Viața Nouă, aprilie-iunie 1966 (Anul 22, nr. 6628-6704)
1966-04-01 / nr. 6628
ANUL XXII NR. 6628 VINERI 1 APRILIE 1966 4 PAGINI — 25 BAN! La cuptorul laminorului de tablă groasă al Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de la Galați. ORAȘELE ȘI SATELE REGIUNIICÎT MAI FRUMOASE! Se cere mai multă exigență din partea gospodarilor raionului Bujor In întreaga regiune, acțiunea de gospodărire și infrumusețare a satelor și orașelor noastre se află in centrul atenției. Mii de locuitori sînt antrenati de către deputați, comisiile de femei, comitetele de cetățeni la acțiunile de interes obștesc. Pentru a vedea cum se desfășoară aceste lucrări, am întreprins un raid in raionul Bujor. Aflăm din relatarea tovarășului Gheorghe Pripidel, instructor al Comitetului executiv al Sfatului popular raional Bujor, că s-au folosit pentru intensificarea acestei acțiuni și alte forme în afara muncii cu deputații și comisiile de femei. Dintre acestea merită a fi amintite chemările la întrecere, lansate de comunele Tudor Vladimirescu, Drăgușeni și Măstăcani, comunelor învecinate Analizînd stadiul lucrărilor de înfrumusețare și gospodărire, înainte de toate trebuie amintit exemplul nu tocmai bun pe care îl oferă celorlalte comune reședința de raion, comuna Bujor. Centrul comunei este frumos. Aici se execută lucrări la peluze, plantări de flori și arbuști. Insă pe măsură ce ne îndreptăm spre marginile comunei, se pot observa trotuare denivelate, șanțuri necurățate, peluze în număr foarte mic. Nu-i de mirare deci, că am întilnit situații similare și în comunele Berești, Bălăbănești și altele. In comuna Berești s-au plantat flori, dar numai în fața sfatului popular comunal. Gospodarii acestei comune nici pînă astăzi nu s-au învrednicit să dea cu var gardurile, pomii, n-au reușit să curețe șanțurile, să le reamenajeze. Oare cîteva flori și gropile săpate ce-și așteaptă primii sosiți, de citeva zile pot fi considerate acțiuni de înfrumusețare și gospodărire ? Ce așteaptă comitetul executiv al sfatului popular comunal ? în acțiunea de curățire și săpare a șanțurilor, în tot raionul s-a făcut prea puțin (doar 38 930 metri liniari din 195 995 metri liniari planificați). Acțiuni mai recente în acest sens am semnalat în comuna Băneasa, dar iarăși concentrate pe centrul comunei. Chiar comunele fruntașe pe raion cum sînt Vîrlezi, Crăiești, Tudor Vladimirescu, Corni mai au încă porțiuni de șanțuri nesăpate și necurățate. In comunele raionului Bujor sînt prea puține flori. Din 15679 de trandafiri și arbuști planificați, pînă la 25 martie au fost plantați doar 5 030. Nu-i prea puțin ? Aflăm că nici într-o comună nu există răsadnițe și nici nu s-au planificat a fi amenajate. Din această cauză locuitorii comunei se îngrijesc, fiecare cum poate, să crească flori. Comunele vizitate ne-au confirmat acest lucru. Nu e mai puțin adevărat că plantările de pomi au depășit de mult indicii planificați. Numai în afara comunelor au fost plantați pînă la 25 martie peste 13 000 de pomi. Trecînd pe șosea spre Vîrlezi, Crăiești, Bursucani, Balintești, Băneasa, Moscu sintemn însoțiți de plopii firavi încă. Cu mulți kilometri înainte de a intra în aceste comune se observă mina harnică de gospodar, care s-a îngrijit cu multă dragoste și pricepere. Impresia de comune bine gospodărite, rezistă și după intrarea spre centrul lor. Gardurile albe, podețele reparate, peluzele îngrijite, frumoase sunt realizările care nu pot fi trecute cu vederea. Trebuie însă intensificată acțiunea de îngrijire a drumurilor și ulițelor laterale și a celor lăturalnice. Este datoria comitetelor executive ale sfaturilor populare din comunele raionului Bujor să mobilizeze mai susținut locuitorii în această acțiune. Comune fruntașe ca Vîrlezi și Crăiești, Slivna, Tudor Vladimirescu, Băleni, Corni și multe altele se pot mândri pe bună dreptate cu deputații lor, cu comisiile lor de femei care știu să antreneze cetățenii în această direcție. Amintim printre alții pe deputații Maria Plesnilă (circumscripția nr. 6), Vasile Zaharia (circumscripția nr. 5), Florea Costică (circumscripția nr. 9), Steriana Ovidenie (circumscripția nr. 1), pe tovarășa Lenuța Plesnilă, președinta comisiei de femei, toți din comuna Vîrlezi sau pe tovarășii deputați Georgică Bratu (circumscripția nr. 14), Ținca Patriche (circumscripția nr. 8), Mihai Bălan (circumscripția nr. 12), Andrei Sâlceanu (circumscripția nr. 16) alături de Iulia Vasilache, membră a comisiei de femei, locuitori ai comunei Crăiești care au știut să întreprindă în circumscripțiile lor și pe tot întinsul comunelor acțiuni frumoase, utile, demne a fi urmate și de ceilalți deputați sau comisii de femei. Gospodarii pricepuți și harnici iși îngrijesc comuna lor, primăvara. Tovarășii din conducerea Comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Bujor nu trebuie să uite acest lucru. DAN PLĂEȘUI Paga llla PORUMBUL— o cultură care poate da producții mai mari INTERVIUL NOSTRU Printre întreprinderile industriale ale regiunii noastre care în lunile primului trimestru din acest an și-au îndeplinit exemplar sarcinile de plan se numără și Uzina mecanică Galați. Ce rezerve și posibilități interne au fost puse în valoare la această întreprindere pentru creșterea producției și productivității muncii ? Cum s-a organizat întrecerea socialistă în scopul îndeplinirii ritmice, lună de lună, decadă cu decadă a tuturor indicatorilor economici și financiari ? Cu aceste întrebări ne-am adresat unor cadre din conducerea Uzinei mecanice Galați. Tovarășul inginer DAN IILAVU, șeful serviciului plan, ne-a relatat despre modul de organizare a producției. — Incepînd din trimestrul IV 1965, ne spunea dînsul, am lansat în fabricație principalele produse cu pondere din planul trimestrului I a.c., în scopul creării decalajului optim între secțiile primare — forjă, turnătorie și cele prelucrătoare — mecanică-montaj și construcții metalice. Pentru realizarea ritmică a planului,împreună cu serviciul dispecer-șef, am elaborat un grafic de urmărire a producției la nivelul prevăzut sectoarelor în care am eșalonarea fabricației principalelor produse contractate, în ordinea urgenței lor, asigurarea documentațiilor tehnologice, lansarea S. D. V.-urilor, obținerea comenzilor de la beneficiari și realizarea subansamblelor cu ciclu lung de execuție. Lansîndu-se simultan pentru luna curentă, atît planul producției marfă care trebuie integral îndeplinit, cît și sarcinile de plan pentru următoarea lună, se creează condiții optime ca, în cadrul lunii planificate, să se asigure întreaga bază tehnico- materială pentru realizarea în avans a planului din perioada imediat următoare. Acest plan, lansat de serviciul nostru, este susținut de către compartimentul dispecer șef, care elaborează grafice cu termene de execuție și asigură decalajul corespunzător între și fabricația pregătirea tehnologică directă a asamblelor și subasamblelor navale. — O altă metodă privind planificarea și organizarea temeinică a producției folosită de noi, în urma căreia am obținut rezultate bune, a intervenit în discuție tovarășul inginer MIHAIL ȘERBAN, directorul uzinei, este aceea că, pentru fiecare produs am deschis comenzi cantitățile minime de interne au realizat. Astfel de comenzi am deschis la întreaga producție marfă, urmărind în special produsele navale, de mare pondere a căror eventuală întîrziere privind livrarea lor ar provoca greutăți beneficiarilor noștri. De altfel, această metodă ne permite nouă să întreprindem analize eficiente pe linia prețului de cost realizat pe fiecare produs. Totodată, pentru realizarea sarcinii de beneficii, care prezintă o creștere de 75 la sută în comparație cu anul precedent, am adoptat un plan de măsuri pe linia sporirii gradului de rentabilizare a produselor. încă de la începutul lui 1966, au fost extrase toate produsele nerentabile și repartizate spre studiu unor grupe de ingineri și economiști, care au analizat în secții, pe repere, cauzele nerentabilitații lor, stabilind noi soluții și tehnologii economicoase de execuție. Noi ne-am propus ca prin reducerea numărului de produse cu rentabilitate scăzută să realizăm un beneficiu în acest an în valoare de 500 000 lei. — După primul trimestru cum se prezintă îndeplinirea planului pe sortimente ? — Acordînd o atenție deosebită realizării integrale a planului pe sortimente, ne-a spus în continuare tov. M. Șerban, noi am reușit să respectăm integral termenele contractuale încheiate cu beneficiarii. Totuși, nu sîntem mulțumiți de rezultatele obținute pe linia îmbunătățirii calității prodselor și ritmicității producției !n primele două luni ale anului , i-am înregistrat cu două refuzuri în valoare de 15 000 lei. De asemenea, la secția mecanică și turnătorie, coeficientul de rebut se menține încă ridicat, iar unele piese depășesc consumul specific planificat. Cît privește ritmicitatea, decalajul între mecanică și montaj de circa 15 zile nu este corespunzător. El nu poate asigura continuitate pe întregul flux tehnologic. Pentru ridicarea nivelului tehnic al produselor noastre am stabilit ca, inginerii tehnologi o dată cu elaborarea tehnologiei să fie repartizați pe grupe de produse, avînd sarcina să asigure asistență tehnică și să aducă îmbunătățiri constructive pe parcursul execuției pînă la omologarea asamblului respectiv, sau pînă la realizarea produsului finit. Ritmicitatea o putem îmbunătăți prin creșterea gradului de utilizare a mașinilor — unelte din secția aprovizionare mecanică și printr-o ordonată a locurilor de muncă. — Ce ne puteți spune despre producția marfă vîndută și încasată din trimestrul i ? — Indicatorul reprezentativ, care ilustrează cel mai bine activitatea economică și financiară a unei întreprinderi, îl constituie producția marfă vîndută și încasată. In cadrul uzinei noastre, producția marfă vîndută și încasată s-a realizat ritmic în primul trimestru, ceea ce a dus la evitarea împrumuturilor restante și la creșterea mijloacelor circulante. Producția marfă vîndută și încasată o , urmărim prin planificarea și programarea operativă a producției și prin livrarea la termenele stabilite a produselor contractate cu beneficiarii. Un rol hotărîtor în obținerea rezultatelor bune din primul trimestru l-a avut organizarea temeinică a întrecerii socialiste, în cadrul căreia s-au stabilit cele mai importante obiective: îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan și îmbunătățirea continuă a calității produselor. Avînd în vedere importanța pe care o acordă partidul nostru organizării și desfășurării întrecerii socialiste, ca formă superioară de mobilizare a colectivelor de muncă la realizarea sarcinilor de plan, am adresat tov. Octavian Rîmniceanu, președintele comitetului sindicatului, următoarea întrebare : — Cum se ocupă comitetul sindicatului de buna organizare a întrecerii socialiste și cum sunt urmărite rezultatele obținute pe brigăzi, echipe și grupe de mașini ? — întrecerea am organizat-o pe baza Directivelor C. C. al P. C. R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Pentru fiecare secție, în funcție de specificul ei, am stabilit obiective concrete, reieșite din sarcinile noastre de plan pe primul an al cincinalului. Rezultatele le urmărim pe baza graficelor și a situației realizării planului în cazul secțiilor și brigăzilor, iar pentru grupele de mașini, evidența în întrecere se ține de către în vedere două maiștri, care au probleme deosebite : atingerea indicilor de utilizare a mașinilor-unelte și calitatea produselor. Pentru stimularea morală a evidențiaților în întrecerea socialistă, folosim diferite mijloace: popularizarea lor la gazetele de perete, înmînarea fanioanelor de „Evidențiat în întrecerea socialistă", iar la sfîrșitul fiecărui an acordăm titlul și steluța de fruntaș celor care timp de 11 luni s-au menținut evidențiați în întrecerea socialistă. D. BOURCEANU CUM SE PLANIFICĂ ȘI ORGANIZEAZĂ PRODUCȚIA LA UZINA MECANICĂ GALAȚI Anul acesta cooperativa agricolă de producție din Brănești va cultiva cu porumb irigat 22 ha. Fotografia noastră a surprins un aspect de la săparea canalului principal de aducere a apei, care va avea o lungime de 775 m. Au terminat de însămînțat întreaga suprafață cu floarea-soarelui Antrenați in întrecerea socialistă, mecanizatorii de la stațiunea de mașini și tractoare Bărăganul au executat lucrări de calitate și la timp în cele 8 cooperative agricole de producție pe care le deservesc. Astfel pînă zilele trecute ei au terminat de însămînțat cele 1970 hectare planificate cu floarea-soarelui. La executarea acestor lucrări, mecanizatorii au primit un ajutor prețios și din partea membrilor cooperatori. Concomitentul florii-soarelui, cu însămințamecanizatorii din această stațiune au pregătit 6 000 hectare teren pe care urmează să se insămințeze porumb. N. CIOBANU corespondent I Rămas bun! Ultima zi a lui martie. Deși o zi obișnuită, peronul gării are aspect sărbătoresc. Citeva zeci de ceferiști purtind in miini buchete de Hori s-au adunat in grupuri pe lișia de asfalt care se întinde paralel cu linia a treia. La capătul ei citiva instrumentiști s-au instalat in așteptare. Un fluierat lung și trenul purtat de locomotiva cu numărul 230 269 intră in gară. Lumea nu se înghesuie, ca de obicei spre vagoane, ci se îndreaptă spre cabina locomotivei. Vasile Scurtu, unul dintre cei mai cunoscuți mecanici, își împlinește acum anii de pensie. Și, in această zi a condus pentru ultima oară locomotiva, tovarășul nedespărțit pentru atît de mulți ani de viată. Iși începea la 16 ani activitatea, ca fochist pe ruta Mărășești—Panciu. A urmat apoi școala de mecanici, iar, după absolvire, angajat la depoul C.F.R.Galați, și-a împlinit visul tinereții, a devenit treptat unul din cei mai apreciați și iubiți mecanici de locomotivă. Are acum 55 de ani. Tovarășii săi îl ridică pe brate, orchestra intonează tradiționalul „Mulți ani trăiască", îmbrățișează cu emoție vechii săi prieteni Constantin Brazdeș, Dumitru Gogonea, Ion Borș, cei care alături de dinstil au purtat ani de-a rîndul zeci de mii de călători spre cele mai îndepărtate coițuri ale patriei. Vasile Scurtu a ridicat citeva generații de mecanici și printre oamenii care au venit să-i ureze viață lungă, cîțiva erau mindri de a fi învățat de la el alfabetul meseriei. Mereu fruntaș in producție — medalia muncii ar fi o simbolică mărturie — sfătos și îndatoritor față de tinerii bogata dornici să-i cuprindă experiență. Vasile Scurtu, lasă colectivului depoului din Galați una din amintirile cele mai frumoase, una din pildele vrednice de urmat. Locomotiva cu numărul 230 269 a părăsit gara condusă de noul ei „stăpîn", Petru Dorneanu. Vasile Scurtu i-a dat ultimele sfaturi, ultimele îndemnuri. Mina pensionarului a strins-o pe cea a tinărului toți au observat un impersiceptibil tremur, o umbră de regret. Dar, în viața acestui muncitor își vor face loc in continuare alte și alte bucurii. Tatăl își va însoți cu inima și îndemnul lui, maistru electrician la Combinatul siderurgic, se va bucura de succesele nepoților, va urmări îndeaproape rezultatele muncii vechilor tovarăși. Și... desigur, porțile depoului nu i se vor închide niciodată. RADU MACOVEI fl Zi vă informam despre : Utilaje construite de uzina „Progresul“ la expozițiile internaționale Mașinile, utilajele și instalațiile construite de metalurgiștii Uzinei „Progresul“ Brăila, datorită performanțelor lor tehnice sunt solicitate tot mai mult peste hotare. Astfel, excavatoarele, rulourile compresoare de toate tipurile, osiile montate și concasoarele pot fi întîlnite pe șantierele de construcții din R. P. Ungară, R. D. Germană, R. P. Bulgaria etc. Realizarea acestor utilaje la un nivel calitativ superior prezentarea lor cît mai aspecituoasă și atrăgătoare la diferite expoziții internaționale, constituie o preocupare permanentă a colectivului uzinei. Astfel, la expoziția de la Moscova, Uzina „Progresul“ Brăila a expus zilele acestea un rulou compresor tip R 12, iar alte produse vor fi pregătite pentru expozițiile de la Milano, Hanovra și Paris. Etapa regională a concursurilor pe specialități ale elevilor După faza locală, la care au luat parte numeroși tineri, concursurile pe specialități ale elevilor din licee, școli pedagogice, școli profesionale și tehnice de maiștri în etapa regională, vor intra care se va desfășura în zilele de 3 și 4 aprilie. Cei ce vor obține primele locuri vor participa apoi la competiția finală pe țară. Concursurile pe specialități au devenit tradiționale in viata școlilor noastre. Ele antrenează pe elevi la aprofundarea și îmbogățirea cunoștințelor de matematică, fizică, chimie, limba și literatura română și le cultivă pasiunea pentru aceste discipline. Totodată, ele constituie un bun prilej de a descoperi, noi talente în rîndurile tineretului. In anul precedent, de pildă, câștigătorii etapei finale la competiția de matematică au făcut cinste culorilor patriei la Olimpiada internațională de matematică desfășurată la Berlin. Un nou libret de economii C. E. C. Incepînd de azi, Casa de Economii și Consemnațiuni introdus un nou instrument de economisire : Libretul de economii pentru construirea de locuințe. Aceste librete se emit de către toate casele raionale și orășenești și de agențiile C. E. C. autorizate în acest scop. Pentru sumele depuse se acordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an, sub formă de cîștiguri în bani, prin trageri la sorți trimestriale, la care participă libretele ale căror depuneri au fost păstrate la C. E. C. în tot cursul trimestrului pentru care se efectuează tragerea respectivă. Intr-unul dip numerele viitoare vom reveni cu amănunte. „Glazură“ de reprosuri la adresa cofetăriilor Indiferent de vîrstă, tuturora ne plac dulciurile. Divertismentul de îndulcire (absolut necesar și organismului) ni-1 oferim acasă, în familie, sau în oraș, la cofetărie. Cea din urmă sursă mai des solicitată din mai multe motive — economie de timp, plăcerea de a te întreține (la o prăjitură) cu prieteni etc. — ne-a reținut atenția în mod deosebit. Am căutat să cunoaștem cofetăriile din orașul Galați, sub două aspecte importante și hotărîtoare : 1. Bogăția sortimentelor de prăjituri și calitatea lor. Investigația am început-o de la sursa de aprovizionare, laboratoarele T.A.P.L.-ului I.A.P.L.-ului. O primă constatașire, cu răsfrîngere asupra solicitării cofetăriilor. Cele două laboratoare produc zilnic peste 14 000 de prăjituri. Adăugați la această cifră cele cîteva zeci de kilograme de torturi, sortimente de înghețată și patiserie, și veți avea o imagine completă a consumului mare de dulciuri. La cele două laboratoare n-am putea spune că nu există preocupare pentru îmbogățirea sortimentelor. Dar iată cum se materializează ea. De exemplu, la laboratorul T.A.P.L.-ului (responsabil Istrate Patrichi), care produce aproape 90 la sută din prăjiturile întîlnite de noi în cofetării, tocmai în ziua respectivă erau gata de a fi livrate citeva noi sortimente. Prăjiturile, sonore cu nume — Magda, Simfonia, Țiglina, Galați ș.a. —, aspectuoase și voluminoase. Delicioase, mai ales cele care aveau în compoziția lor creme de cafea și fistic sau creme cu zeamil. O remarcă: prețul acestor prăjituri ni s-a părut că-i puțin ridicat. Reducînd pandișpanul, lucru posibil, se poate micșora și prețul, deoarece cu toate argumentele, prăjiturile scumpe sunt greu vandabile. Și chiar dacă se produc în cantități mici, zilnic intre 300—600, și sînt păstrate în frigidere, ele după cîteva zile, de stat, își pierd multe din calitățile comerciale. De fapt, deși rețetatul M. C. I. pune la îndemîna cofetarilor 240 de rețete de prăjituri, 42 de torturi, 78 produse de patiserie și 89 sorturi de înghețată, la care se poate adăuga bogata tradiție locală grefată pe stilul oriental (sarailie, baclavale și cataifuri), totuși acest filon este timid exploatat. Se face abuz de zahăr, care după cum se știe îngreunează digestia. De asemenea la mai toate sortimentele puse în vinzare se folosește, în detrimentul realizării unor prăjituri ușoare, pufoase cu frișca și creme subțiri, mult unt, iar auxiliarele — fructe, arome, siropuri, a căror întrebuințare este obligatorie, sînt neglijate de cele mai multe ori. Igiena din laboratoarele de cofetărie ale Galațiului ar trebui să facă un capitol aparte. Considerînd-o însă ca o parte infențioc+ff] din arsenalul de factori care contribuie la întregirea calității produselor de cofetărie, o analizăm, ca atare, Laboratorul I.A.P.L.-ului amplasat la demisol, sfidează regulile de igienă. Iar fratele mai mare — laboratorul T.A.P.L.-ului cu toate că beneficiază de un local corespunzător, totuși mai are nevoie de substanțiale îmbunătățiri. Sunt necesare spațierea intr-un fel sau altul a spălătorului, introducerea instalațiilor de încălzire și, îndeosebi, înzestrarea secției de re trenadă cu o stație automată de îmbuteliere. Aici există și o practică necurmată chiar și de Inspecția de stat pentru igienă și protecția muncii. Este vorba despre numeroasele vizite ale cunoștințelor, încheiate cu „excursii" prin laboratorii, însăși cofetăriile — ca aspect și deservire a consumatorilor. In Galați sunt 12 cofetării și 47 de chioșcuri de răcoritoare. Vorbind in ansamblu centrele acestea de desfacere a dulciurilor au cam aceeași noțiune despre ceea ce înseamnă aprovizionare și reclamă, fie că-i vorba de cofetăria „Corso" din centru sau cofetăria „Crinul alb" de lângă gară. Marfă multă (să se vadă că există) fără o varietate de sortimente, în ton cu cerințele consumatorilor. Este știut că pe lingă cartoanele cu prăjituri, cutiile de bomboane sînt la fel de solicitate pentru acasă. Și totuși ele lipsesc cu desăvîrșire sau apar cînd și cinc. în cantități mici. Vrei săcumperi o sută sau două de grame de bomboane. Plăcut ar fi dacă ele ți-ar fi date în pungi model, aspectuoase, specifice cofetăriei respective. Intri într-o cofetărie. Cauți din priviri pe cei care te vor servi. Acest schimb de „atenție" îți închide uneori apetitul. Ți se răspunde cu indiferentă și plictiseală. Acest fel de a-i trata pe consumatori e propriu, indiferent de oră, multora dintre cofetăriile gălățene. Alexandra Frigeoiu, vînzătoare la cofetăria „Gladiola", plictisită (începuse serviciul doar de vreo două ore!) și-a zis că nu-i nici un bai dacă apelează la miini și nu la tradiționalul funical cînd pune bomboanele în pungă. Cofetăria „Macul roșu", aflată în plin centru, îți oferă — și nu e singura — o mostră de felul cum nu trebuie să fie etalată ținuta vestimentară. Un halat de un fel, altul de altfel, călcate de. .. vreme. Cel puțin nu erau murdare ca la cofetăria „Crinul alb" sau „Gladiola". „Corso", cofetăria cea mai solicitată, și-a pus la vedere de o lună încoace — scris mare și frumos — „1—31 martie Luna preparatelor proprii", pe un fond de diverse băuturi alcoolice (!) Aceasta nu-i decit o glumă mai puțin reușită, care are CORNELIU MIHĂILESCU (Continuare în pag. a H-a|