Viața Nouă, octombrie-decembrie 1961 (Anul 18, nr. 5233-5311)

1961-10-01 / nr. 5233

I­A OÖ Proletari din toate țorile, uniti-vd­­ Organ al Comitetului regional Pil! și al SFatului popular regional Galați ANUL XVII. Nr. Nr. 5233 DUMINICA 1 OCOTOMBRIE 1961 4 PAGINI — 20 BANI Succese din cele trei trimestre Am pășit în cel de-al IV-lea trimestru al anului care este de fapt hotărîtor în îndeplinirea sarcinilor și angajamentelor luate de colectivele de muncă din întreprinderi. In majoritatea întreprinderilor de pe cuprinsul regiunii noastre, ca ur­mare a succeselor obținute, se poate afirma de pe acum că sarcinile de plan pe întregul an vor fi exemplar îndeplinite. Bilanțul celor trei trimestre a început să fie încheiat cu mult înainte de sfîrșitu­l lunii septembrie și astfel un număr de 32 întreprinderi indus­­triale de transporturi și de industrie locală au îndeplinit planul producției globale pe 9 luni cu 5—15 zile înainte de termen. In același timp calitatea producției a crescut, iar la prețul de cost s-au obținut însemnate economii.. Printre întreprinderile care au obținut cele mai mari depășiri de plan, înde­plinind cu multe zile înainte de termen planul producției globale se numără și Uzina „Laminorul", P.A.L., Șantierul naval „1 Mai“ din Brăila, I.S.C.L., „11 Iunie“, întreprinderea de plase și unelte pescărești, Uzina „Nicolae Cristea“ din Galați ca și Fabrica de conserve Tecuci, Fructexport Focșani și altele. Angajamentul pe întregul an a fost realizat­ ­ Deservind în cele mai bune condi­­­uni întreprinderile beneficiare. Stația nr. 4 a Trustului de utilaj greu din Brăila a trecut pe loc de frunte în ce privește realizarea principalilor indici de plan. Planul de prestații, de exemplu, pe cele trei trimestre a fost îndeplinit cu 25 zile înainte de termen, iar planul de extrageri din cariere a materialului de construcții, a fost realizat cu aproa­pe o lună de zile mai devreme. Aceste însemnate depășiri au permis harnicului colectiv să realizeze la prețul de cost se cifrează la suma de 700.000 lei. In felul acesta angajamentul la economii pe întregul an a fost de pe acum rea­lizat. Prin creșterea productivității muncii cu 3 la sută. Demn de remarcat este și faptul că în această perioadă s-au obținut economii peste plan la prețul de cost în valoare de 360.000 lei, iar producția globală si marfă a fost rea­lizată cu 3 și respectiv cu 6 zile mai devreme. In fruntea întrecerii pe uzină se situează secția construcții metalice, iar de aci echipele conduse de tova­rășii Gheorghe Gheorghe și Petru Ivan. Pe primul loc în întrecere cu cîteva zile mai devreme, au raportat îndeplinirea sarcinilor ce le-au avut pe 9 luni și harnicii forjori de la Uzinele de utilaj greu pentru construcții din Brăila. De fapt producția glo­bală pe cele trei trimestre era deja realizată de pe data de 14 septembrie, ceea ce a permis și realizarea planului fizic. In același timp, planul produc­ției marfă a fost depășit cu 850.000 lei. Au fost livrate astfel, peste plan, secțiilor prelucrătoare importante can­tități de piese forjate, oțel aliat de scule, cilindri de laminoare, osii de cale ferată și altele. Aceste importante succese, la a căror obținere au contribuit echipele conduse de comuniștii Nicolae Mirea, Radu Spătaru și alții, au făcut ca a­ecția forță să păstreze în continuare drapelul de fruntașă pe uzină, în întrecerea ce o desfășoară cu celelalte secții. Docherii brăileni raportează Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la D.R.N.C. Brăila, ob­țin importante realizări în procesul de producție. Făcînd o comparație cu anii din urmă, rezultă că anul acesta de la 1 ianuarie și pînă în prezent harnicii docheri au realizat planul la trans­portul mărfurilor cu 109,75 la sută, iar la transportul călătorilor cu 102 la sută. De asemenea au dat econo­mii peste plan în valoare de 462.265 lei. La obținerea acestor rezultate și-au adus contribuția tov: Samoilă Ha­­ralambie, Ion Gheorghe, Ștefan Rîm­­niceanu și alții. --------------- . ♦ [UNK] [UNK] [UNK] Succesele obținute de muncitorii, in­­ginerii și tehnicienii Uzinei mecanice din Galați se datoresc și sîrguinței cu care ei au luptat prin toate mijloacele pentru creșterea productivității muncii. Astfel măsurile tehnico-organizatorice prevăzute în plan au fost în întregime aplicate ceea ce a permis obținerea decalajului necesar între secțiile pri­mare și cele prelucrătoare. Aceasta a făcut ca productivitatea muncii pe cele peste sarcina planificată, economii ce 9 luni să crească peste cea planificată, Maria Budur corespondentă Reparații la motoare in flux continuu , în vederea realizării sarcinilor tra­sate de hotărîrea Plenarei C. C. al P.M.R. cu privire la ridicarea nivelu­lui tehnic al producției, la Centrul Mecanic Galați s-a reorganizat munca în secția reparații motoare asigurînd efectuarea lucrărilor in flux tehnologic continuu Odată cu trecerea la executarea de reparații după noul flux tehnologic drumul tractorului este mai scurt, pos­turile de­ lucru sunt împărțite în con­cordanță cu necesitatea producției, asamblările se fac pe principiul ban­dei, transporturile de asemenea se fac mecanizat. Pînă acum cîteva luni montarea motoarelor se făcea pe căru­­ciore de lemn iar transportul acestora manual. Acum montajul se face pe cărucioare ce rulează pe bandă, ridi­carea și coborîrea motorului se face electric, lucru ce reduce efortul fizic al montatorilor. Ca urmare a reorganizării fluxului tehnologic, prețul de cost al repara­țiilor unui motor a scăzut cu 716 lei. Ciubuc Vasile controlor final Stație de pompare reversibilă In cadrul planului de mo­dernizare a lucrărilor de iriga­re și desecări. Oficiul regional de îmbunătățiri funciare Galați a dat de curînd în exploatare o nouă stație de pompare, ac­ționată electric. Stația este do­tată cu pompe reversibile, de mare debit, de construcție sovi­etică și funcționează pe terito­riul G.A.S. Gropeni. Această stație irigă anual o suprafață de 2800 ha. și poate deseca în același timp o suprafață de 8000 ha. mașini intrate în producție . Recent în unitatea <3 a In­­­­treprinderii textile Galați au fost­­ date în producție două mașini­­ de bobinat, producție romînească,­­ care față de vechile mașini ale­­ fabricii măresc productivitatea­­ muncii cu 15 la sută, prezen­­tînd de asemenea benzi rulante cu ajutorul cărora sînt transport­tate țevile prelucrate. 1 12.000 o­e muncă­­ patriotică * Tinerii colectiviști din G.A.C. 4 „11 Iunie“ comuna Măstăcani,­­ îndrumați de organizația U.T.M. I au efectuat un număr de 12.000 s­pre muncă patriotică echivalind­­ cu 36.000 lei. Pe lingă alte­­ munci înfăptuite in comună, ti­­­nerii au ajutat la căratul a 125 ♦ tone balast necesar căminului­­ cultural și construcției unei i J școli in toate aceste acțiuni un r­aport deosebit l-au dat vte­ 4 miștii Gh. Nichifor, Gh. Con­­­­stantin, Mihai Pintilie și alții. I Mitică Boghianu I corespondent CEL NTRA ,M. I A UNITARĂ j| , I î Muncile agricole de toamnă in regiune Au terminat recoltatul porumbului Muncitorii, tehnicie­nii și inginerii gospo­dăriei agricole de stat Vameș, raionul Galați, îndrumați de organiza­ția de partid, cercetînd îndeaproape stadiul de coacere a porumbului au reușit să termine în întregime recoltatul celor 993 hectare de porumb cultivate în acest an. Concomitent cu a­­ceste lucrări, muncitorii de aici ajutați de mem­brii gospodăriilor co­lective vecine au elibe­rat și 200 hectare teren de tulpini de floarea­­soarelui pentru a fi se­mănat cu grîu. In pre­zent se lucrează la re­coltatul cocenilor și căratul porumbului știu­­leți la baza de recepție. S-au evidențiat în mod deosebit muncito­rii din secț­a Valea Gerului în frunte cu in­ginerul agronom Con­stantin Tom­a Practica de zi cu zi i-a învățat pe membrii gospodăriei agricole co­lective „21 Decembrie 1879" din comuna Fol­­tești, raionul Galați, că porumbul este o bună premergătoare pentru grîu. Iată de ce în a­­ceste zile harnicii co­lectiviști dau zor la cu­lesul porumbului pentru a elibera terenul în vederea semănatului grîului de toamnă. Pînă acum s-a reușit să se recolteze o su­prafață de 1,20 hectare din 484 hectare cît cultivat în acest an gos­­­podăria. S-au evidențiat Ion Vi­­zinteanu, Ioana Mara­­vela, Neculai Dănăilă, Anton Ignat, Mihai Pe­lin și alții. Insămîntează de zor Muncitorii și tehnicienii gospodăriei agricole de stat Baldovinești, raionul Brăila, antrenați în întrecerea socialis­tă lucrează de zor la muncile agricole de toamnă și îndeosebi semănatul grîului. Avînd sămînița pregătită și se­lecționată din timp, în ultimele zile s-a trecut cu toate forțele la semănatul grîului de toamnă. Numai în cîteva zile, harnicii tractoriști au semănat 460 hectare cu gr­îu din 1.200 cît prevede planul în acest an. S-au­ evidențiat în această muncă tractoriștii Tănase Neculai, Vasile Dogărescu, Aurel Ato­­fanei, Vasile Palașcă și alții. In pre­zent lucrările de semănat continuă cu toată intensitatea pentru ca întreaga suprafață de grîu să fie semănată la timpul optim. Și muncitorii de la gospodăria agri­colă de stat Vădeni, același raion, lu­crează din plin pentru a semăna la timp grîul de toamnă planificat în acest an. Pînă acum, harnicii munci­tori au reușit să însămînțeze 312 hec­tare din 810 hectare planificate. Cu multă dragoste, folosind din plin ziua de lucru, muncesc tractoriștii Alexan­dru Știrbu, Alexandru Lulea, Nicolae Măxineanu și alții. Recoltează și prelucrează strugurii Despre muncitorii secției viticole gospodăriei agricole de stat „30 De­­­cembrie“ din raionul Bujor se pot spune numai cuvinte de laudă. Ca urmare a aplicării regulilor teh­nice viticole producția de struguri în acest an e foarte bună. Pregătind din timp vasele pentru vin, precum și utilajul necesar,, harnicii muncitori de aici au început culesul strugurilor și prelucrarea lor. Organi­zați pe echipe, antrenați în­ întrecere socialistă ei au reușit ca să recolteze și prelucreze pînă acum peste 86.000 kg. struguri. S-au evidențiat în această importantă muncă tov: Nița Ungurea­­nu, Isac Butunoiu, Mitu Eugen, Iere­­mia Toader și alții. Neculai Totolici corespondent CU APARATUL FOTOGRAFIC , Sintem­ în vizită la noua Fabrică de produse lactate din Brăila. Vă in­vităm, dragi cititori, să ne insoțiți in­tr-o scurtă trecere în revistă prin a­ceastă mică, dar modernă unitate in­dustrială. Nu, pentru aceasta nu e nevoie să vă deplasați neapărat la Brăila. Vom apela la imaginile prin­se pe pelicula obiectivului fotografic. Pentru aceasta am ales din „tolba" fotoreporterului doar cîteva fotografii, destul de semnificative însă, pentru a ilustra activitatea celor ce muncesc ln acest mic „palat“ al curățeniei și ordinii. Totul strălucește de-ți fură ochii aci. A împrumutat strălucire fabrica și din albul imaculat al halatelor și bonetelor muncitorilor, al plăcilor de faianță cu care sunt îmbrăcați pereții interiori și din strălucirea nichelului de pe utilajele ultra moderne. Să începem scurta noastră vizită, pășind pe „calea“ pe care o urmează aci de altfel și laptele pentru a se transforma ulterior în smîntină, briază iaurt, cașcaval și unt. A sosit o nouă cisternă de lapte (fo­tografia nr. 1). Pentru început i se face puțin „toaleta“. Jeturile de apă îndepărtează eventualele fire de crai depuse pe ea în timpul transportului .Acum poate începe descărcarea. Tra­să la rampă, se cuplează printr-o con­ductă, direct cu un cîntar automat Pompele își încep acțiunea impingind laptele prin această instalație (foto­grafia nr. 2). Tovarășului Mihai Bădin, nu-i răm­ine altceva de făcut după cum se și poate vedea, de­cit să în­registreze în fișele sale, noua canti­tate de lapte intrată in fabricație. De aci laptele intră în procesul propriu­­zis de fabricație. După ce este tre­cut prin aparatul de pasteurizare (fo­tografia nr. 3) supravegheat de mun­citorul Dumitru Ichim, laptele ia drumul secțiilor de fabricat unt, iaurt sau al secției de îmbuteliat. Și acum în încheiere, un amănunt aflat de la conducerea fabricii. Dato­rită hărniciei colectivului, a înaltei productivități a utilajelor din fabrică, de la începutul anului aici s-au produs cu 14 la sută mai mult lapte de con­sum, cu 41 la sută smîntină și cu 90 la sută mai mult iaurt decit pre­vedeau sarcinile de plan. In înche­iere nu pot să nu amintesc că la suc­cesele obținute și-au adus contribu­ția, prin realizările lor,­­și tehnicianul Vasile Sabota, ca și muncitorii Ser­­ghei Jalvă, Eugenia Pîcneanu, Mandij Toma și Vasile Penciu de la Fabrica de produse lactate din Brăila. Text: GH. TEDDORAȘ6U Foto. GH, BERGOV Printr-o modernă fabrică de produse lactate ▼ TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-CUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU LAO-ȚI Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU El SI-LAl Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN cu prilejul celei de-a 12 aniversări a proclamării Republicii Populare Chia­neze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Con­­si­li­ului de Stat al Republicii Populare Române, al Consiliului de Miniștri și al întregului popor român vă transmitem dumneavoastră și prin dumnea­voastră poporului chinez un salut frățesc și călduroase felicitări. Marele și harnicul popor chinez, a înfăptuit, sub conducerea Parti­du­­lui Comunist Chinez, profunde transformări revoluționare și a obținut succese de seamă in opera de construire a socialismului. Pe plan internațional Re­publica Populară Chineză reprezintă un factor important al luptei împotriva politicii imperialiste agresive, pentru pace și colaborare între popoare. Poporul român se bucură din toată inima de realizările Republicii Popu­­­­lare Chineze și este convins că poporul chinez va dobîndi noi și mari victorii în dezvoltarea continuă economică și culturală a patriei sale. Prietenia și colaborarea frățească romîno-chineză, izvorîte din comunita­tea țelurilor de construire a socialismului, din apartenența la marea familie unită a țărilor lagărului socialist, se dezvoltă necontenit pe baza principiilor marxism-leninismului și ale internaționalismului proletar, spre binele popoa­relor noastre și al cauzei păcii în lume. De ziua marii sale sărbători naționale, urăm poporului frate chinez sun­t cele tot mai strălucite în făurirea vieții sale noi, socialiste. , Trăiască în veci prietenia frățească dintre popoarele român și chinez. ” GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne --------------------- ■ Crește numărul depunătorilor la C.E.C. Activitatea desfășurată de către Casa raională C.E.C. din Brăila, în ve­derea atragerii de noi depunători este mereu încununată de succes. Astfel a fost­­ linsă simțitor rețeaua de uni­tăți C.E.C. în toate comunele din ra­ion, existînd în prezent 14 agenții C.E.C., 27 agenții C.E.C. pe lângă P.T.T.R., 32 ghișee C.E.C. cu gestiu­ne și 99 ghișee în întreprinderile și instituțiile din oraș și raion. Lucrătorii Casei raionale C.E.C. Brăila au dus o muncă susținută pentru mărirea numărului de depună­tori la C.E.C. pe bază de consimță­­­mint scris, virament și numerar. Numărul depunătorilor la C.E.C. pe raion, a crescut în anul acesta cu încă 6.698. Gheorghe T. Rusu corespondent Lucrările celei de a lll-a sesiuni a Sfatului popular regional In cursul zilei de ieri, s-au desfășu­rat lucrările celei de-a lll-a sesiuni a Sfatului popular regional. Deputații și invitații prezenți, au ascultat în prima parte a sesiunii, raportul prezentat de tovarășul Nil­­colae Găneț, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Galați, privind munca cultural-educa­­tivă de masă pentru întărirea și dez­voltarea sectorului socialist al agri­culturii și pregătirea și desfășurarea campaniei agricole de toamnă. Pe marginea raportului prezentat au luat cuvîntul numeroși deputați și invi­tați printre care tov. Georgică Strat, Emil Bălăuță, Georgică Petrescu, Nicolae Suditu, Herman Grosman, Ion Grosu, Teodor Carp și alții, care au vorbit pe larg despre contribuția pe care a adus-o munca cultural-edu­­cativă de masă la întărirea și dez­voltarea sectorului socialist al agri­culturii. Vorbitorii au scos totodată la iveală și au criticat faptul că în desfășurarea muncii cultural-educa­tive de masă, nu există continuitate, că unele comitete executive ale sfa­turilor populare nu se preocupă sufi­cient de această problemă. In ace­lași timp vorbitorii au­țiunea cu unele lipsuri ce Informat se­mai dăi­nuie în acțiunea de strîngere a cul­turilor de toamnă, eliberarea terenu­rilor în vederea executării arăturilor și însămînțărilor de toamnă. In continuarea lucrărilor, deputatul Chiriță Apostol, vicepreședinte al Co­mitetului executiv al sfatului popular regional Galați, a prezentat raportul privind desfășurarea lucrărilor de e­­lectrificări rurale pe anul 1961 și mă­surile ce trebuie luate pentru înde­plinirea planului pe anul în curs și pregătirile necesare pentru anul 1962. Pe marginea celui de-al doilea punct al ordinei de zi, au luat cuvîn­tul numeroși deputați și invitați care au arătat că pe lingă realizările ob­ținute în această direcție, au mai existat și unele lipsuri, din cauza cărora planul de electrificări rurale pe regiune nu a fost realizat. Tot­odată ei au făcut o serie de propu­neri prețioase. In încheierea lucrărilor a luat cu­vîntul deputatul Simion Dobrovîci, secretar al Comitetului regional Ga­lați al P.M.R . care" a vorbit despre sarcinile ce revin organelor locale ale puterii de stat pentru desfășurarea u­­nei susținute munci cultural-educa­tive de masă în vederea întăririi și dezvoltării sectorului socialist al agri­culturii. Vorbitorul a arătat apoi că sfaturile populare sub îndrumarea or­ganizațiilor de partid, cu sprijinul deputaților, al oamenilor muncii de pe ogoare au datoria de a organiza buna desfășurare a campaniei agri­cole de toamnă. In această direcție este necesar să fie mobilizate toate forțele, ca strînsul culturilor tîrzii, pregătirea terenului și executarea în­sămînțărilor de toamnă să se facă în cel mai scurt timp. Vorbitorul a accentuat necesitatea impulsionării lucrărilor de electrifi­cări rurale, deoarece se fac simțite unele lipsuri in ceea ce privește buna aprovizionare a șantierelor, întîrzie­­rea proiectelor și a documentației etc., lipsuri ce se cer de îndată lichidate. Pe baza documentelor prezentate, a discuțiilor și propunerilor făcute de deputați, sesiunea a adoptat hotăriri corespunzătoare pentru îmbunătățirea­ muncii cultural-educative de masă privind întărirea și dezvoltarea sec­torului socialist al agriculturii, des­fășurarea în bune condițiuni a cam­paniei agricole de toamnă și inten­sificarea lucrărilor de electrificări rurale. Mai multa atenție bunei aprovizionări a oamenilor muncii cu combustibil De cîtva timp, toamna și-a făcut apariția. Sosirea zilelor răcoroase îi face pe bunii gospodari să inten­sifice pregătirile în vederea întimpi­­nării noului anotimp: iarna. Și fără îndoială că printre pregătirile pe care ei le fac se numără și aprovizionarea cu lemne de foc. O bun­ă parte din aceștia s-au a­­provizion­at cu lemne de foc încă din timpul verii. Alții, se aprovizionează acum. De aceea centrele de distribuire a lemnelor sunt tot mai mult solici­tate. Pentru buna aprovizionare a cetățe­nilor, întreprinderea regională „Com­bustibilul“ Galați a luat măsuri și a aprovizionat depozitele cu cantități su­ficiente de lemne de foc. In momentul de față depozitele au în stoc peste 1.600 vagoane lemne, iar pînă la sfârșitul anului va mai primi încă 4.200 va­goane lemne. Tot în vederea bunei de­serviri a cetățenilor întreprinderea „Combustibilul“ a introdus în orașele Galați și Brăila, deservirea la domi­ciliu. In orașele Focșani și Tecuci, a­­provizionarea cetățenilor cu lemne de foc se face în bune condițiuni, in depozite existînd cantități mari de lem­ne iar mijloacele de transport fiind de asemenea asigurate. In orașul Brăila, cetățenii sînt de­serviți imediat la depozitele de lem­ne, au condiții asigurate de transport (la aceste depozite existînd 10 auto­­gpi[âpe gi­z=ei_ og felsig <$8 © efectuează transporturi). Iin ora­șul Galați, lucrurile se prezintă cu to­­tul altfel. In primul rînd, cetățenii sînt nevoiți să aștepte ore în șir pînă le vine rîndul să se înscrie și să a­­chite contravaloarea lemnelor de foc. Sînt programați la o dată cînd tre­buie să-și ridice­­ lemne­le, adică peste 12—15 zi­le. Și aceasta din cauză că întreprinderea de transporturi orășenești Galați (director Teo­dor Lehnic) nu poate asi­gura suficiente miloace de transport. Iată un exemplu: La data de 23 septembrie, la depozitul Fitești, se livrau lemnele achitate d­n zilele de 8 septembrie, iar la depozitul de pe str. Ana Ipătescu cele achitate pe ziua de 17 septembrie a.c. Arătam mai sus că întreprinderea „Combustibilul“ a introdus deservirea la domiciliu. E un lucru bun. Dar șî aici e un „ce“. Așa, de exemplu, dacă a­­tunci cînd se transportă lemnele cu autocamioanele nu există nici un fel de suspiciune­ în privința exactității cantității, în schimb cînd se transportă cu atelajele cu boi sau cai sînt și unele nemulțumiri. Astfel, cetățeanului Vasi­­liu Lazăr din str. Lăpușneanu nr. 35 i-a fost adus acasă un transport de lemne cu lipsă 100 kg­ Astfel de e­­xemple mai sunt încă: Și aceste stări de lucruri neadmise­ mai există, din cauză că conducerea întreprinderii de transport ing orășenești Scontiaaarie in pag. a III-a).

Next