Viața Nouă, octombrie-decembrie 1964 (Anul 21, nr. 6163-6241)

1964-10-01 / nr. 6163

LA UZINA „LAMINORUL" BRĂILA Masuri eficiente, consumuri specifice reduse O cale principală pentru micșora­rea cheltuielilor pe unitatea de pr­o­­dus o constituie reducerea consumu­rilor specifice de materii prime, com­bustibil, energie electrică, materiale auxiliare etc. Reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale are o importanță economică deosebită, nu numai prin contribuția sa hotărîtoare la reducerea prețului de cost, dar și p­rin faptul că asigură resurse supli­mentare de materiale, ceea ce crează premisele depășirii planului de pro­ducție, acumularea unor însemnate economii. Directivele Congresului al III-lea al P.M.R., au subliniat importanța valorificării cit mai depline a rezer­velor existente în economie, pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime, combustibil, energie electrică și materiale, a extinderii și folosirii materialelor înlocuitoare, a eliminării pierderilor tehnologice. Ținând seama de faptul că un mij­loc eficient de recfu­cere a consumu­rilor specifice și de ieftinire a pre­țului de cost îl constituia îmbunătă­țirea tehnologiei de fabricație, in uzi­na noastră s-au revizuit și îmbună­tățit documentațiile tehnologice pen­tru secțiile productive, în funcție de tehnica avansată cu care suntem­ do­tați. Normele de consum elaborate în cadrul uzinei noastre au la bază stu­dii tehnico-economice precise. In ve­derea reducerii lor s-au întocmit pentru fiecare secție planuri de mă­suri tehnico-organizatorice eficiente. In acțiunea d­e reducere a consu­murilor de materii prime și mate­riale, o importantă deosebită o are metalul. Aplicind inițiativa laminoriș­­tilor reșițeni LAMINAREA LA TOLE­RANTE NEGATIVE, colectivul de la­­minatori brăileni a reușit ca în 8 luni ale anului curent să economi­sească cantitatea de 57a tone metal. Economisind cu atentie metalul, la­­minatorii uzinei noastre au reușit să reducă norma de consum economi­sind prin aceasta, cantitatea de 59,8 tone tagle­ La această realizare au contribuit din plin o serie de măsuri tehnice­­organizatorice, printre care : Debitarea taglelor lungi în mod rațional, astfel nncit să nu rezulte­­ capete de tagle neutilizabile; contro­lul asupra aspectului taglelor ce ur­mează a fi laminate, indepărtind pe cele cu defecte spre a se evita crea­rea de rebuturi în procesul de la­minare, respectarea documentației tehnologice și a instrucțiunilor de încălzire a taglelor spre a se evita pierderile de metal etc. In lupta pentru reducerea rebutu­rilor s-a reușit să se obțină o re­ducere a coeficientului admis la sor­timentul firmă laminată de 0,11 la sută. Aceasta se datorește in bună parte dotării laminorului cu încă 2 vîrtelnițe, analizei lunare a cauzelor care conduceau la rebuturi, cit și a cursurilor de ridicare a calificării laminatorilor. Trebuie totuși arătat că in cadrul laminorului 2 s-au manifestat unele deficiente provenite din necunoaște­rea și din nerespectarea procesului tehnologic de către fiecare muncitor sau în dorința de a obține realizări cantitative, nu se dădea destulă a­­tenție calității produselor. Prin mă­surile luate de conducerea uzinei, aceste lipsuri au fost eliminate, ob­­ținîndu-se în prezent laminate de calitate superioară. Rezultate bune au obținut lamina­­torii și în lupta pentru reducerea consumului de energie electrică. Re­ducând norma de consum ei au reali­zat o economie de 885.016 liwk. La a­­ce­asta au contribuit in mare parte măsurile tehnico-organizatorice elabo­rate de serviciul tehnic, printre care: încălzirea corectă a taglelor, menți­nerea unui ritm constant de lamina­re, cu pauze de lucru cit mai scurte, reglarea corectă a liniei de laminare la începutul schimbului, respectarea presiunilor de laminare prevăzute in documentația tehnologică etc. In lupta pentru economisirea me­talului și secția șuruburi a reușit să reducă normele de consum în pe­rioada celor 8 luni ale anului La șuruburi mecanice fără piuliță, de exemplu, norma de consum a fost redusă cu 6,5 kg pe tona de șuru­buri, la nituiri cu 0,3 kg pe tonă, iar la piulițe cu 1,2 kg pe tonă. Prin reducerea normelor de consum­ sec­ția a realizat o economie de metal de 5.360 kg. Dintre secțiile uzinei noastre, sin­gura care nu s-a încadrat in norma de consum la materii prime este secția lanțuri comerciale, care a de­pășit consumul cu 47,8 kg pe tona de lanțuri comerciale. Depășirea nor­mei de consum se datorește unor cauze interne de nerespectare a nor­melor de consum stabilite. Pentru viitor, conducerea uzinei va trebui să manifeste mai mult interes în sta­bilirea unor soluții practice care să reducă consumul specific la această secție. In urma rezultatelor obținute, se poate ap­recia că harnicul colectiv al uzinei „Laminorul" Brăila a reușit să acumuleze o bună experiență în domeniul reducerii consumului­­ spe­cific. Pentru îmbunătățirea continuă a activității economice a uzinei și pentru reducerea continuă a prețului de cost, conducerea uzinei, sub în­drumarea comitetului de partid, cu sprijinul cadrelor tehnice, va trebui pentru­ anul viitor să elaboreze studii economice eficace, incit consumul de materii prime și materiale să redus cu mult sub cifra admisă. Ing. GH. GRECU șeful serviciului tehnic Uzina „Laminorul“ Brăila fie Un S.N.G. nou cargou în construcție la VEȘTI DIN ÎNTREPRINDERI La timp, în funcțiune Colectivul de muncă de la Șan­ti­e­­rul naval din Galați acordă o mare atenție punerii la timp în funcțiune a investițiilor planificate in acest an, încă de la începutul anului ser­viciul de investiții, din cadrul sec­ției mecanic ș­i a luat un număr important de măsuri, care să permi­tă constructorului (I.C.S.I.M.) să-și desfășoare intr-un ritm mai accele­rat activitatea și astfel lucrările de construcții montate să poată fi puse pe graficele florilor foci' zilnic pe graficele forjorilor, de la Uzina de utilaj cu cu „Progresul" din Brăila, organizatorii grupelor sindi­cale Zamfir Robi­n, Gheorghe Alecu și Florea Gh­inea înscriu noi reali­zări obținute in întrecerea socia­listă Prin organizarea temeinică a locu­rilor de muncă și aplicarea unor măsuri, aprovizionarea cu materiale, scule dispozitive și verificatoare, ca și cu cantitățile de energie necesare, s-a făcut mai bine. In felul acesta forjorii au putut produce, peste plan 18 arbori coti­ti, pentru locomotivele Diesel-electrice, 2 tone piese brut forjate și 2,3 tone piese din otel u­­iiat de scule. Folosind metode înaintate, printre care și forjarea pieselor in mab­ile, calitatea execuției a crescut mult, economisindu-se in același timp în­semnate cantități de metal. In fruntea întrecerii pentru sporuri d­e producție, calitate și economii­­e situează lorjurii de la presa d­e 2.500 tone, de sub conducerea tova­rășului Nicolae Militară, în funcțiune înainte de termen. In această direcție succesele n-au intirziat și astfel o serie de lucrări cum sunt: montarea instalațiilor de tăiere automată, instalațiile de aci­saj optic, mașina automată de tăiat și șanfrenat, fundația pentru vait, montarea grinzilor metalice de la de­pozitul de oțel și altele, au fost puse in funcțiune înainte de expirarea termenului contractual. Printr-o strînsă colaborare între constructor (I.C.S.I.M.) și beneficiar (S.N.G.), planul de investiții din a­­cest an va fi realizat cu aproape 3 luni mai devreme. IN FOTOGRAFIE: Secția de fabricare a produselor zaharoase, a întreprinderii „Dunăreană" Galați. Muncitoarele Ana Negrea, Emilia Axente, Aurica Coman și Tudorița Burlui, lucrînd la ambalatul produ­selor. DE PE OGOARELE REGIONI! La recoltatul porumbului ritm itens de lucru Pe ogoarele regiunii noastre se desfășoară, în aceste zile, o activi­tate intensă la recoltatul culturilor de toamnă. Lucrătorii din gospodă­riile agricole de stat și membrii gospodăriilor colective, îndrumați de or­ganizațiile de partid, se îngrijesc să strîngă la timp și fără pierderi po­rumbul și celelalte culturi, să elibereze terenul pentru a da posibilitate mecanizatorilor să execute arături pe suprafețe cît mai mari. In cele ce urmează, prezentăm citeva aspecte privind felul cum se desfășoară recoltatul porumbului Trustul Galați și in gospodăriile n gospodăriile agricole de stat din colective din raioanele Brăila și Făurei. Cu toate forțele Unitățile din cadrul Trustului G.A.S. Galați au însă inițiat in acest an cu porumb pentru boabe o supra­față de 24.394 ha. Mobilizați de or­ganizațiile de partid, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii din aceste uni­tăți au executat în timpul optim și la un nivel calitativ superior lucră­rile de întreținere a culturii de po­rumb, știind că în felul acesta se pot obține importante sporuri de producție. Acum, în gospodăriile de stat din Trustul Galați, se lucrează cu toate forțele la culesul, transportul și de­pozitarea recoltei de porumb.­tr-o bună organizare a muncii, Prim­­­a G.A.S. Țigănești s-a recoltat po­rumbul de pe o suprafață de 1218 ha, iar la gospodăria de stat Tecuci de pe 1100 ha. Ritm intens de lucru la culesul porumbului există și in alte unități. Bunăoară, la gospodăria de stat Mărășești a fost strînsă re­colta de porumb de pe o suprafață de 740 ha, iar la G.A.S. Costac­he Ne­gri de pe 700 ha. Totalitate, realizările obținute în unități arată că pînă în seara de 29 septembrie a.c. h­­ Trustul G.A.S. Galați s-a executat recoltatul po­rumbului pe 7.200 ha din cele 24.394 ha cultivate. In raionul Făurei Strângerea la timp și fără pierderi a recoltei de porumb constituie pentru membrii gospodăriilor colec­ti­tive din raionul Făurei o preocupare actuală. Ca urmare, in întregul ra­ion, se lucrează intens, in aceste zile, la culesul porumbului și eliberarea terenului de coceni. Până la data de 29 septembrie a.c., colectiviștii din raionul Făurei au re­coltat porumbul de pe 4.869 ha, re­prezentând 15 la sută din suprafața ocupată de această cultură. Para­lel, au fost tăiați și cărați cocenii de pe 2.385 ha. Fruntașe la culesul porumbului sunt gospodăriile colective din Rușețu (550 ha), Ianca (300 ha), Jirlău (240 ha) și Amara (200 ha­.). învăță din experiența înaintată La autobaza de transporturi auto din Brăila schimburile de expe­riență au devenit o obișnuință. Fie la nivelul autobazei, fie la cel al întreprinderii rea autobazei regionale, conduce­și comitetul sindi­catului, ajutate de organizația de partid organizează aceste schim­buri pe teme ale producției cum sunt: efectuarea în cele mai bune condițiuni a lucrărilor de întreți­nere și reparații, mai buna parca­re a autovehicolelor, desfășurarea mișcării de inovații și raționalizări, gospodărirea combustibilului, lu­­brifianților și a altor materiale. In acest an au avut loc schimburi de experiență care zece au cuprins, prin rotație și după spe­cific, întregul colectiv al autoba­zei. Schimburile de experiență au permis colectivului asimilarea u­­nor noi metode, inițiative și chiar proced­ee tehnologice. Astfel, lu­crătorii de la secția reparație au trecut la­ efectuarea lucrărilor de întreținere, in­flux, reducerii cu mult timpul stabilit prin norme. De asemenea, pentru obținerea u­­nor reparații de calitate superioa­ră au fost formate echipe de me­seriași pe tipuri de mașini. Tot in cadrul schimburilor de experiență unii șefi de coloană și conducători auto de la coloanele „Galați" și de la Grupul nr. 2 șan­tiere Brăila au împărtășit din ex­periența lor colectivelor coloanelor .„Condrea" și „Garaj" a­e căror rea­lizări nu sunt pe măsura posibili­tăților. Măsuri în vederea iernii Pentru ca activitatea de poștă și telecomunicații să se desfășoare în bune condițiuni și pe timpul iernii, conducerea P.T.T.R. Galați a luat din timp o serie de măsuri în această direcție. Astfel, până in prezent, s-a procurat întreaga can­titate de prăjini necesare pentru scuturatul poleiului de pe traseele telefonice, o parte dintre ele fiind deja montate pe stîlpii telefonici. Pentru parcuri și spații verzi In aceste zile de toamnă la între­prinderea horticolă din Galați se fac intense pregătiri in vederea asigu­rării materialului necesar înfrumuse­țării parcurilor și spațiilor verzi ale orașului ce ocupă o suprafață de a­­proape 200 ha. Astfel in cele 4 sere ale întreprinderii au fost pregătite peste 80.000 crizanteme, 250.000 pan­sele de toamnă, 200.000 plante de seră la ghivece și altele, care vor fi in curind plantate in parcuri și spații verzi. De asemenea, vor mai fi plantați încă 16.000 pomi, 12.750 arbuști și 16.000 trandafiri. Au achitat obligațiile­­ contractuale In dorința de a contribui cît mai mult la asigurarea fondului central de produse și convinși de avantaje­le ce le oferă livrarea cerealelor către stat pe bază de contract, mem­brii gospodăriei agricole colective din comuna Independenta, raionul Galati, paralel cu recoltatul fiorii­­soarelui au transportat la baza de recepție cantitățile contractate și pla­ta muncilor S.M.T Așa se face că în numai citeva zile G.A.C. din Independenta a pre­dat la baza de recepție printre al­tele cantitatea de 277.000 kg. floa­rea-soarelui. IONEL BARAC corespondent De asemenea, la oficiile poștale și centrele de radioficare s-au execu­tat lucrări de întreținere ca : etan­­șuri de uși și ferestre, reparații de acoperișuri etc., iar personalul de linii a fost dotat cu echipament de protecție și mașinile necesare. Printre unitățile fruntașe in ce privește pregătirile pentru iarnă se numără oficiile: Oficiul bilan­­țier Focșani (diriginte Constantin Busuioc), Vidra (diriginte Ghiuș), Urechești (diriginte Viorel Elena Pop), oficiul bilanilor Brăila (diri­ginte Gheorghe Surdeanu) și alții. C SALCEANU corespondent Numai în câteva zile Pe tarlalele cultivate cu porumb de gospodăriile agricole colective din raionul Brăila culesul este în plină desfășurare. Brigăzile de colectiviști, mobilizate de organizațiile de partid, dau bătălia pentru recoltarea fără pierderi a acestei culturi. Ca rezultat al mobilizării la lucru a unui număr mare de colectiviști, in citeva zile s-a cules porumbul de pe 4.901 ha din cele 33.007 ha culti­vate. Succese de seamă la această lucrare au obținut gospodăriile co­lective din Scorțaru Vechi, Gropeni, Golașei și Movila Miresei. La Scor­­țaru Vechi, de exemplu, s-a recoltat porumbul de pe 305 ha din 870 ha., iar la Gropeni de pe 240 ha din 1.196 ha cultivate. Deosebită atenție acordă colecti­viștii din raion și eliberării terenu­lui de coceni. In acest sens trebuie arătat că, în multe gospodării colec­tive, munca a fost în așa fel orga­nizată incit ziua se culege porumbul, iar noaptea se taie și se transportă cocenii de pe câmp. Prin asemenea măsuri, la G.A.C. Golășei s-a eli­berat de coceni întreaga suprafață de 220 ha de pe care s-a recoltat porumbul, iar la G.A.C. „Drum nou“, Movila Miresei, s/au eliberat 170 ha. Pe raion, au fost tăiați și transpor­tați cocenii de pe o suprafață de 21­74 ha. In legătură cu recoltarea culturilor de toamnă ne-au sosit și alte vești. Tov. CĂLIN DANCIU ne anunță că la G.A.S. Vameș, raionul Galați se lucrează intens la strângerea recoltei de porumb, iar tov. ION CELMARE ne vestește că membrii gospodăriei colective din Soveja, raionul Panciu, au recoltat peste 200.000 kg de car­tofi, din care peste 100.000 kg au fost livrate in baza contractului încheiat cu Ageracoop-ul. De la G.A.S. Ber­­zești, raionul Brăila, ne-a scris ingi­nerul PETRE BRlN­DUȘ. Aflăm astfel că de pe o sală irigată de 100 ha recoltată, în primele zile, a rezultat o producție de 10.300 kg știuleți la hectar. Vizita conducătorilor de partid și de stat in regiunea Galați GALAȚI 30 (Coresp. Agerpres). Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Gh. Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Gheorghe Rădoi, ministrul industriei construcțiilor de mașini, János Fa­zekas, ministrul industriei alimentare, au făcut în zilele de 29 și 30 sep­tembrie o vizită în regiunea Galați. Conducătorii de partid și de stat au vizitat șantierul Combinatului si­derurgic de la Galați și Combinatul chimic de la Brăila, nava trauler de pescuit oceanic „Galați", sosită de câteva zile din prima cursă expert­GHEORGHE GHEORGHIU-DE­J Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române mentală de pescuit, precum și litseza și scara monumentală — esplanadă din orașul Galați. In timpul vizitei, parnicii au fost însoțiți de tov. Constantin Scarlat, membru al C.C. al P.M.R., prim-se­­cretar al Comitetului regional Galați al P.M.R., Constantin Dumitrache, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Galați, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. De-a lungul traseului pe unde au trecut, oaspeții au fost intîmpinați cu căldură de oameni ai muncii. ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri ai Republicii Populare Române Tovarășului MAO­TZE-DIN Președintele Comitetului Central al Poodului Comunist Chinez Dragi tovarăși. Tovarășului LIU LAU-ȚI Președintele Republici Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților populari din­­ [UNK]ntreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii­ Populare Chineze PEKMN Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a­­ XV-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consi­liului de Miniștri al Republicii Populare Române și al poporului român, vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră întregului popor chinez un fierbinte salut frățesc și cele mai calde felicitări. Instaurarea Republicii Populare Chineze a încununat lupta revolu­ționară îndelungată dusă cu eroism și abnegație de poporul chinez, sub conducerea încercatului Partid Comunist Chinez în frunte cu tovarășul Mao Tze-dun, împotriva forțelor coalizate ale reacțiunii interne și inter­naționale, a inaugurat o eră nouă în multimilenara istorie a Chinei. Victoria revoluției populara chineze, eveniment de uriașă însemnătate istorică, a zdruncinat din temelii pozițiile imperialismului in Asia, a adus o contribuție considerabilă la schimbarea raportului de forte pe plan mondial in favoarea socialismului, a dat un nou­ și puternic impuls mișcării de eliberare națională, luptei pentru progres social și pentru pace in lume. Luindu-și soarta in propriile mâini, harnicul și înzestratul popor chinez, călăuzit de partidul său comunist, a înfăptuit adinci transfor­mări revoluționare in toate domeniile vieții sociale, a desfășurat o gigan­tică muncă constructivă obținând­ remarcabile realizări in dezvoltarea economiei și culturii, în opera de construire a socialismului- Succesele Chinei Populare, ale tuturor țărilor socialiste sporesc continuu uriașa forță materială și moral-politică a sistemului mondial socialist, înr­urirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltăr­i sociale contemporane. In rezolvarea problemelor vieții inte­­nationale, in lupta dusă de țările so­cialiste, de celelalte forțe iubitoare de pace pentru zădărnicirea acțiu­nilor agresive ale imperialismului, pentru menținerea și consolidarea păcii, Republica Populară Chineză are un rol de mare însemnătate. Nutrind sentimente de adîncă prietenie și stimă față de poporul frate chinez, poporul român se bucură din toată inima de marile succese obținute in­ cei 15 ani de existență a Chinei Populați­e. Ne exprimăm convingerea că relațiile de prietenie frățească, colabo­rare și întrajutorare tovărășească dintre popoarele român și chinez, dintre Republica Populară Română și R. P. Chineză se vor dezvolta continuu pe baza trainică a marxism-leninismului, in interesul ambelor popoare, al unității și coeziunii țărilor socialiste, a­ cauzei socialismului și păcii. In această zi de mare sărbătoare, vă adresăm, dragi tovarăși, dum­neavoastră și întregului popor chinez, cele mai sincere urări de noi succese in făurirea vieții noi, în înflorirea patriei socialiste. Să trăiască și să se întărească prietenia frățească dintre popoarele român și chinez ! Textul acestui mesaj de felicitări a­­ fost înmânat de tovarășul Ion Gheorghe Maurer tovarășului Ciu­cu­­lui cu prilejul întrevederii pe care a avut-o la Pekin în ziua de 29 septembrie. ­ «. v* *• ♦ ♦ Galați orașul marilor șantiere Macaralele puternice înșiruite de-a lungul minlm­ii iși agită brațele in largi volte spațiale, la capătul cărora depun ascultătoare, pe schele, sare de cărămidă, pereți prefabricați, con­ducte ori traverse metalice. Imagi­nea aceasta, frecvent intilnită pe în­tinsul țării noastre, se dezvăluie aici la­ Galați intr-o notă aparte, dinn­ satisfacție unor proiecte urbanistice și economice îndrăznețe. Galatiul —■ străvechi port fluvial — se recon­struiește din temelii, după o geome­trie in care utilul și esteticul, somp­tuozitatea și echilibrul alcătuiesc o veritabilă simbioză. Privind siluetele noilor construc­ții, cu greu poți­ avea profilul orașu­lui de altă dată: f­iecare cupă de mortar răsturnată deasupra funda­țiilor sau a planșeelor, minor militea­ză mai adine imaginile știute. Pină și constructorii i-au uitat vechiul chip. Acceptă mult mai repede să vorbească d­espre orașul de miine ce se înalță in ritm uimitor. A mai ră­mas totuși un martor — muzeul. A­­colo, in clădirea din apropierea sta­ției de cale ferată se păstrează în­treaga istorie a orașului. Oricare i-ar fi virsta, oricare ar fi împrejurările in care a apărut pe hartă, un lucru rămâne cert, din prima clipă a vie­ții. Galaxiul și-a legat destinele de apă, deși, in chip ironic, el a căzut in multe rinduri pradă flăcărilor. Sti­mulat insă de apă, el a renăscut­­ le fiecare dată. Niciodată însă fiziono­mia acestui oraș nu s-a reflectat a­­tit de grandioasă în albia fluviului, ca astăzi. Peste imaginile întilnite in muzeul orașului se așterne o filă cu totul nouă. Ruinele au cedat locul blocu­rilor cu multe etaje, cu balcoane zvelte și pereți pastelați. Mai toți locatarii s-au strămutat aici din fos­tele case îngropate in pămint s­au din cele cocoțate pe catalige. Mai toți sunt muncitori portuari, metalur­gicii ori marinari. In locul dezolan­telor prăvălii de odinioară, intilnim acum magazine cu vitrine elegante și bogat aprovizionate. Teatre, cine­matografe, școli, policlinici și alte edificii social-culturale s-au integrat in noua arhitectură a orașului ca o cerință indispensabilă. La tot pasul, sub covorul florilor, strada se desco­peră mult:­coloră. Șirul noilor construcții sfirșește la țărmul Dunării prin largi peluze verzi și scări monumentale de gra­nit, prin terase de piatră și marmură prelungite cu o faleză atrăgătoare — toate apărute pe fișia de pământ care despărțea altădată orașul de fluviu, ca o cortină murdară și ponosită. Tabloul acesta urbanistic nou rea­pare ca un leit­motiv pretutindeni atin ghid apogeul in Țiglina, un alt cartier riveran Dunării. Din cele 8.000 apartamente noi puse la dispoziția locuitorilor din Galați, cea mai ma­re parte au fost construite in acest microraion. Dar cifra amintită nu reprezintă decit începutul. Alte 17.000 apartamente vor întregi Galați­ul de miine. Către fluviu imaginea macarale­lor se multiplică. Mai iutii în port, de pe cheiurile căruia se ridică che­resteaua, materialele de construcții și multe alte mărfuri pentru a le de­pozita in pântecul navelor. Apoi, in imediata vecinătate a acestuia, in incinta șantierului naval unde maca­ralele poartă in brațele lor fișii i­­mense de tabla, împlinind cu ele corpurile masive ale unor noi car­gouri de 4.500 tone, aflate pe casă. Ca și pe schelele locuințelor și aici se construiește un ritm rapid. In ul­timele două decenii, peste 420 nave, intre­ care zeci­ de cargouri maritime de 4.500 tone și motonave fluviale de 2.000 tone, au părăsit șantierul naval din Galați, pornind să cutre­iere pe mări și oceane. Este adevărat, actul de naștere al primelor nave construite in anii de după război a fost semnat cu cio­canul. Treptat, insă, progresul teh­nic a pătruns la toate operațiile. Ghilotine uriașe care retează in­frac­țiuni de secundă tabla groasă efe­c­­țiva milimetri, mașini pentru trasatul și copiatul optic, diverse alte agrega­te cu comandă program stau astăzi la indemina constructorilor navali. Nilul a cedat locul metodelor moder­ne. Pe șantierul naval, ca și in mi­­croraionul de locuințe, rezultatele de pină acum constituie startul spre noi perspective. O cală nouă, pentru con­strucția navelor maritime de mare tonaj stă gata să intre in func­țiune. Lăsind in urmă p­ortul și șantierul naval, pășim din nou de-a lungul Dunării atrași de efervescența altor macarale și schele. Poposim pe șan­tierul Combinatului siderurgic, cel mai important obiectiv industrial al țării din perioada 1960—1970. Noua secvență aflată sub priviri , întrece prin proporții tot ceea ce ne-a im­presionat pină acum. Construcțiile sale vor ocupa nu mai puțin de 730 ha. Unele dintre ele au și apărut. Hala construcțiilor metalice este veritabilă uzină, rivalizind cu Bocșa o Romină. Și apropierea ei a fost înălțată hala forjăriei, iar ceva mai departe ne atrage atenția, prin di­mensiunile și culoarea miniumului de plumb, un uriaș schelet metalic, în­tins pe o lungime de 900 m, el se sprijină pe piloți de beton adinc în­fipți in pămint cu ajutorul vibrosone­­telor. Escavatoarele și buldozerele care netezesc terenul in interior, par simple jucării. Aici vor fi montate liniile automate ale laminorului de tablă groasă. In apropierea sa, ci­teva asemenea construcții vor adă­posti alte laminoare, pentru diverse profile. Va începe construcția furna­lelor de mare capacitate, pentru ob­ținerea fontei, a oțelăriei. Minereul va­ fi adus aici cu nave maritime ce vor acosta la cheiul unui viitor ca­nal. Oțelul va pleca spre uzinele me­talurgice românești sau către alte țări, tot pe calea ieftină a apei. Și astfel Combinatul siderurgic va în­tări mai mult legătura dintre fluviu și oraș, dintre Galați și celelalte o­­rașe ale țării, va duce peste hotare faima bătrânului port dunărean. NICOLAE DASCĂLESCU redactor la „Agerpres"♦ Macheta centrului orașului Galați.

Next