. Suntem­ siguri că în felul acesta pro­­ducția va spori simțitor și că vom pu­­tea suplimenta contractul de lapte cu cel puțin 20.000 litri. MIHAI DUMITRU, Îngrijitor mulgă­­­tor: La noi în gospodărie alăptarea vi­țeilor se face pe cale naturală, direct de la vaci. In mai multe rînduri am ridicat problema introducerii alăptării artificiale a vițeilor. Nu s-a făcut nici gini acum deo­arece, ci toate, suHt* tenta conducerii gospodăriei, nu au fost găsite biberoane. Iar acest lucru se răsfrînge atît asupra producției de lapte cît și asupra creșterii în greutate a vițeilor. Intrucît nu li se asigură cantitatea de lapte necesară în fun­c­­ție de vîrsta fiecăruia. * Din cele arătate mai sus se desprin­de că în gospodăria colectivă „30 De­cembrie“ din comuna Tudor Vladimi­­rescu raionul Brăila s.au obținut u­­nele rezultate în sporirea producției de lapte. Rezolvîndu-se și problemele ridicate de colectiviști, referitoare la introducerea în rație a concentratelor și alăptarea artificială a vițeilor — lucru ce se poate face și la găleată (în lipsa biberoanelor) se vor face pași înainte în ce privește producția de lapte pe cap de vacă furajată. Și fară îndoială la această gospodărie colec­tivă sînt posibilități depline pentru tra­ducerea în fapte a propunerilor con­­crete făcute de colectiviști, reușind­u­-se astfel ca ferma de vaci să fie tot mai productivă și să aducă colectivei veni­turi mult mai mari decit în anii tre­cuți. G. TURTOI ÎN FOTOGRAFIE ! Îngrijitori Smulgatori Mihai Dumî­tru și Vasile Grețu de la G. A­. ®. ,3Q d­ecembrie­* âiș c gtoușta Tudor Vladimirescu, raionul Br4Üna administrind vacilor ca hra. flOafissK« rVWift; Chitanța nr. 1 Ziua de 29 iunie a însemnat o zi de mare bucurie pentru colectivul de muncă de la G. A. S. Băteni. Incă­ nu răsărise bine soarele cînd primiși transport de griu din noua recoltă 1-i­t Încărcat mașini pentru trimite la baza de recepție Galați. Odată cu primele ore ale dimineții, primele ma­șini ale gospodăriei împodobite cu dra­g pete­­ și lozinci și-au făcut apariția pe baza de recepție unde muncitorii de aici le-au întîmpinat cu bucurie strîn­­gînd mîinile delegațiilor și urîndu­­n bun venit cu grîu din noua recoltă. Du­pă efectuarea analizei ce a confirmat STAS-ul, G.A.S. Băleni a primit chi­tanța nr. 1. In aceeași zi au mai pre­dat la bază și G.A.S.-urile „Smîrdan" și „Bărboși". Dogaru îa neu corespondent Gospodăria agricolă colectivă „Fla­mura roșie" din comuna Br­ uășești, raionul Tecuci a dus la baza de recep­ție primele cantități de cereale din recolta acestui an obținînd distanța nr. 1 pe raion. Intr-o singură zi gospodă­ria a predat 2.630 kg. orz represent­tînd muncile S.M.T. Și G.A.S. Ghidigeni a predat zilele acestea cantitatea de 4.500 kg. orz din recolta acestui an. Un nou laborator Zilele acestea la întreprinderile textile din Galați a fost dat în exploat­are un laborator central pentru con­­trolul calității firelor și țesăturilor. Noul laborator este dotat cu aparate de înaltă tehni­citate cum ar fi de pildă, etuve pentru determinarea um­i­­dității, dinamometru pentru rezistența firelor ca și multe asemenea aparataje. Deservirea laboratorului a fost în­credințată unui nu­măr de 6 ingineri și tehnicieni cu pre­­gătire specială în acest domeniu. O noua construcție Multe și variate sunt realizările în­făptuite în ultime­le luni la Bujor, o policlinică moder­nă, un parc cu restaurant grădină, borduri de flori pe trotuare etc. Tutu­ror acestor reali­zări vine să se a­­dauge și construc­ția unei cinematograf grădini cu 600 de locuri, care va intra in lucru zilele acestea. au achitat contrastul anual de iapte Zilele acestea, colectiviștii din Măstă­­cani, raionul Bujor, au livrat ultimii­ cantități de lapte, în contul contractului­ anual încheiat cu întreprinderea de co­lectarea și industrializarea laptelui.. Din banii încasați din vigoarea celor 40.000 litri de lapte, precum și cu banii realizați din vînzara laptelui și a linei de oaie, a porcilor livrați se va îm­părți în primele zile ale lunii iulie cel de al doilea avans bănesc la ziua­ mun­că. MM ȚARA Fără rebuturi Metoda controlului în lanț, inițiată de colectivul între­prinderii „Ștefan Plavăț" din Timișoara este aplicată în prezent în majoritatea fabricilor de încălțăminte din țară. Potrivit aprecierilor Ministerului Industriei Ușoare, apli­carea acestei­ metode s-a resfrînt pozitiv asupra îmbună­tățirii calității in industria de încălțăminte. In numeroase fabrici controlul tehnic de calitate a constatat creșterea cantității produselor executate la un nivel calitativ supe­rior. Indicele de calitate a crescut peste valorile planifi­cate în acest an cu 3 la sută la pantofi bărbătești, cu 4 la sută la încălțăminte pentru femei, și­­ cu 2 la sută la încălțăminte pentru copii. Procedînd astfel muncitorii de la întreprinderea „Ștefan Plavăț“ din Timișoara au elim­i­­nit li SSA iEj­ a­u are­ parte rebuturile.

Next