Viața Nouă, octombrie-decembrie 1961 (Anul 18, nr. 5233-5311)

1961-10-14 / nr. 5244

Pas. S-Ö î ncepînd cu numărul de față, ziarul nostru va publica periodic, o pagină intitulată „Școala și ■ [UNK]nața“. Pagina va cuprinde materiale care să oglindească fe­lul în care se îndeplinesc, în școlile regiunii Galați, sar­cinile trasate in domeniul învățămîntului de Congresul al Ill-lea al P.M.R., probleme mai importante din viața școlilor de toate gradele din regiunea noastră, materiale din experiența unor cadre didactice cu re- elș l­­imitate frumoa­se în munca înstructiv-educativă. 1 Ziarul invită cadrele didactice din toate școlile re­giunii — directori de școli, diriginți, profesori, învă­țători, maiștri din școlile profesionale, educatoare, ș.a. precum periența și elevi să trimită la redacție materiale din ex­lor, asupra mersului întregii munci din școli, cu privire la activitatea culturală a cadrelor didactice I­n actuala etapă de dezvoltare a societății noastre socialiste eta­pă de nelimitat avînt con­structiv, școala are sarcina de a contri­bui la ridicarea nivelului de cunoștințe al poporului și de a pregăti temei­nic și multilateral tot mai multe cadre capabile să traducă în viață obiectivele cuprinse în planul de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1960—1965 și în planul econo­mic de perspectivă­. Sub conducerea și îndrumarea con­secventă a și a sfaturilor organizațiilor de partid populare, învățămîn­­tul înregistrează o creștere impetuoa­să și în cuprinsul regiunii noastre. Această creștere este vizibilă de la an la an. Astfel, în anul școlar 1961—1962 au fost înființate 40 noi școli de 7 ani și alte două școli medii, iar numărul elevilor cuprinși in învățămîntul de cultură­ generală a crescut de la 142.397 în anul tre­cut la 159.690 în acest an școlar. Realizări substanțiale s-au obținut în domeniul generalizării învățămîntu­­lui de 7 ani. Pentru a se asigura o bază mate­rială corespunzătoare dezvoltării învățămîntul­ui, o activitate însufleți­tă s-a desfășurat în vederea lărgirii spațiului de școlarizare, asigurării mobilierului școlar și înzestrării școlilor cu material didactic. Printre sarcinile trasate de Con­gresul al VI lea al partidului, pe linia dezvoltării învățămîntu­lui la nivelul ș fd­ințelor societății actuale, este și trecerea la învățămîntu­l general de 8­ ani, ceea ce va face ca durata școlii de cultura generala să ajungă la 12 ani. In acest scop, Ministerul Invățămîntului și Cultu­rii a elaborat noi planuri de învăță­­mînt, programe și manuale școlare și a luat totodată o serie de măsuri organizatorice destinate realizării practice a școlii de 8 ani. Toate a­­ceste măsuri au fost puse în aplica­re și în regiunea Galați și în pre­­zent elevii claselor 1—V învață după programe și manuale corespunză­toare școlii de 8 ani. Școala de 8 ani, ca învățămînt general, trebuie să întrunească cele mai bune condiții în vederea pregă­tirii unui tineret capabil, pentru a contribui la desăvîrșirea construc­ției socialiste. Urmărind întărirea caracterului u­­nitar și pedagogic al învățămîntu­­lui general și continua îmbunătățire a procesului instructiv-educativ în noile condiții cerute de societatea noastră în plină dezvoltare, Ministe­rul Invățămîntului și Culturii a ini­țiat o amplă cercetare experimenta­­lă, pentru a se verifica ipoteza obți­nerii de mai bune rezultate în pre­gătirea elevilor, și s-ar închega tot­odată mai bine întreaga muncă în școala de 8 ani, dacă predarea obiec­telor prevăzute în planul de învăță­mînt s-ar realiza și la clasele I—IV de profesori specialiști. Experimentul, efectuat cu succes în anul trecut la trei școli din Bu­curești, se extinde anul acesta la 200 de școli din întreaga țară, pen­­tru a se verifica sistemul organiza­toric introdus în anul școlar 1960— 1961. In același timp noi laturi ale pro­blemei sunt urmărite la unele școli din Capitală. In regiunea Galați au fost stabili­te 9 școli experimentale: școlile nr. 20 Galați, nr. 8 Brăila, nr. 1 Foc­șani, nr. 5 Tecuci, școlile medii din Odobești și Mărășești, școlile din Berești, Independența și Șuțești. La clasele I și a II-a experimenta­le, întreaga materie predată de învă­țători, cu excepția muzicii și a edu­cației fizice, care sunt predate de profesori, la clasele a IlI-a și a IV-a experimentale predarea tuturor obiectelor este asigurată de profe­sori. in același timp, la clasele pa­ralele —­ clase de control — se va continua sistemul de predare tradi­țional, prin experimentului de învățători. Urmărirea face prin diferite metode, printre care și lucrări de control la limba romînă și la mate­­matică executate de elevi între 26—27 septembrie 1961 și la 14—15 martie 1962. La sfîrșitul acestui an școlar, se va putea cunoaște în ce măsură sis­temul de predare pe obiecte de că­tre profesori specialiști asigură o pregătire mai bună a elevilor claselor I—Iv, decît aceea realizată de învă­țători în condițiile de pînă acum. Cadrele didactice de la școlile ex­perimentale din regiunea Galați au de îndeplinit o misiune deosebit de importantă. Ele trebuie să res­pecte cu strictețe indicațiile cu pri­vire la desfășurarea experimentului și pentru aceasta nu trebuie să pre­­cupețească nici un efort. Comisiile alcătuite în acest scop vor adopta o poziție științifică in urmărirea cer­cetării experimentale, căci numai astfel vor contribui la formularea u­­nor concluzii juste la sfîrșitul ex­perimentului. Așa cum se arată în recentul De­cret al Consiliului Român­, învățămîntul de Stat al R.P. de 7 ani a devenit școala de masă menită să asigure o bază de cultură pentru toți copiii de vîrstă școlară, în urma sarcinilor trasate de Congresul al IlI-lea al partidului, acțiunea de încheiere a generalizării învățăm'n­­tului de 7 ani a fost, în linii mari, înfăptuită. Decretul stabilește ca în­­cepînd cu anul școlar 1961—1962 durata invățămîntului general și obligatoriu să fie de 8 ani. Trecerea la înfăptuirea învățăm­întului gene­ral și obligatoriu de 8 ani marchea­ză un moment însemnat în revoluția culturală ce se desfășoară în țara noastră. ȘTEFAN TOMOZEI inspector metodist șef al Secției de învățămînt și cultură a Sfatului popular regional Galați. Munca științifică la cei 13 ani de la reforma tn­­vățămîntului, Ministerul In­­vățămîntului și Culturii, îndrumat de partid și guvern, a organizat multi­ple forme de îndrumare și perfecțio­nare a lucrătorilor din învățămînt, toate în scopul unei temeinice orien­tări ideologice și profesionale. Hotă­­rîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri, privitoare la instituirea și acordarea gradelor didactice im­plică o bogată și rodnică activitate didactică și științifică. Sesiunile „Lecturilor pedagogice“ filialele Societăților științifice pe specialități, cercurile și cenaclu­rile literare, casele de creație, sînt „laboratoarele“ prin care cadre­le didactice pot să-și desfășoare munca de cercetare științifică sau creatoare. Sesiunile „Lecturilor pedagogice" în orașul Galați nu sînt însă spriji­nite suficient și cu lucrări compe­tente, folositoare tari. Sprijinul dat masei de educ a­tinerelor talen­te de la cenaclul literar orășenesc de acei care au preocupări în a­­cest sens, este insuficient. Despre cercurile literare din școli nu se poa­te vorbi prea mult, acestea avînd încă unele neajunsuri în desfășurarea activității. Cele trei societăți („Fi­lologie, istorie și folclor“, „Geogra­fie, Științe naturale“ și „Matematica și fizica“­)­­care au obținut unele­­ succese în activitatea lor, mai au încă multe de făcut pentru a se putea ridica la nivelul exigențelor actuale. Un scurt bilanț al sectorului de care ne ocupăm, evidențiază cîteva realizări însemnate, dar acestea, ra­portate la numărul mare de cadre di­dactice din regiunea noastră, sînt oare mulțumitoare ? Studiu „Tradiții revoluționare glorioase" de I. Brezeanu și C.­­ Marinescu („Pagini dunărene“, număr închinat aniversării a 40 de la creerea P. C. R.) credem că e doar preludiul unei largi lucrări despre mișcarea muncitorească la Galați, care este așteptată. Cele cîteva cadre didactice care au publicat cercetări sumare (I. Drago­­mir în „Materiale și cercetări arheo­logice“, Aristide Vrabie și I. Pătraș­­cu în „Gazeta de matematică și fi­zică“, alți cîțiva în „Tribuna“ și „Iașul literar“), nu mulțumesc, dacă ținem seama că numărul de forțe este mult mai sporit. Ne stau în față teme interesante cum ar fi „Presa muncitorească la Galați“, „începuturile învățămîntului în orașul dunărean“, „Scriitori și oa­meni de cultură gălățeni“ etc., etc Cînd vor începe cercetările în aceste direcții ? Profesori ca Gh. Bujoreanu, Gh. Hagiu, Mariana Munteanu etc. ar posibilități să scrie materiale de cer­cetare științifică care să fie publi­cate în paginile revistelor literare. Cu toate acestea ei scriu puțin. Manualul de „Geografie a regiuni Galați“ întocmit de colectivul Ecat Zahan, Victor Lupu, Constanța Ră­­ducanu și D. Stan este, fără îndoială o realizare prețioasă. Dar nu e sufi­cient atît, se pot elabora proiecte și pentru alte manuale, și pentru alte lucrări și pentru alte studii de cerce­tare. Perspectivele sînt mărețe, rămine să-și spună cuvîntul toți acei care trebuie să contribuie la realizarea a­cestora. Prof. D. D. ȘOITI viața mm Săptămîna de onoare “ P­ionierii se pregătesc pentru alegeri. Ca tn toți anii, în cinstea alegerilor pionierești s-a­u­ inițiat și anul acesta la școala noastră, o serie de acțiuni intere­sante. Cei mai destoinici pionieri­­ se evidențiază in cadrul acestor activități și astfel copiii îi aleg apoi în fruntea pionieri pe cei mai organizației de buni dintre ei. Săptămâna tn care se desfă­șoară aceste acțiuni e numită „săptăm­ria de onoare“ Printre acțiunile inițiate cu a­­ceastă ocazie se numără amena­jarea '­amerei pionierilor, nive­larea terenului sportiv, închega­rea unei strînse legături între pio­nierii clasei a VII-a și școlarii din Hala I etc. Aici vreau să vorbesc însă numai despre o singură manifestare organizată cu pionierii cu această ocazie, și a­­nume — o seară de povestiri d­espre amintirile din vacanță. Prin grija partidului și guver­nului nostru, in vara aceasta foarte, mulți pionieri și-au petre­cut vacanta la munte sau la mare. Iată cum a decurs seara de po­vestiri: Președinta unității de pionieri a anunțat scopul manifestării. Iar­­ apoi rând pe rând, pionieri și pio­niere au povestit unde și-au pe­trecut vacanta, ce au văzut, ce lucruri noi au invățat. S-au po­vestit multe lucruri frumoase. Printre pionierii care s-au ridi­cat să vorbească a fost și pio­niera Ștefania Pintea, fiica unui muncitor ceferist. — Eu am vizitat în timpul va­cantei muzeul Doftana. In cuvinte simple, calde, pio­niera a vorbit cu­ emoție despre crunta închisoare, și despre lupta comuniștilor pentru ca astăzi să avem o viață fericită. — Noi trăim o viață minunată, a încheiat ea. Și pentru condi­țiile în care creștem și învățăm îi mulțumim din inimă partidului. Seara de povestiri S-a încheiat cu frumoase ctntece pionierești. LIU­­CHITA învățătoare la Școala elementară nr. 25 Galați IP­­RI II Ei EM II IE Z C­onsiliul regional C A.R.L.U.S. a ini­țiat un schimb de expe­riență intre Școala me­die nr. 1 din orașul Ga­lați și Școala medie nr. 51 din Tbilisi. Răspunzînd frumoase inițiative, acestei co­lectivul didactic al Șco­lii medii nr. 1 „Vasile Alecsandri" a trimis un dar Școlii medii nr. 51 din Tbilisi o serie de o­­biecte confecționate de elevii noștri. Un e­lev din clasa a XI-a a pictat exteriorul școlii noastre. La începutul lunii oc­tombrie, ca un simbol al deschiderii Lunii prie­teniei romîno-sovietice, printre alte scrisori pe care le-am primit din U.R.S.S. soarea de a fost și scri­răspuns din Tbilisi. In cuvinte calde izvorâte dintr-un adevă­rat sentiment de dragos­te și prietenie ne răspun­de colectivul școlii la scrisoarea și darurile noastret Ei ja _yq[dești despre diferite aspecte ale activității lor realizările obținute de e­ și­levii școlii, își exprimă dorința de a intensifica aceste schimburi de scri­sori și de a ne vedea în mod personal. Colectivul școlii noa­stre iși propune să răs­pundă cu aceeași căldu­ră și să le prezinte as­pecte din manifestările organizate de școala noa­stră în cadrul Lunii prie­teniei româno-sovietice. Prof. JIU FEDEF citi­t/ű/icetti C­onsiliul de conducere al cămi­nului cultural din comuna Li­­ești, raionul Galați îndrumat de comitetul comunal de partid desfă­șoară o vie activitate cultural-educa­­tivă, axată pe îndeplinirea Directive­lor Congresului al IlI-lea al P.M.R., a prevederilor Plenarei C. C. a­ P.M.R. din iunie—iulie a. c., și a celorlalte hotărîri ale partidului și guvernului pentru a contribui la procesul de co­lectivizare în comună și dezvoltarea continuă a celor trei gospodării colec­tive existente. Programul săptămînal de lucru al căminului cultural care cuprinde ma­nifestări culturale în fiecare zi are un conținut bogat și cuprinde forme varia­te ale activității cultural-educative de la conferințe la munca brigăzii artis­tice de agitație. In vederea atragerii de noi familii de țărani gospodăria colectivă de muncitori în străduim să folosim mijloace vii și convingătoare. De curind tov. Petrache Oprea, pre­ședintele G. A. C. Slobozia-Conache, însoțit de bătrînul colectivist Ion Toa­­der și de Ancuța Stroie din aceeași gospodărie, au vorbit la căminul cul­tural din comuna Lîești despre avanta­jele gospodăriei colective. Expunerea a interesat îndeaproape pe ascultători, care au pus multe întrebări. De asemenea aici, cu ajutorul cadre­lor didactice, dintre care se eviden­țiază profesoara Lilica Grigoraș și în­vățătoarea Ecaterina Dibu se organi­zează seri de calcul comparativ pe tema „Despre avantajele muncii în gospodăria colectivă“, „Cum se poate ridica valoarea zilei muncă" etc. La o astfel de seară, în prezența a nume­roși cetățeni s-a scos în evidență prin calculele făcute pe tablă, cum colecti­­vistul Iordache Gură. Cu două brațe de muncă a cîștigat intr-un an cu peste 4.800 lei mai mult decit țăranul mun­citor cu gospodărie individuală Necu­­lai Ghîță. Cu regularitate se organizează, sub îndrumarea comitetului comunal partid, vizite ale unor grupuri de în­Pe tovărășiți și țărani muncitori la gos­podăriile colective fruntașe, cum ar fi cea din Pechea. După aceste vizite, se organizează de către cămin, cu ajuto­rul cadrelor didactice ca •• Constantin Hodorogea, Constantin Dibu, întîl­­niri cu țărani muncitori din comu­nă la care cei ce au fost în vizită fac expuneri asupra învățămintelor că­pătate din această vizită. Sînt folosite cu succes și alte for­me de activitate cum ar fi jurnalul vorbit, la care cadre didactice, tehni­cieni și brigadieri comunică pe scurt diferite evenimente din situația in­ternă și internațională, sau anumite realizări ale gospodăriilor colective și mijloacele prin care ele au fost obținute; seri de întrebări și răspun­suri pe tema cunoașterii Statutului G.A.C. sau „Ce am învățat din fil­mul...“, „Noi metode de hrănire a ani­matelor“, seri tematice, concursuri „Cine știe cîștigă“ etc. Forme atrac­tive au fost găsite atît pentru tineret prin ..Joi ale tineretului“ la care se prezintă, printre altele, portrete ale tinerilor dlărie sau atemiști Fruntași în gospo­fruntași ai recoltelor bo­­gate cit și pentru bătrîni prin „Ea sfat cu bătrînii“, unde se discută probleme ale satului de ieri și azi, sau pentru femei — „Seri ale gos­podinelor“ La o astfel de seară or­ganizată de un învățător pensionar au luat cuvîntul bătrîni ai satului ca Ion Butnaru și Gheorghe î­npoaie, iar la seara gospodinelor, colectivis­tele Ioana Angheluță și Anghel­ina Cosii au arătat despre viața îmbel­șugată ce o asigură femeilor gospo­dăria colectivă. Trebuie reținut și faptul că acti­viștii culturali de la Lîești, neputînd cuprinde mase largi de oameni ai muncii la manifestările ce au loc la căminul cultural (comuna fiind foarte întinsă), au plecat cu forme de activitate adecvată în mijlocul cetățenilor, la cele două școli măr­ginașe și la cercurile de citit. întocmirea cu discernămînt a pla­­nului de muncă trimestrial și a pro­gramului de activitate saptămînal asigură folosirea justă și rațională a tuturor forțelor culturale și îndeo­sebi a cadrelor didactice care in ma­joritate lor își aduc din plin apor­tul la desfășurarea activității politi­ce și culturale. Iar cea dinții preo­cupare­a căminului cultural pentru realizarea în primul rînd a consoli­dării și dezvoltării agriculturii so­­cialiste este să asigure o activitate culturală cu un bogat conținut in­structiv-educativ. CRISTACHE SMARANDESCU îndrumător cultural la Secția de învățămînt și cultură al Sfatului popular regional cu o forță egală cu greutatea lichidului dezlocuit. O lecție de fizică în labora­tor, cu experiențe care să ilus­treze teoria, e totdeauna intere­santă. Tinărul profesor Petrică Vieru de la Școala medie nr. 3 din orașul Galați știe acest lucru. Și de câte ori conținu­tul lecției o cere, lucrează cu elevii în laborator, se demon­strează practic principiile teo­retice și-l obișnuiește cu mî­­nuirea aparatelor. Iată, de data asta la clasa IX , programa școlară preve­de secția „Legea lui Arhimede“. Desigur, cu aplicații. Cu aju­torul aleometrului lui Nichol­son și a balanței hidrostatice nu-i greu deloc să-ți dai sea­ma că un corp scufundat intr-un lichid e întins de jos In sus Nf. 823* La panoul elevilor fruntași Țesătoarea PA­­RASCHIVA IRI­­JVUA, de la unita­­tea D. a I.T.G. elevă în clasa a V-a la Școala me­­die serală I.T.G. a obținut încă de pe­ acum o serie de note bune. Comunistul PE­TRE NICHITLȘ, șeful unei echipe de electricieni la U­­zina „Nicolae Crîs­­tea“ se străduiește să obțină rezultate bune la Școală și în producție. Comunistul PE­­TRU NARTEA, șeful unei echipe de muncitori de Est secția recoacere—• finisare a Uzinei „Nicolae Cristea“, este un harnic muncitor — elev al școlii serale a u­­zinei. CU MIRCEA TUR­ de la Uzi­na de utilaj greu pentru construcții din Brăila este unul dintre munc­i­­torii-elevi fruntași ai Școlii medii se­rale. Electricianul SA­­­VA TRAIAN, elev în clasa XI a Șco­lii medii serale S. N. G. este prin­­tre primii atît in­ proie­cție cit și la­ învățătură. Muncitoarea Eu­LENA PETRU. de la Fabrica de confecții Brăila, este în același timp una dintre elevele fruntașe la învăță­tură ale Școlii meu­dii serale. j CIFRE GRĂITOARE . Gratuitatea manua­lelor primite cu ocazia descinderii noului an școlar de către elevii școlilor elementare din regiunea Galați a pri­lejuit oamenilor mun­cii din regiunea Galați o economie de aproape 5.000 000 lei. * Numărul unităților școlare din regiunea noastră a crescut în a­­cest an școlar cu 40 școli elementare, 2 școli medii de cultură gene­rală, o școală medie de muzică și arte plastice și o mare școală profe­sională, Școala Combi­natului siderurgic. • In ceea ce priveș­te învățămîntul seral, el a luat șî în regiunea Galați o dezvoltare con­siderabilă, numărul ele­vilor care-și completea­ză studiile în clasele V—XI dublîndu-se față de anul școlar trecut. Din cei 9.634 elevi ai șco­lior serale din re­giunea Galați, 6.890 (deci peste 70 la sută) sînt muncitori din in­dustrie. • In anul 1961 s-au dat în folosință în re­giunea Galați 232 săli noi de clasă, construite din contribuție volun­tară și fond central și urmează ca pînă la sfîrșitul anului școlar să se mai dea în folo­sință alte 127 săli de clasă construite din contribuție voluntară. • Pentru asigurarea unei baze materiale co­respunzătoare desfășură­rii în bune condițiuni a cursurilor, mobilierul școlilor s-a completat în acest an școlar cu piese în valoare de 4.953 245 lei, (7.800 bănci noi, 200 table, 250 biblioteci școlare etc.) și urmea­­ză să se mai comple­teze cu 1.151 catedre. Izvor de imagini și idei C­a orice profesor de geogra­fie am studiat temeinic Do­cumentele Congresului al IlI-lea al P.M.R. întrucît mi-am dat seama că nu voi putea preda geogra­fia patriei la clasele a VlI-a și a Xl-a fără a exemplifica lecțiile cu mărețele realizări obținute de popo­rul nostru sub conducerea partidu­lui, în anii puterii populare. Chiar la capitolul „Relieful R.P.R.“ vorbind despre minunatele frumuse­ți ale pămîntului romînesc nu uit să arăt rolul omului în transforma­rea naturii, minunatele presaje în­­frumusețate prin munca omului (de e­­xemplu lacul de acumulare și barajul de la Bicaz, Lunca Siretului și Prutului transformate în minunate și fertile tere­nuri pentru agricultură etc.). Documentele al P.M.R. oferă Congresului al IlI-lea un bogat material cifric pentru ilustrarea secțiilor noas­tre de geografie economică a R.P.R. Unele cifre comparative referitoare la realizările planului față de anii 1938 și 1950 le-am transformat în grafice sugestiv întocmite și colorate. Știm cu toții că atît pentru cei mari, dar mai ales pentru elevi, graficele prezintă avantajul că permit o privi­re de ""ansamblu asupra desfășurării fenomenelor în timp și spațiu și sta­bilesc totodată legătura dintre ele și felul cum pot evolua. Astfel, din capitolul I al Raportu­lui tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej — „Un bilanț însuflețitor al în­făptuirilor poporului muncitor“ de la pag. 10—13 am luat datele pentru a întocmi la producția carto-diagrame referitoare de oțel în anii 1938, 1955, 1960 — pentru industria chimi­că în aceiași ani, pentru producția de cereale și creșterea șeptelului etc. Conform îndrumărilor metodicii pre­dării geografiei JLP.R. și a unui ma­terial din revista „Natura“ din 1960 am folosit și un procedeu mai suges­­tiv de reprezentare grafică a date­lor statistice prin figuri naturale și simbolice. Acest mod de reprezen­tare trezește interesul elevilor și în­lesnește fixarea datelor referitoare la realizările din economia patriei noas­tre (creșterea producției de petrol, cărbune, produse chimice etc.). Fără folosirea materialului cifric nu este posibilă predarea cunoștin­țelor de geografie economică. Bineîn­țeles, nu trebuie exagerat. Materialul cifric furnizat de documentele Con­gresului al III-lea al P.M.R. trebuie predat astfel nicit să nu supraîncăr­cării pe elevi. Toți profesorii de geo­­grafie știu că materialul cifric nu trebuie învățat pe de rost, ci trebuie folosit pentru a se lucra cu el la sublinierea pașilor importanți făcuți de patria noastră în diferite ramuri ale industriei sau agriculturii, pentru ilustrarea anumitor probleme. Ca profesoară de geografie pun accent pe folosirea graficelor, a date­lor statistice, pentru ca la absolvirea școlii elevii să poată interpreta și să înțeleagă tabelele statistice și să cunoască indicii statiistico-economici. Scopul principal al folosirii grafice­lor trebuie să fie acela de a forma la elevi deprinderea de a transfor­ma datele cifrice în imagini și idei. Astfel, înarmați fiind la lecțiile noastre cu citate și tabele cifrice ex­trase din documentele partidului vom reuși să dezvoltăm la elevi dragos­tea pentru realizările regimului de­mocrat-popular, să dezvoltăm la el,­­necontenit, sentimentul patriotismu­lui socialist. Prin astfel de lecții elevii vor înțelege că nu este sufi­­cient să admiri patria, să o iubești în mod pasiv ci, pentru a obține succese reale în scopul înfloririi ei, trebuie depusă o muncă perseverent­­ă și ei înșiși vor trebui să mun­cească cu abengație pentru înflori­rea patriei. Nu trebuie să uităm însă și mate­­rialele mereu noi pe care ni le pun la dispoziție publicațiile zilnice și revistele de specialitate. Manualul rămîne în urmă — ca informare — de la o zi la alta. Profesorul de geografie este obligat să fie abonat la astfel de publicații, să le cunoas­că conținutul, pentru a-și putea ține lecțiile sale în ritm cu faptele me­reu noi. Se știe că geografia oferă multe posibilități de educare la elevi a­­sentimentului patriotismului socialist și al internaționalismului proletar. Aceasta se poate realiza numai dacă profesorul este un om pătruns de dra­goste pentru elevii pe care-i instruieș­te și-î educă. Profesorul trebuie să creeze la lecții situații psihologice capabile să genereze atitudini emo­tive față de patrie, să mobilizeze elevii la acțiuni concrete în viitor. Pentru aceasta mă străduiesc să fiu bine pregătită pentru lecții, să dau o deosebită atenție metodelor și procedeelor Ce le voi folosi și să aleg cu grijă materialul didactic, planșe, fotografii, lecturi geografici și citate din astfel ca lecțiile documente și reviste mele să fie pline de conținut și de învățăminte pentru elevi. Y Prof. ECATERINA ZAHAN f - Școala medie nr. 1. Galați £ X «

Next