Viața Nouă, aprilie-iunie 1967 (Anul 23, nr. 6938-7014)

1967-04-01 / nr. 6938

Rapsodii... de primăvară Primăvara darnică a izbuc­nit in muguri și în flori, și-a­­ îmbrăcat toaletele crude, in­­stalîndu-se pretutindeni, în grădini, in ferestre, pe străzi, în parcuri. O regăsești insă cel mai bine conservată în zîmbetul copiilor, în elanul jocurilor de vacanță, in tinerețea de­bordantă a carnavalurilor a­­legorice. Acestea din urmă au fost găzduite zilele trecute de către Casa pionierilor din Galați. Așa cum era de aș­teptat, seria alegorică a fost deschisă de festivalul primi­lor mugurași. Și cum mugu­rașii nu erau alții decit ac­tiviștii casei pionierului, tra­vestiți într-o costumație a­­decvată, s-a simțit nevoia, pentru a ține pas cu diver­sitatea simbolurilor de pri­măvară, extinderii acestei frumoase manifestări la ni­velul orașului. Sala mare a „palatului celor mici" a fost transfor­mată in feerie. Un covor viu de Hori, acoperind întreg spațiul, iți oferea prilejul de a recunoaște in simfonia de culori a petalelor, parfumul clopoțeilor, panseluțelor, to­­porașilor și al violetelor. Cor­tegiul naiadelor deschis de Ghiocel, plăpîndul vestitor al germinației, însoțea luna Florilor. O dată cu apariția ei, rapsodia își găsește nuan­țele in cintecul optimist al corului : „Vine, vine primă­vara". Bineînțeles că și in această atmosferă nu a fost dezmin­țit proverbul : „Există sori printre fiori“. Celor mai alese le-au fost închinate cintece, cele mai frumoase cintece... de pri­măvară. Buchetele de melo­dii au fost oferite pionieri­lor destoinici, evidențiați la învățătură și disciplină. S-au spus apoi ghicitori, s-a zns cu poftă și nu a e­­xistat copil, la sfîrșitul aces­tui carnaval, ca să nu do­rească o reeditare. R. M. BIBL CENTRAU L AKA „M. EMINESCU* IAȘI PROLETARI DI5i TOATE TÄftltE WȚT-VA! ANUL XXIII NR. 6938 SIMBATA 1 APRILIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Pitiți în pag. a IV-a — Evoluția crizei de guvern din Gre­cia — Sesiunea Uniu­nii interparlamenta­re — Intervențiile delegaților români — Cronica eveni­mentelor internațio­nale Transportul feroviar la C.S.G. DE ACTIVITATE ÎN CARE LIPSA DE SE MĂSOARĂ CU... Procesul de producție la Laminorul de tablă groasă, pe de o parte, accelerarea ritmu­rilor de execuție pe șantierele celorlalte obiective aflate în construcție la Combinatul si­derurgic Galați, pe de alta parte, sunt mare măsură, condiționate, nu și de modul cum­ este organizat și cum funcționează transportul pe calea ferată. Este vorba atit de modul cum sunt folosite garniturile de tren și vagoane­le C.F.R.-ului, cit și de trans­portul uzinal pe calea ferată. Slaba organizare a acestui important sector de activitate — transportul pe calea fera­tă — a determinat necores­­punzătoarea situație actuală cînd, pe căile ferate ale aces­tor două întreprinderi, sunt imobilizate peste 700 vagoane, fapt care se repercutează ne­gativ atît asupra situației fi­nanciare a întreprinderilor menționate, cît și, mai ales, asupra realizării de către C.F.R. a unor importanți in­dicatori economici din rîndul cărora rulajul vagoanelor de marfă este determinant in fo­losirea deplină a capacităților de transport existente, in spo­rirea eficienței economice a acestei activități. Problema trebuie, așadar, privită mai ales prin prisma implicațiilor de dincolo de porțile C.S.G. și I.C.M.S.G., deși nici loca­țiile plătite în primele două luni ale anului de către aces­te întreprinderi nu reprezintă su­me derizorii. 87 070 lei­­ și respectiv 87 200 lei. Conform unei situații­ întoc­mite în seara zilei de 26 mar­tie a.c., C.S.G.-ul imobilizase un număr de peste 400 de va­goane, din care : 166 la des­cărcare (93 cu lingouri și 73 cu utilaje) și 186 în stare de expediere, gata încărcate deci (101 cu tablă și 85 cu șuta­je). O evidență întocmită ulterior prin inventarierea vagoanelor aflate în combinat a dovedit însă că numărul real al va­goanelor imobilizate era mult mai mare decit cifra aminti­tă, o parte din acestea făcîn­­du-și stagiul în combinat în­că din lunile februarie, ianua­rie și chiar decembrie 1960. Firesc, se pune întrebarea : de ce ? Pentru că unele nu au documente însoțitoare, al­tele sunt necîntărite, iar alte­­le pur și simplu sunt rătăcite și uitate de către serviciul C.F.U. Mai grav este faptul că în rîndul acestora sînt și numeroase vagoane străine pentru care statul plătește va­lută, nefăcînd în fond altceva decit să suporte echivalentul valoric al neglijenței și in­competenței organizatorice a celor care se fac vinovați de staționarea lor inutilă. Care sînt însă cauzele care au determinat această anorma­lă stare de lucruri ? Le enumerăm pe scurt, cu rezerva de a mai reveni asu­pra lor, lipsa de colaborare între cele două servicii de căi ferate uzinale — I.C.M.S.G. și C.S.G. (acesta din urmă, deși teoretic independent, este practic subordonat primului și, ca atare, nu-și­­ justifică e­­xistența decit prin îndoielni­ca necesitate de a exista un nucleu acumulator de expe­riență a ceea ce va trebui să fie acest serviciu în viitor, cînd beneficiarului îi va fi predată majoritatea obiective­lor de pe platou) ; slaba cola­borare a serviciilor C.F.U. cu serviciile : producție, aprovi­zionare, desfacere etc. ; neco­­respunzătoarea pregătire pro­fesională a unor cadre și proasta organizare a sectoare­lor de expediție și transport ; preocuparea insuficientă de care dau dovadă conducerile celor două întreprinderii pen­tru crearea unor spații de depozitare, pentru mecaniza­rea operațiilor de încărcat­­descărcat, pentru rezolvarea operativă a unor probleme care nu în toate cazurile ne­cesită ajutorul unor factori din afară. Cîteva fapte vin să confir­me cele spuse pînă aci. Ajun­­gînd la concluzia că numărul locomotivelor de care dispune pentru manevră este insufi­cient, C.S.G.-ul a închiriat cu cîteva zile în urmă o locom­o­­tivă cu aburi de la depoul Galați. După scurt timp însă, locomotiva s-a oprit din lip­să de apă și cărbuni, fapt su­ficient pentru ca întregul per­sonal de conducere al C.F.U.-ului și chiar al combi­natului să intre în panică. S-a apelat imediat la inter­venții, solicitîndu-se sprijinul organelor superioare pentru a rezolva... alimentarea loco­motivei în stația Bărboși. Un singur lucru s-a udat, și anu­me acela că, I.C.M.S.G.-ul dis­pune de o remiză care ar fi fost în măsură să scutească locomotiva în cauză de dru­mul fără îndoială mai lung și mai costisitor pînă la Bărboși și retur. Această situație nu caracterizează oare lipsa de colaborare între C.S.G. și I.C.M.S.G. ? Pentru faptul că vagoanele se împotmolesc undeva pe li­niile unei stații de triaj sau aiurea, o vină importantă re­vine și secției de expediții. Poate să pară curios, dar rit­mul de... întocmire a docu­mentelor însoțitoare, nu e în stare să țină pasul cu ritmul de încărcare a vagoanelor ! ! Și aceasta mai ales din cau­ză că, în schimburile II și III, întocmirea specificațiilor și a avizelor de expediție este „pa­sată“ schimbului următor, pe de o parte datorită lipsei de oameni, iar pe de altă parte datorită slabei pregătiri a u­­nora dintre cei existenți. Vor­bind despre lipsa de oameni, nu ne gîndim la lipsa lor scriptică (numeric, secția fiind satisfăcător încadrată), ci la lipsa lor efectivă datorită u­­nor prea dese absențe nemo­tivat­e. Edificator este în acest sens faptul că în noaptea de 27 spre 28 martie a.c., în schimbul de la ora 23 la ora 7, din 13 salariați au fost pre­zenți doar 4... Tot aici meri­tă a fi menționate și slaba răspundere și lipsa de exigență dovedite atunci cînd s-a făcut încadra­rea acestui serviciu, cu oameni. S-a ignorat pur și simplu faptul că secția nu are nevoie de un număr oarecare de oameni, ci de un anumit număr de tehnicieni, de mer­ceologi, de magazineri etc. Or, cum s-a procedat ? Aici au fost aduși salariați de unde prisoseau, fară a se analiza nici cel puțin sumar pregăti­rea lor. De aici faptul că do­cumentele nu numai că nu se întocmesc la timp, dar și cele care se întocmesc conțin gre­șeli a căror remediere cere de asemenea alt consum de timp. Dacă pentru vagoanele expe­diate beneficiarilor interni, cîntărirea nu constituie o di­ficultate, greutatea determi­­nîndu-se teoretic pe baza den­sității și dimensiunilor tablei, în schimb, pentru vagoanele destinate exportului, și pentru cele încărcate cu șutaje și fier vechi, ea reprezintă o proble­mă care necesită o grabnică rezolvare. Datorită situației actuale, cînd în depozitul la­minorului în momentul încăr­cării nu există nici o posibili­tate de cântărire, încărcarea făcîndu-se „după ochi", vagoa­nele străbat de mai multe ori distanța de peste doi kilome­tri care desparte laminorul de tablă groasă de stația triaj vest unde se face cîntărirea pro­­priu-zisă. Pe lingă consumul de timp pe care îl prilejuiesc, aceste drumuri repetate au și un pronunțat efect de dezor­ganizare, cu atît mai mult cu cit nici cîntărirea propriu-zisă nu decurge în cele mai bune condițiuni, vagoanele stagnînd C. LUPAȘCU (Continuare în pag. a II-a) -UN SECTOR ORGANIZARE VAGONUL # Peste 700 de vagoane imobilizate pe căile ferate ale C.S.G. si I.C.M.S.G. 1 6 13 vagoane se plimbă inutil pe ruta Galați- Valea lui Mihai si retur. Din buzunarul cui 9 se va plăti acest preț al neglijenței și ne­păsării ? • C­întări­rea fiecărui vagon prilejuiește un dute-tino de peste 2 km. Nu costa mai ieftin construirea unei bascule la ieșirea din laminor? In fotografie : Maria Vlase, țesătoare în ca­drul sectorului A de la întreprinderile textile Galați. Ea continuă să fie evidențiată în în­trecerea socialistă și pe primele luni ale acestui an. Foto : GH. BERC­OV Constituirea Direcției regionale C.F.R. GALAȚI Ieri, în sala de ședințe a Sfatului popular regional, avut loc ședința de constitui­­­re a Direcției regionale C.F.R. Galați. La ședință au luat parte to­varășii : Florian Dănălache, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., ministru al căilor ferate, Constantin Dăscălescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim­­­­secretar al Comitetului regio­nal Galați al P.C.R. Au participat, de asemenea, cadre de conducere din Mi­nisterul căilor ferate, șefi de unități și servicii, secretari ai comitetelor de partid și pre­ședinți ai comitetelor de sindi­cat din nodurile de cale fe­rată și unitățile aparțininid re­gulatoarelor de circulație Ga­lați, Buzău și Adjud. Constituirea C.F.R., care­ și noii regionale va desfășura activitatea pe o lungime de 1156 km cale ferată, repre­­zerntînd 9,8 la sută din re­țeaua de căi ferate a țării, face parte din ansamblul de măsuri elaborat de conduce­rea partidului și statului pen­tru mai buna reglementare a transportului feroviar de măr­furi și călători, pentru ridi­carea acestuia la nivelul sar­cinilor impuse de dezvoltarea continuă a economiei națio­nale. Ca director al Direcției re­gionale C.F.R. Galați a fost numit tovarășul Ion Nicoloiu. Vedere din microraionul Tiglina II Foto : P. POPA Pe patriotice, coordonatele muncii să-și dea întîlnire ENTUZIASMUL ȘI EFICIENȚA -fiii—îr——^1 CI­IRIL BIVOLAN, (Tr- n­v. !• • u .■.>**'.« I *?• ■ l*‘ , I' vicepreședinte al Comitetului executiv ' 1 ’ ' '^fr=w- î al Sfatului popular al regiunii Galați ^52. * --------------------------­ clasa c­u primele semne ale primăverii, de redeșteptare a naturii, reînvie și tradiția muncii patriotice. Această ex­presie a manifestării inițiati­vei și energiei maselor de oa­meni ai muncii puse în sluj­ba intereselor lor obștești își găsește izvorul in profundul de­mocratism ce caracterizează orînduirea noastră socialistă. Cu fiecare an ce trece între­cerea patriotică între orașe și între comune pentru înfrumu­sețarea și buna lor gospodări­re — această vastă acțiune de masă organizată de sfatu­rile populare sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid — cuprinde mase tot mai largi de oameni ai mun­cii, tineri și vîrstnici, devine tot mai antrenantă, mai dina­mică. Numai în anul trecut economiile realizate prin mun­că patriotică la lucrările de interes obștesc, pe regiune, depășesc suma de 113 000 000 lei. Ele s-au concretizat în construirea și repararea a mii de metri pătrați de trotuare și poduri, amenajarea de te­renuri sportive, salarii și locuri de joacă pentru copii, crearea și întreținerea de su­prafețe însemnate ,de zone verzi și parcuri, refacerea pe suprafețe însemnate a fondu­lui forestier ca și redarea a­­griculturii a unor terenuri su­puse erodării. Ținînd seama de rezervele și posibilitățile existente în regiunea noastră, rezultă însă că realizările înregistrate în anul trecut puteau fi și mai mari. Din experiența acumu­lată ca și din lipsurile care au existat, comitetele execu­tive ale sfaturilor populare au desprins concluzii corespunză­toare și, sub îndrumarea or­ganelor și organizațiilor de partid, au preconizat în anul acesta acțiuni mai bine pregă­tite. Un pas însemnat în mai buna organizare a întrecerii patriotice l-a constituit stabi­lirea concretă a obiectivelor ce vor fi realizate prin mun­că patriotică, eșalonarea lor pe bază de grafic în tot cursul anului, precum și re­partizarea mai judicioasă distinctă a unităților economi­si­ce și a organizațiilor de masă care să răspundă de realiza­rea integrală a acestor obiec­tive. Propunerile făcute de cetă­țeni cu prilejul recentelor ale­geri în sfaturile populare co­munale, în adunările de dări de seamă ale deputaților sau în consfătuirile periodice ale acestora cu cetățenii au scos la iveală noi rezerve nevalo­rificate pe această linie, însu­marea acestora la nivelul re­giunii a dus la fixarea de obiective noi în întrecerea pa­triotică a căror valoare depă­șește realizările anului trecut cu peste 37 000 000 lei. Printre altele, au fost propuse a se construi și repara un număr mare de străzi și trotuare, construcții și întrețineri de drumuri, plantarea a 760 000 arbori și arbuști, peste La aceasta se adaugă construirea, amenajarea și întreținerea a 359 terenuri sportive, salarii și locuri de joacă pentru co­pii, amenajarea unei suprafețe sporite de parcuri, zone verzi, peluze cu flori, precum și un volum mare de lucrări de în­diguiri, taluzări de maluri, a­­menajări de piețe, odoare, (Continuare în pag. a 11-a) plantări de garduri vii și multe altele. De asemenea, au mai fost luate în evidență și unele lu­crări și acțiuni care consti­tuie o obligație pentru între­prinderi, instituții și cetățeni de a le efectua, așa cum sunt buna întreținere a clădirilor proprietate de stat, a curților,a străzilor, alinieri de garduri, construirea de podețe în fața caselor etc. Rezultate bune s-au înregis­trat în acțiunea de gospodă­rire și înfrumusețare în acest început de primăvară, mai ales în satele din raioanele Brăila, Tecuci și Făurei unde obiectivele propuse a fi rea­lizate în trimestrul I au fost înfăptuite integral. De altfel, participarea largă a cetățeni­lor din întreg cuprinsul re­giunii la aceste acțiuni a fă­cut ca pînă la 26 martie a.c. să se realizeze un volum de lucrări gospodărești-edilitare în valoare de peste 33 000 000 lei. Aceasta este un lucru bun. Volumul și ritmul realizări­lor noastre pot totuși spori și mai mult dacă în continua­re se vor lua măsuri operati­ve de înlăturare a unor nea­junsuri ce s-au manifestat în desfășurarea întrecerii patrio­tice. Astfel, trebuie îmbună­tățit stilul de muncă al comi­tetelor executive în organiza­rea acțiunilor, trebuie acorda­tă o mai mare atenție mobili­zării oamenilor. Aceasta este, de pildă, cauza pentru care în comunele Movilita și Străoane din raionul Panciu, duminica trecută, n-au ieșit la acțiuni patriotice decît 26 și respectiv 60 de cetățeni. In comunele • Marea majoritate a unităților terminat semăna­n­tul culturilor din epoca I • S-a arat 89 la sută din suprafața planificată • intensificați gră­­patul ogoarelor și pregătirea terenu­lui pentru însă­­mînțări ! • Ritmul la însă­­mînțat floarea­­soarelui a sporit: s-a semănat 70,3 la sută. Cu fiecare zi ce trece, rit­mul lucrărilor agricole de primăvară se intensifică. In cîmp, majoritatea unităților agricole a terminat de se­mănat culturile din prima urgență (mazăre, torceag, o­­văz, sfeclă, in etc.), și acum continuă executarea arături­lor, grăparul ogoarelor, in­­săsfl înțatul florii-soarelui. După cum rezultă din si­tuația centralizată la Consi­liul agricol regional în seara zilei de 31 martie a.c., si­tuația lucrărilor agricole se prezintă astfel : ARATURILE, pe suprafețele rămase din toamnă se apro­pie de sfîrșit în toate raioa­nele. Pe regiune se realizase, la data amintită, 89 la sută, raioane și trusturi gostat mai avansate fiind Trustul Gos­tat Galați (99 la sută), ra­ioanele Făurei (cu 96,7 la sută arătură executată), Brăi­la și Bujor (cu peste 92 la sută fiecare). Sunt rămase mai în urmă cooperativele a­­gricole din raioanele Galați, Panciu, și Focșani care au arat sub 86 la sută din su­prafața rămasă nelucrată din toamnă. O lucrare importantă, care ar trebui să se bucure de mai multă atenție din partea consiliilor de conducere și a specialiștilor este CRĂPA­TUL OGOARELOR. La acest capitol fruntașe, nici chiar raioanele cum sunt Făurei, Galați și Bujor nu pot spu­ne că sunt la nivelul cerințe­lor. Nici în gospodăriile de stat grăparul ogoarelor nu se bucură de atenția cuvenită, încălzirea, cu fiecare zi ce trece, tot mai accentuată timpului impune și intensifi­a­carea ritmului de PREGĂ­TIRE A TERENULUI PEN­TRU insamnnțari. Pînă în seara zilei de 31 martie se pregătise, pe re­giune, pentru semănat 39,8 la sută din întreaga supra­față planificată. Dacă scă­dem, însă, din acest pro­cent suprafața semănată cu culturi din prima epocă, vom vedea că pregătirea terenu­lui abia ține pasul cu ritmul însămînțării florii-soarelui, care este în plină desfășura­re. Pregătirea terenului tre­buie să meargă cu un pas înaintea semănatului. Dar, decalajul între suprafața se­mănată și cea pregătită este foarte mic. Pe raioane și trusturi Gostat situația se prezintă astfel : Făurei — 55,9 la sută, Galați — 49 la sută, Brăila — 48,3 la sută, Bujor — 41,4 la sută, Tecuci — 32,9 la sută, Foc­șani — 31,2 la sută, Panciu — 25,6 la sută, Trustul Gos­tat Brăila-Terasă — 35,4 la sută, Trustul Gostat Galați — 31,5 la sută și Trustul Gos­tat Brăila-Luncă — 11,7 la sută. SEMĂNATUL FLORII­­SOARELUI este lucrarea care se execută în aceste zile într-un ritm mai susținut. Ca rezultat al măsurilor luate, al mobilizării unor­­ forțe mai mari la semănatul florii soa­relui, pînă ieri seară, se se­­mănase 70,3 la sută din su­prafața planificată pe re­giune. In raioanele Făurei, Brăila, Galați și Bujor au terminat semănatul florii-soa­­relui 38, 32, 21 și respectiv 17 cooperative agricole de producție. Aceasta dovedește hărnicia cu care mecanizato­rii și țăranii cooperatori au lucrat în ultimele zile, cînd specialiștii au apreciat că se poate însămînța această cul­tură. Pe regiune au terminat această lucrare 117 coope­rative agricole de producție. Pe raioane și trusturi Gos­tat, în seara de 31 martie a.c., situația la semănatul florii-soarelui, se prezenta astfel: Denumirea Realizată raionului la sută Brăila 91,0 Făurei 89,7 Bujor 83,9 Galați 83,8 Focșani 61,3 Fanciu 58,3 Tecuci 55,3 Total cooper­ative agricole de producție 81,5 Trustul Gostat Brăila-Terasă 66,9 Trustul Gostat Galați 14,1 Trustul Gostat Brăila-Luncă 3,5 Total Gostat 25,8 Total pe regiune 70,3 Specialiștii, mecanizatorii și țăranii cooperatori care lu­crează la semănat, trebuie să acorde în continuare, deosebită atenție calității lu­­­crărilor de semănat, întrucît de calitatea semănatului va depinde posibilitatea execută­rii mecanizate a lucrărilor de întreținere, densitatea plantelor și, în ultimă in­stanță, producțiile ce se vor obține la hectar. Specialiștii de la consiliile agricole uniunile cooperatiste raiona­și le au obligația să controleze permanent ca semănatul flo­rii-soarelui să se execute la un bun nivel calitativ, pe te­renuri bine pregătite și ja­lonate. SITUAȚIA LUCRĂRILOR AGRICOLE Tractoriștii Constantin Mitrofan și Ion Rusu de S.M.T. Berbeci, lucrînd la pregătirea solului pentru semăna­la­tul porumbului la cooperativa agricolă de producție din Brăhășești ,raionul Tecuci.

Next