Viața Nouă, aprilie-iunie 1967 (Anul 23, nr. 6938-7014)
1967-04-01 / nr. 6938
Rapsodii... de primăvară Primăvara darnică a izbucnit in muguri și în flori, și-a îmbrăcat toaletele crude, instalîndu-se pretutindeni, în grădini, in ferestre, pe străzi, în parcuri. O regăsești insă cel mai bine conservată în zîmbetul copiilor, în elanul jocurilor de vacanță, in tinerețea debordantă a carnavalurilor alegorice. Acestea din urmă au fost găzduite zilele trecute de către Casa pionierilor din Galați. Așa cum era de așteptat, seria alegorică a fost deschisă de festivalul primilor mugurași. Și cum mugurașii nu erau alții decit activiștii casei pionierului, travestiți într-o costumație adecvată, s-a simțit nevoia, pentru a ține pas cu diversitatea simbolurilor de primăvară, extinderii acestei frumoase manifestări la nivelul orașului. Sala mare a „palatului celor mici" a fost transformată in feerie. Un covor viu de Hori, acoperind întreg spațiul, iți oferea prilejul de a recunoaște in simfonia de culori a petalelor, parfumul clopoțeilor, panseluțelor, toporașilor și al violetelor. Cortegiul naiadelor deschis de Ghiocel, plăpîndul vestitor al germinației, însoțea luna Florilor. O dată cu apariția ei, rapsodia își găsește nuanțele in cintecul optimist al corului : „Vine, vine primăvara". Bineînțeles că și in această atmosferă nu a fost dezmințit proverbul : „Există sori printre fiori“. Celor mai alese le-au fost închinate cintece, cele mai frumoase cintece... de primăvară. Buchetele de melodii au fost oferite pionierilor destoinici, evidențiați la învățătură și disciplină. S-au spus apoi ghicitori, s-a zns cu poftă și nu a existat copil, la sfîrșitul acestui carnaval, ca să nu dorească o reeditare. R. M. BIBL CENTRAU L AKA „M. EMINESCU* IAȘI PROLETARI DI5i TOATE TÄftltE WȚT-VA! ANUL XXIII NR. 6938 SIMBATA 1 APRILIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Pitiți în pag. a IV-a — Evoluția crizei de guvern din Grecia — Sesiunea Uniunii interparlamentare — Intervențiile delegaților români — Cronica evenimentelor internaționale Transportul feroviar la C.S.G. DE ACTIVITATE ÎN CARE LIPSA DE SE MĂSOARĂ CU... Procesul de producție la Laminorul de tablă groasă, pe de o parte, accelerarea ritmurilor de execuție pe șantierele celorlalte obiective aflate în construcție la Combinatul siderurgic Galați, pe de alta parte, sunt mare măsură, condiționate, nu și de modul cum este organizat și cum funcționează transportul pe calea ferată. Este vorba atit de modul cum sunt folosite garniturile de tren și vagoanele C.F.R.-ului, cit și de transportul uzinal pe calea ferată. Slaba organizare a acestui important sector de activitate — transportul pe calea ferată — a determinat necorespunzătoarea situație actuală cînd, pe căile ferate ale acestor două întreprinderi, sunt imobilizate peste 700 vagoane, fapt care se repercutează negativ atît asupra situației financiare a întreprinderilor menționate, cît și, mai ales, asupra realizării de către C.F.R. a unor importanți indicatori economici din rîndul cărora rulajul vagoanelor de marfă este determinant in folosirea deplină a capacităților de transport existente, in sporirea eficienței economice a acestei activități. Problema trebuie, așadar, privită mai ales prin prisma implicațiilor de dincolo de porțile C.S.G. și I.C.M.S.G., deși nici locațiile plătite în primele două luni ale anului de către aceste întreprinderi nu reprezintă sume derizorii. 87 070 lei și respectiv 87 200 lei. Conform unei situații întocmite în seara zilei de 26 martie a.c., C.S.G.-ul imobilizase un număr de peste 400 de vagoane, din care : 166 la descărcare (93 cu lingouri și 73 cu utilaje) și 186 în stare de expediere, gata încărcate deci (101 cu tablă și 85 cu șutaje). O evidență întocmită ulterior prin inventarierea vagoanelor aflate în combinat a dovedit însă că numărul real al vagoanelor imobilizate era mult mai mare decit cifra amintită, o parte din acestea făcîndu-și stagiul în combinat încă din lunile februarie, ianuarie și chiar decembrie 1960. Firesc, se pune întrebarea : de ce ? Pentru că unele nu au documente însoțitoare, altele sunt necîntărite, iar altele pur și simplu sunt rătăcite și uitate de către serviciul C.F.U. Mai grav este faptul că în rîndul acestora sînt și numeroase vagoane străine pentru care statul plătește valută, nefăcînd în fond altceva decit să suporte echivalentul valoric al neglijenței și incompetenței organizatorice a celor care se fac vinovați de staționarea lor inutilă. Care sînt însă cauzele care au determinat această anormală stare de lucruri ? Le enumerăm pe scurt, cu rezerva de a mai reveni asupra lor, lipsa de colaborare între cele două servicii de căi ferate uzinale — I.C.M.S.G. și C.S.G. (acesta din urmă, deși teoretic independent, este practic subordonat primului și, ca atare, nu-și justifică existența decit prin îndoielnica necesitate de a exista un nucleu acumulator de experiență a ceea ce va trebui să fie acest serviciu în viitor, cînd beneficiarului îi va fi predată majoritatea obiectivelor de pe platou) ; slaba colaborare a serviciilor C.F.U. cu serviciile : producție, aprovizionare, desfacere etc. ; necorespunzătoarea pregătire profesională a unor cadre și proasta organizare a sectoarelor de expediție și transport ; preocuparea insuficientă de care dau dovadă conducerile celor două întreprinderii pentru crearea unor spații de depozitare, pentru mecanizarea operațiilor de încărcatdescărcat, pentru rezolvarea operativă a unor probleme care nu în toate cazurile necesită ajutorul unor factori din afară. Cîteva fapte vin să confirme cele spuse pînă aci. Ajungînd la concluzia că numărul locomotivelor de care dispune pentru manevră este insuficient, C.S.G.-ul a închiriat cu cîteva zile în urmă o locomotivă cu aburi de la depoul Galați. După scurt timp însă, locomotiva s-a oprit din lipsă de apă și cărbuni, fapt suficient pentru ca întregul personal de conducere al C.F.U.-ului și chiar al combinatului să intre în panică. S-a apelat imediat la intervenții, solicitîndu-se sprijinul organelor superioare pentru a rezolva... alimentarea locomotivei în stația Bărboși. Un singur lucru s-a udat, și anume acela că, I.C.M.S.G.-ul dispune de o remiză care ar fi fost în măsură să scutească locomotiva în cauză de drumul fără îndoială mai lung și mai costisitor pînă la Bărboși și retur. Această situație nu caracterizează oare lipsa de colaborare între C.S.G. și I.C.M.S.G. ? Pentru faptul că vagoanele se împotmolesc undeva pe liniile unei stații de triaj sau aiurea, o vină importantă revine și secției de expediții. Poate să pară curios, dar ritmul de... întocmire a documentelor însoțitoare, nu e în stare să țină pasul cu ritmul de încărcare a vagoanelor ! ! Și aceasta mai ales din cauză că, în schimburile II și III, întocmirea specificațiilor și a avizelor de expediție este „pasată“ schimbului următor, pe de o parte datorită lipsei de oameni, iar pe de altă parte datorită slabei pregătiri a unora dintre cei existenți. Vorbind despre lipsa de oameni, nu ne gîndim la lipsa lor scriptică (numeric, secția fiind satisfăcător încadrată), ci la lipsa lor efectivă datorită unor prea dese absențe nemotivate. Edificator este în acest sens faptul că în noaptea de 27 spre 28 martie a.c., în schimbul de la ora 23 la ora 7, din 13 salariați au fost prezenți doar 4... Tot aici merită a fi menționate și slaba răspundere și lipsa de exigență dovedite atunci cînd s-a făcut încadrarea acestui serviciu, cu oameni. S-a ignorat pur și simplu faptul că secția nu are nevoie de un număr oarecare de oameni, ci de un anumit număr de tehnicieni, de merceologi, de magazineri etc. Or, cum s-a procedat ? Aici au fost aduși salariați de unde prisoseau, fară a se analiza nici cel puțin sumar pregătirea lor. De aici faptul că documentele nu numai că nu se întocmesc la timp, dar și cele care se întocmesc conțin greșeli a căror remediere cere de asemenea alt consum de timp. Dacă pentru vagoanele expediate beneficiarilor interni, cîntărirea nu constituie o dificultate, greutatea determinîndu-se teoretic pe baza densității și dimensiunilor tablei, în schimb, pentru vagoanele destinate exportului, și pentru cele încărcate cu șutaje și fier vechi, ea reprezintă o problemă care necesită o grabnică rezolvare. Datorită situației actuale, cînd în depozitul laminorului în momentul încărcării nu există nici o posibilitate de cântărire, încărcarea făcîndu-se „după ochi", vagoanele străbat de mai multe ori distanța de peste doi kilometri care desparte laminorul de tablă groasă de stația triaj vest unde se face cîntărirea propriu-zisă. Pe lingă consumul de timp pe care îl prilejuiesc, aceste drumuri repetate au și un pronunțat efect de dezorganizare, cu atît mai mult cu cit nici cîntărirea propriu-zisă nu decurge în cele mai bune condițiuni, vagoanele stagnînd C. LUPAȘCU (Continuare în pag. a II-a) -UN SECTOR ORGANIZARE VAGONUL # Peste 700 de vagoane imobilizate pe căile ferate ale C.S.G. si I.C.M.S.G. 1 6 13 vagoane se plimbă inutil pe ruta Galați- Valea lui Mihai si retur. Din buzunarul cui 9 se va plăti acest preț al neglijenței și nepăsării ? • Cîntărirea fiecărui vagon prilejuiește un dute-tino de peste 2 km. Nu costa mai ieftin construirea unei bascule la ieșirea din laminor? In fotografie : Maria Vlase, țesătoare în cadrul sectorului A de la întreprinderile textile Galați. Ea continuă să fie evidențiată în întrecerea socialistă și pe primele luni ale acestui an. Foto : GH. BERCOV Constituirea Direcției regionale C.F.R. GALAȚI Ieri, în sala de ședințe a Sfatului popular regional, avut loc ședința de constituire a Direcției regionale C.F.R. Galați. La ședință au luat parte tovarășii : Florian Dănălache, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministru al căilor ferate, Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului regional Galați al P.C.R. Au participat, de asemenea, cadre de conducere din Ministerul căilor ferate, șefi de unități și servicii, secretari ai comitetelor de partid și președinți ai comitetelor de sindicat din nodurile de cale ferată și unitățile aparțininid regulatoarelor de circulație Galați, Buzău și Adjud. Constituirea C.F.R., care și noii regionale va desfășura activitatea pe o lungime de 1156 km cale ferată, reprezerntînd 9,8 la sută din rețeaua de căi ferate a țării, face parte din ansamblul de măsuri elaborat de conducerea partidului și statului pentru mai buna reglementare a transportului feroviar de mărfuri și călători, pentru ridicarea acestuia la nivelul sarcinilor impuse de dezvoltarea continuă a economiei naționale. Ca director al Direcției regionale C.F.R. Galați a fost numit tovarășul Ion Nicoloiu. Vedere din microraionul Tiglina II Foto : P. POPA Pe patriotice, coordonatele muncii să-și dea întîlnire ENTUZIASMUL ȘI EFICIENȚA -fiii—îr——^1 CIIRIL BIVOLAN, (Tr- nv. !• • u .■.>**'.« I *?• ■ l*‘ , I' vicepreședinte al Comitetului executiv ' 1 ’ ' '^fr=w- î al Sfatului popular al regiunii Galați ^52. * -------------------------- clasa cu primele semne ale primăverii, de redeșteptare a naturii, reînvie și tradiția muncii patriotice. Această expresie a manifestării inițiativei și energiei maselor de oameni ai muncii puse în slujba intereselor lor obștești își găsește izvorul in profundul democratism ce caracterizează orînduirea noastră socialistă. Cu fiecare an ce trece întrecerea patriotică între orașe și între comune pentru înfrumusețarea și buna lor gospodărire — această vastă acțiune de masă organizată de sfaturile populare sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid — cuprinde mase tot mai largi de oameni ai muncii, tineri și vîrstnici, devine tot mai antrenantă, mai dinamică. Numai în anul trecut economiile realizate prin muncă patriotică la lucrările de interes obștesc, pe regiune, depășesc suma de 113 000 000 lei. Ele s-au concretizat în construirea și repararea a mii de metri pătrați de trotuare și poduri, amenajarea de terenuri sportive, salarii și locuri de joacă pentru copii, crearea și întreținerea de suprafețe însemnate ,de zone verzi și parcuri, refacerea pe suprafețe însemnate a fondului forestier ca și redarea agriculturii a unor terenuri supuse erodării. Ținînd seama de rezervele și posibilitățile existente în regiunea noastră, rezultă însă că realizările înregistrate în anul trecut puteau fi și mai mari. Din experiența acumulată ca și din lipsurile care au existat, comitetele executive ale sfaturilor populare au desprins concluzii corespunzătoare și, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, au preconizat în anul acesta acțiuni mai bine pregătite. Un pas însemnat în mai buna organizare a întrecerii patriotice l-a constituit stabilirea concretă a obiectivelor ce vor fi realizate prin muncă patriotică, eșalonarea lor pe bază de grafic în tot cursul anului, precum și repartizarea mai judicioasă distinctă a unităților economisice și a organizațiilor de masă care să răspundă de realizarea integrală a acestor obiective. Propunerile făcute de cetățeni cu prilejul recentelor alegeri în sfaturile populare comunale, în adunările de dări de seamă ale deputaților sau în consfătuirile periodice ale acestora cu cetățenii au scos la iveală noi rezerve nevalorificate pe această linie, însumarea acestora la nivelul regiunii a dus la fixarea de obiective noi în întrecerea patriotică a căror valoare depășește realizările anului trecut cu peste 37 000 000 lei. Printre altele, au fost propuse a se construi și repara un număr mare de străzi și trotuare, construcții și întrețineri de drumuri, plantarea a 760 000 arbori și arbuști, peste La aceasta se adaugă construirea, amenajarea și întreținerea a 359 terenuri sportive, salarii și locuri de joacă pentru copii, amenajarea unei suprafețe sporite de parcuri, zone verzi, peluze cu flori, precum și un volum mare de lucrări de îndiguiri, taluzări de maluri, amenajări de piețe, odoare, (Continuare în pag. a 11-a) plantări de garduri vii și multe altele. De asemenea, au mai fost luate în evidență și unele lucrări și acțiuni care constituie o obligație pentru întreprinderi, instituții și cetățeni de a le efectua, așa cum sunt buna întreținere a clădirilor proprietate de stat, a curților,a străzilor, alinieri de garduri, construirea de podețe în fața caselor etc. Rezultate bune s-au înregistrat în acțiunea de gospodărire și înfrumusețare în acest început de primăvară, mai ales în satele din raioanele Brăila, Tecuci și Făurei unde obiectivele propuse a fi realizate în trimestrul I au fost înfăptuite integral. De altfel, participarea largă a cetățenilor din întreg cuprinsul regiunii la aceste acțiuni a făcut ca pînă la 26 martie a.c. să se realizeze un volum de lucrări gospodărești-edilitare în valoare de peste 33 000 000 lei. Aceasta este un lucru bun. Volumul și ritmul realizărilor noastre pot totuși spori și mai mult dacă în continuare se vor lua măsuri operative de înlăturare a unor neajunsuri ce s-au manifestat în desfășurarea întrecerii patriotice. Astfel, trebuie îmbunătățit stilul de muncă al comitetelor executive în organizarea acțiunilor, trebuie acordată o mai mare atenție mobilizării oamenilor. Aceasta este, de pildă, cauza pentru care în comunele Movilita și Străoane din raionul Panciu, duminica trecută, n-au ieșit la acțiuni patriotice decît 26 și respectiv 60 de cetățeni. In comunele • Marea majoritate a unităților terminat semănantul culturilor din epoca I • S-a arat 89 la sută din suprafața planificată • intensificați grăpatul ogoarelor și pregătirea terenului pentru însămînțări ! • Ritmul la însămînțat floareasoarelui a sporit: s-a semănat 70,3 la sută. Cu fiecare zi ce trece, ritmul lucrărilor agricole de primăvară se intensifică. In cîmp, majoritatea unităților agricole a terminat de semănat culturile din prima urgență (mazăre, torceag, ovăz, sfeclă, in etc.), și acum continuă executarea arăturilor, grăparul ogoarelor, insăsfl înțatul florii-soarelui. După cum rezultă din situația centralizată la Consiliul agricol regional în seara zilei de 31 martie a.c., situația lucrărilor agricole se prezintă astfel : ARATURILE, pe suprafețele rămase din toamnă se apropie de sfîrșit în toate raioanele. Pe regiune se realizase, la data amintită, 89 la sută, raioane și trusturi gostat mai avansate fiind Trustul Gostat Galați (99 la sută), raioanele Făurei (cu 96,7 la sută arătură executată), Brăila și Bujor (cu peste 92 la sută fiecare). Sunt rămase mai în urmă cooperativele agricole din raioanele Galați, Panciu, și Focșani care au arat sub 86 la sută din suprafața rămasă nelucrată din toamnă. O lucrare importantă, care ar trebui să se bucure de mai multă atenție din partea consiliilor de conducere și a specialiștilor este CRĂPATUL OGOARELOR. La acest capitol fruntașe, nici chiar raioanele cum sunt Făurei, Galați și Bujor nu pot spune că sunt la nivelul cerințelor. Nici în gospodăriile de stat grăparul ogoarelor nu se bucură de atenția cuvenită, încălzirea, cu fiecare zi ce trece, tot mai accentuată timpului impune și intensifiacarea ritmului de PREGĂTIRE A TERENULUI PENTRU insamnnțari. Pînă în seara zilei de 31 martie se pregătise, pe regiune, pentru semănat 39,8 la sută din întreaga suprafață planificată. Dacă scădem, însă, din acest procent suprafața semănată cu culturi din prima epocă, vom vedea că pregătirea terenului abia ține pasul cu ritmul însămînțării florii-soarelui, care este în plină desfășurare. Pregătirea terenului trebuie să meargă cu un pas înaintea semănatului. Dar, decalajul între suprafața semănată și cea pregătită este foarte mic. Pe raioane și trusturi Gostat situația se prezintă astfel : Făurei — 55,9 la sută, Galați — 49 la sută, Brăila — 48,3 la sută, Bujor — 41,4 la sută, Tecuci — 32,9 la sută, Focșani — 31,2 la sută, Panciu — 25,6 la sută, Trustul Gostat Brăila-Terasă — 35,4 la sută, Trustul Gostat Galați — 31,5 la sută și Trustul Gostat Brăila-Luncă — 11,7 la sută. SEMĂNATUL FLORIISOARELUI este lucrarea care se execută în aceste zile într-un ritm mai susținut. Ca rezultat al măsurilor luate, al mobilizării unor forțe mai mari la semănatul florii soarelui, pînă ieri seară, se semănase 70,3 la sută din suprafața planificată pe regiune. In raioanele Făurei, Brăila, Galați și Bujor au terminat semănatul florii-soarelui 38, 32, 21 și respectiv 17 cooperative agricole de producție. Aceasta dovedește hărnicia cu care mecanizatorii și țăranii cooperatori au lucrat în ultimele zile, cînd specialiștii au apreciat că se poate însămînța această cultură. Pe regiune au terminat această lucrare 117 cooperative agricole de producție. Pe raioane și trusturi Gostat, în seara de 31 martie a.c., situația la semănatul florii-soarelui, se prezenta astfel: Denumirea Realizată raionului la sută Brăila 91,0 Făurei 89,7 Bujor 83,9 Galați 83,8 Focșani 61,3 Fanciu 58,3 Tecuci 55,3 Total cooperative agricole de producție 81,5 Trustul Gostat Brăila-Terasă 66,9 Trustul Gostat Galați 14,1 Trustul Gostat Brăila-Luncă 3,5 Total Gostat 25,8 Total pe regiune 70,3 Specialiștii, mecanizatorii și țăranii cooperatori care lucrează la semănat, trebuie să acorde în continuare, deosebită atenție calității lucrărilor de semănat, întrucît de calitatea semănatului va depinde posibilitatea executării mecanizate a lucrărilor de întreținere, densitatea plantelor și, în ultimă instanță, producțiile ce se vor obține la hectar. Specialiștii de la consiliile agricole uniunile cooperatiste raionași le au obligația să controleze permanent ca semănatul florii-soarelui să se execute la un bun nivel calitativ, pe terenuri bine pregătite și jalonate. SITUAȚIA LUCRĂRILOR AGRICOLE Tractoriștii Constantin Mitrofan și Ion Rusu de S.M.T. Berbeci, lucrînd la pregătirea solului pentru semănalatul porumbului la cooperativa agricolă de producție din Brăhășești ,raionul Tecuci.