Viața Nouă, octombrie-decembrie 1964 (Anul 21, nr. 6163-6241)
1964-10-01 / nr. 6163
LA UZINA „LAMINORUL" BRĂILA Masuri eficiente, consumuri specifice reduse O cale principală pentru micșorarea cheltuielilor pe unitatea de produs o constituie reducerea consumurilor specifice de materii prime, combustibil, energie electrică, materiale auxiliare etc. Reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale are o importanță economică deosebită, nu numai prin contribuția sa hotărîtoare la reducerea prețului de cost, dar și prin faptul că asigură resurse suplimentare de materiale, ceea ce crează premisele depășirii planului de producție, acumularea unor însemnate economii. Directivele Congresului al III-lea al P.M.R., au subliniat importanța valorificării cit mai depline a rezervelor existente în economie, pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime, combustibil, energie electrică și materiale, a extinderii și folosirii materialelor înlocuitoare, a eliminării pierderilor tehnologice. Ținând seama de faptul că un mijloc eficient de recfucere a consumurilor specifice și de ieftinire a prețului de cost îl constituia îmbunătățirea tehnologiei de fabricație, in uzina noastră s-au revizuit și îmbunătățit documentațiile tehnologice pentru secțiile productive, în funcție de tehnica avansată cu care suntem dotați. Normele de consum elaborate în cadrul uzinei noastre au la bază studii tehnico-economice precise. In vederea reducerii lor s-au întocmit pentru fiecare secție planuri de măsuri tehnico-organizatorice eficiente. In acțiunea de reducere a consumurilor de materii prime și materiale, o importantă deosebită o are metalul. Aplicind inițiativa laminoriștilor reșițeni LAMINAREA LA TOLERANTE NEGATIVE, colectivul de laminatori brăileni a reușit ca în 8 luni ale anului curent să economisească cantitatea de 57a tone metal. Economisind cu atentie metalul, laminatorii uzinei noastre au reușit să reducă norma de consum economisind prin aceasta, cantitatea de 59,8 tone tagle La această realizare au contribuit din plin o serie de măsuri tehniceorganizatorice, printre care : Debitarea taglelor lungi în mod rațional, astfel nncit să nu rezulte capete de tagle neutilizabile; controlul asupra aspectului taglelor ce urmează a fi laminate, indepărtind pe cele cu defecte spre a se evita crearea de rebuturi în procesul de laminare, respectarea documentației tehnologice și a instrucțiunilor de încălzire a taglelor spre a se evita pierderile de metal etc. In lupta pentru reducerea rebuturilor s-a reușit să se obțină o reducere a coeficientului admis la sortimentul firmă laminată de 0,11 la sută. Aceasta se datorește in bună parte dotării laminorului cu încă 2 vîrtelnițe, analizei lunare a cauzelor care conduceau la rebuturi, cit și a cursurilor de ridicare a calificării laminatorilor. Trebuie totuși arătat că in cadrul laminorului 2 s-au manifestat unele deficiente provenite din necunoașterea și din nerespectarea procesului tehnologic de către fiecare muncitor sau în dorința de a obține realizări cantitative, nu se dădea destulă atenție calității produselor. Prin măsurile luate de conducerea uzinei, aceste lipsuri au fost eliminate, obținîndu-se în prezent laminate de calitate superioară. Rezultate bune au obținut laminatorii și în lupta pentru reducerea consumului de energie electrică. Reducând norma de consum ei au realizat o economie de 885.016 liwk. La aceasta au contribuit in mare parte măsurile tehnico-organizatorice elaborate de serviciul tehnic, printre care: încălzirea corectă a taglelor, menținerea unui ritm constant de laminare, cu pauze de lucru cit mai scurte, reglarea corectă a liniei de laminare la începutul schimbului, respectarea presiunilor de laminare prevăzute in documentația tehnologică etc. In lupta pentru economisirea metalului și secția șuruburi a reușit să reducă normele de consum în perioada celor 8 luni ale anului La șuruburi mecanice fără piuliță, de exemplu, norma de consum a fost redusă cu 6,5 kg pe tona de șuruburi, la nituiri cu 0,3 kg pe tonă, iar la piulițe cu 1,2 kg pe tonă. Prin reducerea normelor de consum secția a realizat o economie de metal de 5.360 kg. Dintre secțiile uzinei noastre, singura care nu s-a încadrat in norma de consum la materii prime este secția lanțuri comerciale, care a depășit consumul cu 47,8 kg pe tona de lanțuri comerciale. Depășirea normei de consum se datorește unor cauze interne de nerespectare a normelor de consum stabilite. Pentru viitor, conducerea uzinei va trebui să manifeste mai mult interes în stabilirea unor soluții practice care să reducă consumul specific la această secție. In urma rezultatelor obținute, se poate aprecia că harnicul colectiv al uzinei „Laminorul" Brăila a reușit să acumuleze o bună experiență în domeniul reducerii consumului specific. Pentru îmbunătățirea continuă a activității economice a uzinei și pentru reducerea continuă a prețului de cost, conducerea uzinei, sub îndrumarea comitetului de partid, cu sprijinul cadrelor tehnice, va trebui pentru anul viitor să elaboreze studii economice eficace, incit consumul de materii prime și materiale să redus cu mult sub cifra admisă. Ing. GH. GRECU șeful serviciului tehnic Uzina „Laminorul“ Brăila fie Un S.N.G. nou cargou în construcție la VEȘTI DIN ÎNTREPRINDERI La timp, în funcțiune Colectivul de muncă de la Șantierul naval din Galați acordă o mare atenție punerii la timp în funcțiune a investițiilor planificate in acest an, încă de la începutul anului serviciul de investiții, din cadrul secției mecanic și a luat un număr important de măsuri, care să permită constructorului (I.C.S.I.M.) să-și desfășoare intr-un ritm mai accelerat activitatea și astfel lucrările de construcții montate să poată fi puse pe graficele florilor foci' zilnic pe graficele forjorilor, de la Uzina de utilaj cu cu „Progresul" din Brăila, organizatorii grupelor sindicale Zamfir Robin, Gheorghe Alecu și Florea Ghinea înscriu noi realizări obținute in întrecerea socialistă Prin organizarea temeinică a locurilor de muncă și aplicarea unor măsuri, aprovizionarea cu materiale, scule dispozitive și verificatoare, ca și cu cantitățile de energie necesare, s-a făcut mai bine. In felul acesta forjorii au putut produce, peste plan 18 arbori cotiti, pentru locomotivele Diesel-electrice, 2 tone piese brut forjate și 2,3 tone piese din otel uiiat de scule. Folosind metode înaintate, printre care și forjarea pieselor in mabile, calitatea execuției a crescut mult, economisindu-se in același timp însemnate cantități de metal. In fruntea întrecerii pentru sporuri de producție, calitate și economiie situează lorjurii de la presa de 2.500 tone, de sub conducerea tovarășului Nicolae Militară, în funcțiune înainte de termen. In această direcție succesele n-au intirziat și astfel o serie de lucrări cum sunt: montarea instalațiilor de tăiere automată, instalațiile de acisaj optic, mașina automată de tăiat și șanfrenat, fundația pentru vait, montarea grinzilor metalice de la depozitul de oțel și altele, au fost puse in funcțiune înainte de expirarea termenului contractual. Printr-o strînsă colaborare între constructor (I.C.S.I.M.) și beneficiar (S.N.G.), planul de investiții din acest an va fi realizat cu aproape 3 luni mai devreme. IN FOTOGRAFIE: Secția de fabricare a produselor zaharoase, a întreprinderii „Dunăreană" Galați. Muncitoarele Ana Negrea, Emilia Axente, Aurica Coman și Tudorița Burlui, lucrînd la ambalatul produselor. DE PE OGOARELE REGIONI! La recoltatul porumbului ritm itens de lucru Pe ogoarele regiunii noastre se desfășoară, în aceste zile, o activitate intensă la recoltatul culturilor de toamnă. Lucrătorii din gospodăriile agricole de stat și membrii gospodăriilor colective, îndrumați de organizațiile de partid, se îngrijesc să strîngă la timp și fără pierderi porumbul și celelalte culturi, să elibereze terenul pentru a da posibilitate mecanizatorilor să execute arături pe suprafețe cît mai mari. In cele ce urmează, prezentăm citeva aspecte privind felul cum se desfășoară recoltatul porumbului Trustul Galați și in gospodăriile n gospodăriile agricole de stat din colective din raioanele Brăila și Făurei. Cu toate forțele Unitățile din cadrul Trustului G.A.S. Galați au însă inițiat in acest an cu porumb pentru boabe o suprafață de 24.394 ha. Mobilizați de organizațiile de partid, muncitorii, inginerii și tehnicienii din aceste unități au executat în timpul optim și la un nivel calitativ superior lucrările de întreținere a culturii de porumb, știind că în felul acesta se pot obține importante sporuri de producție. Acum, în gospodăriile de stat din Trustul Galați, se lucrează cu toate forțele la culesul, transportul și depozitarea recoltei de porumb.tr-o bună organizare a muncii, Prima G.A.S. Țigănești s-a recoltat porumbul de pe o suprafață de 1218 ha, iar la gospodăria de stat Tecuci de pe 1100 ha. Ritm intens de lucru la culesul porumbului există și in alte unități. Bunăoară, la gospodăria de stat Mărășești a fost strînsă recolta de porumb de pe o suprafață de 740 ha, iar la G.A.S. Costache Negri de pe 700 ha. Totalitate, realizările obținute în unități arată că pînă în seara de 29 septembrie a.c. h Trustul G.A.S. Galați s-a executat recoltatul porumbului pe 7.200 ha din cele 24.394 ha cultivate. In raionul Făurei Strângerea la timp și fără pierderi a recoltei de porumb constituie pentru membrii gospodăriilor colectitive din raionul Făurei o preocupare actuală. Ca urmare, in întregul raion, se lucrează intens, in aceste zile, la culesul porumbului și eliberarea terenului de coceni. Până la data de 29 septembrie a.c., colectiviștii din raionul Făurei au recoltat porumbul de pe 4.869 ha, reprezentând 15 la sută din suprafața ocupată de această cultură. Paralel, au fost tăiați și cărați cocenii de pe 2.385 ha. Fruntașe la culesul porumbului sunt gospodăriile colective din Rușețu (550 ha), Ianca (300 ha), Jirlău (240 ha) și Amara (200 ha.). învăță din experiența înaintată La autobaza de transporturi auto din Brăila schimburile de experiență au devenit o obișnuință. Fie la nivelul autobazei, fie la cel al întreprinderii rea autobazei regionale, conduceși comitetul sindicatului, ajutate de organizația de partid organizează aceste schimburi pe teme ale producției cum sunt: efectuarea în cele mai bune condițiuni a lucrărilor de întreținere și reparații, mai buna parcare a autovehicolelor, desfășurarea mișcării de inovații și raționalizări, gospodărirea combustibilului, lubrifianților și a altor materiale. In acest an au avut loc schimburi de experiență care zece au cuprins, prin rotație și după specific, întregul colectiv al autobazei. Schimburile de experiență au permis colectivului asimilarea unor noi metode, inițiative și chiar procedee tehnologice. Astfel, lucrătorii de la secția reparație au trecut la efectuarea lucrărilor de întreținere, influx, reducerii cu mult timpul stabilit prin norme. De asemenea, pentru obținerea unor reparații de calitate superioară au fost formate echipe de meseriași pe tipuri de mașini. Tot in cadrul schimburilor de experiență unii șefi de coloană și conducători auto de la coloanele „Galați" și de la Grupul nr. 2 șantiere Brăila au împărtășit din experiența lor colectivelor coloanelor .„Condrea" și „Garaj" ae căror realizări nu sunt pe măsura posibilităților. Măsuri în vederea iernii Pentru ca activitatea de poștă și telecomunicații să se desfășoare în bune condițiuni și pe timpul iernii, conducerea P.T.T.R. Galați a luat din timp o serie de măsuri în această direcție. Astfel, până in prezent, s-a procurat întreaga cantitate de prăjini necesare pentru scuturatul poleiului de pe traseele telefonice, o parte dintre ele fiind deja montate pe stîlpii telefonici. Pentru parcuri și spații verzi In aceste zile de toamnă la întreprinderea horticolă din Galați se fac intense pregătiri in vederea asigurării materialului necesar înfrumusețării parcurilor și spațiilor verzi ale orașului ce ocupă o suprafață de aproape 200 ha. Astfel in cele 4 sere ale întreprinderii au fost pregătite peste 80.000 crizanteme, 250.000 pansele de toamnă, 200.000 plante de seră la ghivece și altele, care vor fi in curind plantate in parcuri și spații verzi. De asemenea, vor mai fi plantați încă 16.000 pomi, 12.750 arbuști și 16.000 trandafiri. Au achitat obligațiile contractuale In dorința de a contribui cît mai mult la asigurarea fondului central de produse și convinși de avantajele ce le oferă livrarea cerealelor către stat pe bază de contract, membrii gospodăriei agricole colective din comuna Independenta, raionul Galati, paralel cu recoltatul fioriisoarelui au transportat la baza de recepție cantitățile contractate și plata muncilor S.M.T Așa se face că în numai citeva zile G.A.C. din Independenta a predat la baza de recepție printre altele cantitatea de 277.000 kg. floarea-soarelui. IONEL BARAC corespondent De asemenea, la oficiile poștale și centrele de radioficare s-au executat lucrări de întreținere ca : etanșuri de uși și ferestre, reparații de acoperișuri etc., iar personalul de linii a fost dotat cu echipament de protecție și mașinile necesare. Printre unitățile fruntașe in ce privește pregătirile pentru iarnă se numără oficiile: Oficiul bilanțier Focșani (diriginte Constantin Busuioc), Vidra (diriginte Ghiuș), Urechești (diriginte Viorel Elena Pop), oficiul bilanilor Brăila (diriginte Gheorghe Surdeanu) și alții. C SALCEANU corespondent Numai în câteva zile Pe tarlalele cultivate cu porumb de gospodăriile agricole colective din raionul Brăila culesul este în plină desfășurare. Brigăzile de colectiviști, mobilizate de organizațiile de partid, dau bătălia pentru recoltarea fără pierderi a acestei culturi. Ca rezultat al mobilizării la lucru a unui număr mare de colectiviști, in citeva zile s-a cules porumbul de pe 4.901 ha din cele 33.007 ha cultivate. Succese de seamă la această lucrare au obținut gospodăriile colective din Scorțaru Vechi, Gropeni, Golașei și Movila Miresei. La Scorțaru Vechi, de exemplu, s-a recoltat porumbul de pe 305 ha din 870 ha., iar la Gropeni de pe 240 ha din 1.196 ha cultivate. Deosebită atenție acordă colectiviștii din raion și eliberării terenului de coceni. In acest sens trebuie arătat că, în multe gospodării colective, munca a fost în așa fel organizată incit ziua se culege porumbul, iar noaptea se taie și se transportă cocenii de pe câmp. Prin asemenea măsuri, la G.A.C. Golășei s-a eliberat de coceni întreaga suprafață de 220 ha de pe care s-a recoltat porumbul, iar la G.A.C. „Drum nou“, Movila Miresei, s/au eliberat 170 ha. Pe raion, au fost tăiați și transportați cocenii de pe o suprafață de 2174 ha. In legătură cu recoltarea culturilor de toamnă ne-au sosit și alte vești. Tov. CĂLIN DANCIU ne anunță că la G.A.S. Vameș, raionul Galați se lucrează intens la strângerea recoltei de porumb, iar tov. ION CELMARE ne vestește că membrii gospodăriei colective din Soveja, raionul Panciu, au recoltat peste 200.000 kg de cartofi, din care peste 100.000 kg au fost livrate in baza contractului încheiat cu Ageracoop-ul. De la G.A.S. Berzești, raionul Brăila, ne-a scris inginerul PETRE BRlNDUȘ. Aflăm astfel că de pe o sală irigată de 100 ha recoltată, în primele zile, a rezultat o producție de 10.300 kg știuleți la hectar. Vizita conducătorilor de partid și de stat in regiunea Galați GALAȚI 30 (Coresp. Agerpres). Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Gh. Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Gheorghe Rădoi, ministrul industriei construcțiilor de mașini, János Fazekas, ministrul industriei alimentare, au făcut în zilele de 29 și 30 septembrie o vizită în regiunea Galați. Conducătorii de partid și de stat au vizitat șantierul Combinatului siderurgic de la Galați și Combinatul chimic de la Brăila, nava trauler de pescuit oceanic „Galați", sosită de câteva zile din prima cursă expertGHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române mentală de pescuit, precum și litseza și scara monumentală — esplanadă din orașul Galați. In timpul vizitei, parnicii au fost însoțiți de tov. Constantin Scarlat, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Galați al P.M.R., Constantin Dumitrache, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Galați, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. De-a lungul traseului pe unde au trecut, oaspeții au fost intîmpinați cu căldură de oameni ai muncii. ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri ai Republicii Populare Române Tovarășului MAOTZE-DIN Președintele Comitetului Central al Poodului Comunist Chinez Dragi tovarăși. Tovarășului LIU LAU-ȚI Președintele Republici Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților populari din [UNK]ntreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKMN Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a XV-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române și al poporului român, vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră întregului popor chinez un fierbinte salut frățesc și cele mai calde felicitări. Instaurarea Republicii Populare Chineze a încununat lupta revoluționară îndelungată dusă cu eroism și abnegație de poporul chinez, sub conducerea încercatului Partid Comunist Chinez în frunte cu tovarășul Mao Tze-dun, împotriva forțelor coalizate ale reacțiunii interne și internaționale, a inaugurat o eră nouă în multimilenara istorie a Chinei. Victoria revoluției populara chineze, eveniment de uriașă însemnătate istorică, a zdruncinat din temelii pozițiile imperialismului in Asia, a adus o contribuție considerabilă la schimbarea raportului de forte pe plan mondial in favoarea socialismului, a dat un nou și puternic impuls mișcării de eliberare națională, luptei pentru progres social și pentru pace in lume. Luindu-și soarta in propriile mâini, harnicul și înzestratul popor chinez, călăuzit de partidul său comunist, a înfăptuit adinci transformări revoluționare in toate domeniile vieții sociale, a desfășurat o gigantică muncă constructivă obținând remarcabile realizări in dezvoltarea economiei și culturii, în opera de construire a socialismului- Succesele Chinei Populare, ale tuturor țărilor socialiste sporesc continuu uriașa forță materială și moral-politică a sistemului mondial socialist, înrurirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltări sociale contemporane. In rezolvarea problemelor vieții intenationale, in lupta dusă de țările socialiste, de celelalte forțe iubitoare de pace pentru zădărnicirea acțiunilor agresive ale imperialismului, pentru menținerea și consolidarea păcii, Republica Populară Chineză are un rol de mare însemnătate. Nutrind sentimente de adîncă prietenie și stimă față de poporul frate chinez, poporul român se bucură din toată inima de marile succese obținute in cei 15 ani de existență a Chinei Populație. Ne exprimăm convingerea că relațiile de prietenie frățească, colaborare și întrajutorare tovărășească dintre popoarele român și chinez, dintre Republica Populară Română și R. P. Chineză se vor dezvolta continuu pe baza trainică a marxism-leninismului, in interesul ambelor popoare, al unității și coeziunii țărilor socialiste, a cauzei socialismului și păcii. In această zi de mare sărbătoare, vă adresăm, dragi tovarăși, dumneavoastră și întregului popor chinez, cele mai sincere urări de noi succese in făurirea vieții noi, în înflorirea patriei socialiste. Să trăiască și să se întărească prietenia frățească dintre popoarele român și chinez ! Textul acestui mesaj de felicitări a fost înmânat de tovarășul Ion Gheorghe Maurer tovarășului Ciucului cu prilejul întrevederii pe care a avut-o la Pekin în ziua de 29 septembrie. «. v* *• ♦ ♦ Galați orașul marilor șantiere Macaralele puternice înșiruite de-a lungul minlmii iși agită brațele in largi volte spațiale, la capătul cărora depun ascultătoare, pe schele, sare de cărămidă, pereți prefabricați, conducte ori traverse metalice. Imaginea aceasta, frecvent intilnită pe întinsul țării noastre, se dezvăluie aici la Galați intr-o notă aparte, dinn satisfacție unor proiecte urbanistice și economice îndrăznețe. Galatiul —■ străvechi port fluvial — se reconstruiește din temelii, după o geometrie in care utilul și esteticul, somptuozitatea și echilibrul alcătuiesc o veritabilă simbioză. Privind siluetele noilor construcții, cu greu poți avea profilul orașului de altă dată: fiecare cupă de mortar răsturnată deasupra fundațiilor sau a planșeelor, minor militează mai adine imaginile știute. Pină și constructorii i-au uitat vechiul chip. Acceptă mult mai repede să vorbească despre orașul de miine ce se înalță in ritm uimitor. A mai rămas totuși un martor — muzeul. Acolo, in clădirea din apropierea stației de cale ferată se păstrează întreaga istorie a orașului. Oricare i-ar fi virsta, oricare ar fi împrejurările in care a apărut pe hartă, un lucru rămâne cert, din prima clipă a vieții. Galaxiul și-a legat destinele de apă, deși, in chip ironic, el a căzut in multe rinduri pradă flăcărilor. Stimulat insă de apă, el a renăscut le fiecare dată. Niciodată însă fizionomia acestui oraș nu s-a reflectat atit de grandioasă în albia fluviului, ca astăzi. Peste imaginile întilnite in muzeul orașului se așterne o filă cu totul nouă. Ruinele au cedat locul blocurilor cu multe etaje, cu balcoane zvelte și pereți pastelați. Mai toți locatarii s-au strămutat aici din fostele case îngropate in pămint sau din cele cocoțate pe catalige. Mai toți sunt muncitori portuari, metalurgicii ori marinari. In locul dezolantelor prăvălii de odinioară, intilnim acum magazine cu vitrine elegante și bogat aprovizionate. Teatre, cinematografe, școli, policlinici și alte edificii social-culturale s-au integrat in noua arhitectură a orașului ca o cerință indispensabilă. La tot pasul, sub covorul florilor, strada se descoperă mult:coloră. Șirul noilor construcții sfirșește la țărmul Dunării prin largi peluze verzi și scări monumentale de granit, prin terase de piatră și marmură prelungite cu o faleză atrăgătoare — toate apărute pe fișia de pământ care despărțea altădată orașul de fluviu, ca o cortină murdară și ponosită. Tabloul acesta urbanistic nou reapare ca un leitmotiv pretutindeni atin ghid apogeul in Țiglina, un alt cartier riveran Dunării. Din cele 8.000 apartamente noi puse la dispoziția locuitorilor din Galați, cea mai mare parte au fost construite in acest microraion. Dar cifra amintită nu reprezintă decit începutul. Alte 17.000 apartamente vor întregi Galațiul de miine. Către fluviu imaginea macaralelor se multiplică. Mai iutii în port, de pe cheiurile căruia se ridică cheresteaua, materialele de construcții și multe alte mărfuri pentru a le depozita in pântecul navelor. Apoi, in imediata vecinătate a acestuia, in incinta șantierului naval unde macaralele poartă in brațele lor fișii imense de tabla, împlinind cu ele corpurile masive ale unor noi cargouri de 4.500 tone, aflate pe casă. Ca și pe schelele locuințelor și aici se construiește un ritm rapid. In ultimele două decenii, peste 420 nave, intre care zeci de cargouri maritime de 4.500 tone și motonave fluviale de 2.000 tone, au părăsit șantierul naval din Galați, pornind să cutreiere pe mări și oceane. Este adevărat, actul de naștere al primelor nave construite in anii de după război a fost semnat cu ciocanul. Treptat, insă, progresul tehnic a pătruns la toate operațiile. Ghilotine uriașe care retează infracțiuni de secundă tabla groasă efecțiva milimetri, mașini pentru trasatul și copiatul optic, diverse alte agregate cu comandă program stau astăzi la indemina constructorilor navali. Nilul a cedat locul metodelor moderne. Pe șantierul naval, ca și in microraionul de locuințe, rezultatele de pină acum constituie startul spre noi perspective. O cală nouă, pentru construcția navelor maritime de mare tonaj stă gata să intre in funcțiune. Lăsind in urmă portul și șantierul naval, pășim din nou de-a lungul Dunării atrași de efervescența altor macarale și schele. Poposim pe șantierul Combinatului siderurgic, cel mai important obiectiv industrial al țării din perioada 1960—1970. Noua secvență aflată sub priviri , întrece prin proporții tot ceea ce ne-a impresionat pină acum. Construcțiile sale vor ocupa nu mai puțin de 730 ha. Unele dintre ele au și apărut. Hala construcțiilor metalice este veritabilă uzină, rivalizind cu Bocșa o Romină. Și apropierea ei a fost înălțată hala forjăriei, iar ceva mai departe ne atrage atenția, prin dimensiunile și culoarea miniumului de plumb, un uriaș schelet metalic, întins pe o lungime de 900 m, el se sprijină pe piloți de beton adinc înfipți in pămint cu ajutorul vibrosonetelor. Escavatoarele și buldozerele care netezesc terenul in interior, par simple jucării. Aici vor fi montate liniile automate ale laminorului de tablă groasă. In apropierea sa, citeva asemenea construcții vor adăposti alte laminoare, pentru diverse profile. Va începe construcția furnalelor de mare capacitate, pentru obținerea fontei, a oțelăriei. Minereul va fi adus aici cu nave maritime ce vor acosta la cheiul unui viitor canal. Oțelul va pleca spre uzinele metalurgice românești sau către alte țări, tot pe calea ieftină a apei. Și astfel Combinatul siderurgic va întări mai mult legătura dintre fluviu și oraș, dintre Galați și celelalte orașe ale țării, va duce peste hotare faima bătrânului port dunărean. NICOLAE DASCĂLESCU redactor la „Agerpres"♦ Macheta centrului orașului Galați.