Viața Nouă, octombrie-decembrie 1967 (Anul 24, nr. 7092-7170)
1967-10-01 / nr. 7092
J * — PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitetului regional Galați al P. C. R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIV Nr. 7092 DUMINICĂ 1 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI DE „ZIUA RECOLTEI" Ziua recoltei, obicei străvechi al poporului nostru, ridicat de partid la rangul de sărbătoare obștească, se desfășoară și în acest an, intr-o atmosferă de bucurie a muncii și aspirațiilor împlinite, de petrecere și voie bună. Prilej de trecere în revistă a succeselor agriculturii noastre, a rezultatelor muncii lucrătorilor de pe ogoare, a bucuriei culesului roadelor holdelor, viilor, livezilor, de manifestare a tradițiilor noastre folclorice, a obiceiurilor strămoșești, „Ziua recoltei" a fost intîmpinată așa cum se cuvine. Toamna aceasta bogată, ca și celelalte de pînă acum este expresia avîntului cu care muncesc lucrătorii din unitățile agricole de stat și cooperatiste, împlinirea hărniciei, spiritului de răspundere de care dau dovadă pentru calitatea și rezultatele muncii lor. Și fiecare bilanț încheiat de „Ziua recoltei" dovedește că anii socialismului caracterizați prin înfrățirea în muncă a țăranilor, prin ridicarea agriculturii pe culmi înalte, prin folosirea unor mijloace mecanizate moderne, a chimizării și irigațiilor este mai bogat în realizări, aduce un plus de belșug și bunăstare. Lucrătorii Bărăganului, făuritorii teraselor, podgorenii se pot mîndri cu zecile de mii de tone de griu realizate peste plan, cu bogăția lanurilor de porumb, a viilor și livezilor ale căror roade se string acum. Geografia regiunii capătă profiluri noi. Fosta Baltă a Brăilei, Brateșul, incintele Brăila—Siret, Gropeni—Călmățui, Nămoloasa—Măxineni, veșnic acoperite de apă, stuf, papură și salcie, aduc acum, prin transformările efectuate de oameni, mari bogății la belșugul regiunii, răsplătesc din plin eforturile depuse, investițiile făcute. Eforturile lucrătorilor de pe ogoare, hărnicia lor, sunt concretizate în produse mai multe, de mai bună calitate, care fac să fie mai pline hambarele, mai aprovizionate piețele și întreprinderile industriei noastre ușoare și alimentare, mai îmbelșugate casele oamenilor. Cinstind „Ziua recoltei" oamenii ogoarelor vor prezenta în expoziții, tîrguri, piețe produsele cele mai reprezentative ; graficele, panourile vor vorbi despre succesele dobindite, despre măsurile ce se iau pentru ca pămîntul să rodească din plin, zootehnia să-și sporească contribuția la producția și veniturile totale ale agriculturii, iar pământurile trezite la viață din Bujor, Galați, Tecuci, cele amenajate pentru irigații, să sporească belșugul din unități. Sărbătorirea „Zilei recoltei" va începe astăzi în primele ore ale dimineții și va continua pînă seara tirziu cînd se va încheia cu carnavaluri, petreceri colective etc. In orașe și sate sînt organizate manifestări cultural-artistice, întreceri sportive. Expozițiile și tîrgurile vor prezenta, pe lingă rodnicia ogoarelor, produsul hărniciei, fanteziei și al tradițiilor iubitorilor de frumos — arta noastră populară. Pentru toate vîrstele și gusturile, în tîrguri, la chioșcuri și zonele se pregătesc mîncăruri specifice bucătăriei tradiționale, din care nu vor lipsi vestita pastrama cu mămăliguță, mustul cunoscutelor podgorii sau al celor in devenire, dulciurile. Pentru oamenii ogoarelor, făuritorii belșugului toamnei, pentru hărnicia lor, pentru succesele de viitor se cuvine să adresăm cuvinte calde de urare, felicitări. Sînt pregătite căminele culturale pentru sezonul „de vîrf“ al activității lor ? Nopțile se îmbracă cu din ce în ce mai multă răcoare. Hlamida toamnei a și Început să umbrească strălucirea soarelui, încă puțin, și cimpul va adormi sub povara zăpezilor. Seara va cădea mai devreme, iar oamenii se vor aduna mai des în jurul televizoarelor, al aparatelor de radio, în sala căminului cultural. Fișele bibliotecilor, de asemenea, se vor umple mai repede marcînd preferințele literare ale unui număr mai mare de cititori. Fiecare instituție își are anotimpul ei de aur și pentru căminul cultural acesta Începe cam pe la sfirșitul lui octombrie. Bunii gospodari mai știu că ploile și apoi zăpada, trebuie să cadă pe un acoperiș trainic, că ferestrele au nevoie de geamuri, odăile de sobe, sobele de lemne ș.a.m.d. Pentru siguranță, așa cum ne relatează interlocutorul nostru tov. Dumitru Coarcă, secretarul Comitetului raional de cultură și artă Focșani, directorii căminelor culturale au primit dispoziții din timp. Ei urmau să facă totul pentru a avea asigurate condiții cât mai bune de activitate. După ultimele pronosticuri, bazate pe probabilitatea continuității și a seriozității, iarna va găsi in plină efervescență culturală comunele Surum, Obilești, Valea Sării, Popești, Vulturii etc. Se vor trezi probabil din amorfire și căminele culturale din Mera și Tichiriș, o dată cu numirea noilor directori, cei vechi — Marcela Bucur și Ruxanda Labă — urmînd să se gîndească, la gura sobei, la relativitatea lucrurilor și a angajamentelor... De la Focșani, mașinile, transportînd combustibil Hingulești, Mărtinești și spre Suraia, s-au întrecut în hărnicie. Cele de la Bordești, Vidra și Slobozia Ciorăști încă nu s-au mișcat din loc. Să recunoaștem că în cazul acesta proverbului „Mai bine mai tirziu decit niciodată" i s-ar putea opune un al RADU MACOVEI (Continuare în pag a IlI-a) TELEGRAMĂ Excelenței Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Președintele Republicii Cipru NICOSIA in numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal, adresei Excelenței Voastre, cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Cipru, cele mai cordiale felicitări și urări pentru sănătatea și fericirea dv. personală, pentru prosperitatea poporului cipriot. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România CENT; emuESCU- IAȘI Mecanizatori de la S.M.T. Fizskc lucrînd la semănatul griului pe ogoarele cooperativei agricole de producție din comuna Vulturu, raionul B’ocșani. Foto : P. POPA In pagina a IV-a — Lucrările Adunării Generale a O. N. U. — Franța Astăzi, al doilea tur de scrutin — Vizita tovarășului Maxim Berghianu la Budapesta — Răspunsul cancelarului Kiesinger la scrisoarea lui Willi Stoph — A XVIII-a aniversare a proclamării R.P. Chineze Cifre, fapte, realizări Delegația P. C. din Belgia și-a încheiat vizita in țara noastră Sîmbătă dimineața a părăsit Capitala delegația Partidului Comunist din Belgia, condusă de tovarășul Marc Drumaux, vicepreședinte al partidului, care, la invitația C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în țara noastră. La aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C. C. P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C. C. al P.C.R., Ghizela Vass și Bujor Sinn, șefi de secție la C. C. al P.C.R., Andrei Ștefan, primadjunct de șef de secție la C. C. al P.C.R. (Agerpres). VIZITA TOVARĂȘULUI TODOR JIVKOVA IN TARA NOASTRA In continuarea vizitei de prietenie pe care o face în țara noastră, tovarășul Todor Jivkov și soția împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția au fost, în zilele de 29 și 30 septembrie oaspeții regiunilor Cluj și Mureș-Autonomă Maghiară. Au fost vizitate întreprinderi industriale, sate, unde peste tot înalții oaspeți au fost salutați cu căldură și dragoste de localnici, însoțiți de tovarășii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Vereș, prim-secretar al Comitetului regional Mureș-Autonomă Maghiară al P.C.R., precum și de ambasadorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov, cei doi conducători au luat parte la o vînătoare. Masă oferita de tovarășul Nicolae Ceaușescu * «t Sîmbătă seara, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția au oferit la București o masă în cinstea tovarășului Todor Jivkov și a soției sale. Au luat parte tovarășii Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, cu soția, Ilie Verdeț, cu soția, Iosif Banc, cu soția, Manea Mănescu, Mihai Dalea, cu soția, Andrei Păcuraru, șef de secție la C.C. al P.C.R., precum și ambasadorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov. Masa a decurs intr-o atmosferă caldă, tovărășească. URGENTAȚI RECOLTAREA CULTURILOR TIKZII. TOfH ATENȚIA IN RAIONUL BRĂILA Slaba organizare a muncii duce la irosirea timpului bun de lucru Raidul întreprins, cu două zile în urmă, prin cîteva unități agricole cooperatiste din raionul Brăila, ne-a permis să constatăm că nu peste tot lucrările agricole din actuala campanie sînt organizate temeinic, ceea ce are ca rezultat irosirea multor zile bune de lucru. Dacă la cooperativa agricolă din comuna Gropeni, unde participă la culesul porumbului sute de oameni, această lucrare s-a executat pe 730 hectare din 1310 hectare cultivate în alte unități recoltatul se execută foarte încet. De exemplu, la cooperativa agricolă din Stăncuța (președinte Tudorache Cîrjan) deși există condiții asemănătoare cu cele de la Gropeni, pînă joi seara se recoltase porumbul de pe numai 52 hectare din 770 hectare, iar la Spiru Haret și Berzești din 599 și respectiv 440 hectare nu fusese strînsă recolta decît de pe suprafețe mai mici de 90 hectare. Intîrzieri nejustificate la culesul porumbului există și la cooperativele agricole „7 Noiembrie, — Movila Miresei (163 din 941 hectare) și Valea Cînepii (126 din 744 hectare), cu toate că în aceste unități există forțe suficiente. — De ce în unitatea dv., culesul porumbului este atît de întîrziat ?, am întrebat pe inginerul Gheorghe Zecheru de la cooperativa agricolă „7 Noiembrie“—Movila Miresei. — La noi, fiecare cooperator cultivă o parte din lotul în folosință cu viță de vie. De cîteva zile, toată lumea lucrează la culesul strugurilor, așa că la porumb nu avem cu cine lucra... Ce s-ar întâmpla dacă munca ar fi „organizată" la fel în toate unitățile ? Și în privința eliberării terenului de coconi și tulpini de floarea-soarelui există încă deficiențe. Din cele 4332 hectare care au fost cultivate cu floarea-soarelui și care trebuie arate și însămânțate cu grîu, se eliberaseră 3507 hectare, iar din 6113 hectare de pe care s-a recoltat porumbul fuseseră tăiați și cărați cocenii de pe numai 2820 hectare. Sunt cooperative agricole care nici n-au început să lucreze la eliberarea terenurilor ce trebuie semănate cu grîu. Astfel, la unitatea din Latinu (președinte Ștefan Surdeanu) nu s-a trecut la tăiatul și transportarea tulpinilor de floarea-soarelui de pe 70 hectare și nici a cocenilor de pe cele 223 hectare prevăzute pentru îmsămînțatul griului. La cooperativă agricolă din Lacu Sărat (președinte Vasile Grădișteanu), de asemenea, nu a fost începută eliberarea de coceni a solelor prevăzute să se cultive cu grîu. Ce se așteaptă oaie în aceste unități ? In cele 6 S.M.T.-uri din raion există un puternic parc de mașini și tractoare. Din păcate însă, nu toate utilajele au fost puse la punct pentru executarea la timp și de calitate a pregătirii terenului și fnsămînțărilor. De exemplu, de la începerea campaniei, la cooperativa agricolă din Silistraru, din cele 15 tractoare ale brigăzii nr. 9 de la S.M.T. Traianu. 6 tractoare au fost mai mult în reparații. Din această cauză, la însămînțări au fost folosite numai 3 din cele 6 semănători ale brigăzii, întrucât a trebuit ca tractoarele în stare de funcționare să fie repartizate la executarea tuturor lucrărilor actuale. Din C. TURTOI (Continuare în pag. a II-a) Un nou lot de excavatoare Brăila, pregătit pentru benefi de 0,3 m.c., rari. Cum funcționează „ultima barieră“ meni să împiedice pătrunderea, in comerț,a mărfurilor de slabă calitate? Realizarea cu succes a sarcinilor ce stau in fața lucrătorilor din comerț, în ceea ce privește asigurarea populației cu mărfuri de calitate superioară, impune exercitarea unui control sever al produselor care trec dincolo de porțile întreprinderilor industriale producătoare. In afara controlului C.T.C., ale cărui atribuții în această direcție sut bine cunoscute, un rol important revine și recepționerilor întreprinderilor comerțului cu ridicata care, printr-o verificare atentă și minuțioasă a mărfurilor destinate livrării, prin refuzarea celor necorespunzătoare, pot contribui în mod eficient la instaurarea unui spirit de exigență tot mai înalt față de calitatea produselor fabricate. Pe linia eforturilor perseverente pe care le face pentru a nu permite pătrunderea în rețeaua comerțului cu amănuntul a unor mărfuri de slabă calitate, întreprinderea comerțului cu ridicata pentru textile și încălțăminte — I.C.R.T.I. — din Galați a luat și măsura de a reorganiza compartimentele de recepție de pe lângă fabrici, prin încadrarea lor cu oameni conștiincioși și bine pregătiți profesional. Ca urmare, a crescut în mod constant aportul recepționerilor, nu puține fiind cazurile cind tocmai datorită intervenției lor energice calitatea unor articole s-a îmbunătățit simțitor. Bunăoară, priza albită produsă de întreprinderea textilă Galați prezenta pină nu de mult suficiente motive de refuz datorită unor frecvente deficiențe calitative. Analizînd cu atenție observațiile recepționerului I.C.R.T.I., încercînd cu răbdare și competență să descopere și să elimine cauzele refuzurilor ivite, conducerea tehnico-administrativă a întreprinderii a luat o serie de măsuri operative, deosebit de eficiente. Ca urmare, fiecare trimestru din acest an a marcat o reducere a numărului de refuzuri din partea beneficiarilor, fapt care fără îndoială s-a reflectat pozitiv la nivelul indicatorilor economici și financiari realizați. La Fabrica de confecții Focșani, numărul refuzurilor a scăzut, de asemenea, simțitor comparativ cu anii precedenți, dar nivelul lor se menține încă ridicat. Nu s-a reușit să se folosească metodele cele mai eficace pentru lichidarea completă a refuzurilor de calitate, iar controlul C.T.C. nu și-a spus cu fermitate cuvîntul. Rolul recepționerului I.C.R.T.I. se face și aici simțit dar el trebuie să fie mai energic, să oprească cu mai multă fermitate de la livrare produsele necorespunzătoare calitativ. Prin cele refuzuri făcute de acest recepționer în anul 1967 au fost oprite de la livrare către comerț un număr de 1 978 paltoane și costume pentru bărbați și adolescenți a căror valoare totală se ridică la peste 2 400 000 lei. Cu toate acestea se constată că recepționerul respectiv se mulțumește deseori să sesizeze doar conducerii fabricii deficiențele constatate, neprocedînd întotdeauna la returnarea produselor in sector și urmărirea remedierii lor. Același procedeu îl folosește și recepționerul de la Fabrica de confecții Brăila. Cu toate că are o vechime mai îndelungată la această fabrică, recepționerul respectiv s-a mulțumit să efectueze în acest an doar un singur refuz, în valoare de 731 lei. De la beneficiari au apărut însă 4 refuzuri în valoare de 17 873 lei. Fără îndoială, era mult mai bine caaceste mărfuri calitativ necorespunzătoare să fi fost verificate cu atenție și refuzate chiar la recepție, eliminîndu-se în acest fel cheltuielile inutile ocazionate de drumul furnizorbeneficiar și retur. O mare importanță în realizarea optimă a sarcinilor ce revin recepționerilor o are colaborarea care trebuie să existe între aceștia și conducerile întreprinderilor. Nu rare sunt cazurile cind unii tovarăși din conducerea unităților industriale interpretează observațiile întemeiate ale recepționerilor cu greutăți pe care aceștia le fac în livrarea produselor către baze, în realizarea prevederilor de plan. însuși refuzul unor GH. TANASE, inspector principal, comercial de stat (Continuare in pag. a II-a) IN RAIONUL FAUREI Atenție sporită urgentării porumbului De la bun început, trebuie arătat că în comparație cu stadiul înaintat al timpului, lucrările de recoltat și însâmințat sunt rămase în urmă. Acest lucru rezultă și din compararea rezultatelor obținute pînă acum cu cele din aceeași perioadă a anului trecut. Pînă la 29 septembrie a. c. ziua cînd am făcut raidul, de exemplu, din cele 36 822 hectare cultivate cu porumb de cooperativele agricole, se recoltaseră 12 984 hectare, ceea ce reprezintă 35,2 la sută. Dacă ținem seama de forța de muncă de care dispun cooperativele agricole, de experiența valoroasă ce o au organizațiile de partid și consiliile de conducere în organizarea și conducerea operativă a muncii, rezultatele nu trebuie să ne mulțumească. Nu se poate nega faptul că sunt și rezultate bune. De exemplu, cooperatorii din Jirlău au recoltat circa 65 la suta din suprafața de 978 de hectare cultivate cu porumb. Ca simț de răspundere a fost organizată munca la recoltat și în cooperativele agricole de producție din C. A. Rosetti, Racovița, Drogu și altele, unde zi de zi cooperatorii au obținut rezultate bune la strîngerea rodniciei cîmpului. Dar deocamdată, rezultatele bune sînt inca puține. Nu știm din ce cauză, însă in rîndul unor consilii de conducere nu există o atmosferă intensă de muncă, de preocupări majore pe măsura greutății și răspunderii ce o incumbă actuala perioadă. De exemplu, la Ibrianu, unde s-au obținut unele rezultate bune, consiliul de conducere, președinte tov. Stanciu Ivan, a pus primele rezultate bune ca saltea pe patul nepăsării, pe care M. CRETEANU (Continuare în pag. a II-a) La „11 Iunie“ Galați se modernizează fluxul la sudură In cadrul acțiunii de modernizare a fluxului tehnologic de sudură, la sectorul 3 al prinderii „11 Iunie" Galați întreau sosit recent din import o serie de utilaje. Este vorba despre 2 mașini de sudat automat care vor executa suduri în cordon continuu și în puncte pentru tîmplăria metalică. Tehnologia de funcționare este automată, mașinile fiind deservite de câte un sudor cu înaltă calificare pentru a asigura o exploatare și întreținere corespunzătoare. De asemenea, tot pentru acest sector, a mai sosit un convertizor de sudură cu ajutorul căruia urmează să se introducă o nouă operație pentru uneltele agricole : electronizuirea. Prin montarea și darea în exploatare a acestor utilaje, operațiile de sudură vor fi executate la un înalt nivel calitativ, va crește productivitatea muncii, in acest fel eliminîndu-se o serie de procedee clasice de lucru. Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă adresez dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez calde felicitări. Poporul român, care nutrește sentimente de profundă stimă și prietenie față de poporul frate chinez, se bucură din toată inima de realizările remarcabile ale oamenilor muncii conduși de Partidul Comunist Chinez și le urează noi succese în construirea societății socialiste, îmi exprim încrederea că relațiile de prietenie și colaborare multilaterală româno-chineze, bazate pe principiile marxism-leninismului și internaționalismului socialist, se vor dezvolta și pe mai departe în interesul ambelor noastre țări, ai cauzei socialismului și păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. I