Viața Nouă, aprilie-iunie 1968 (Anul 24, nr. 7248-7324)
1968-04-02 / nr. 7248
f V Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXIV Nr. 7248 MARȚI 2 APRILIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI BEEEBMfBM^ MMWMWMZ VIZITA O . vol .. . PREȘEDINTELUI imensa rezerva a producției, consiliului DE MINIȘTRI, FOLOSIREA COMPLETĂ ET ȘI EFICIENTĂ A TIMPULUI DE MUNCĂ Hotărirea cu privire la reglementarea programului de muncă și întărirea disciplinei în întreprinderi, instituții ți organizații obiteții, elaborată anul trecut de conducerea partidului ți statului nostru, a jalonat căile prin care se poate obține folosirea mai judicioasă a fondului de timp, direcțiile în care trebuie concentrate eforturile colectivelor pentru ca forța de muncă să poată fi valorificată integral și cu maximă eficiență. Militînd pentru înfăptuirea prevederilor acestei Hotărîri, biroul comitetului de partid C.S.C., pe baza unor studii efectuate pe șantierele I.C.M.S.G. și în sectoarele productive ale C.S.G., a stabilit sarcini precise privind programul de lucru, organizarea transportului în comun, introducerea unei evidențe stricte a prezenței, durata pauzei de prînz și a indicat conducerilor unităților măsurile de îmbunătățire a asistenței tehnice, justa repartizare a forței de muncă în cadrul șantierelor, aprovizionarea ritmică cu materiale, scule, utilaje etc. In același timp, organizațiile de partid, de sindicat ai U.T.C. au fost antrenate în desfășurarea unei largi acțiuni politicoeducative, în special privind crearea unei puternice opinii de masă împotriva celor certați cu disciplina. Intr-o recentă plenară, comitetul de partid C.S.G. a analizat din nou modul în care au fost aplicate măsurile adoptate privind folosirea completă, cu maximum de eficiență a timpului de muncă, rezultatele obținute în această privință, lacunele ce s-au mai manifestat și a stabilit noi sarcini pentru lichidarea acestora și întărirea continuă a disciplinei producției și a muncii. Ce concluzii pozitive s-au desprins cu acest prilej ? S-a reliefat faptul că, pe parcursul anului trecut și în perioada acestui an în cadrul organizațiilor de partid au avut loc analize și dezbateri privind activitatea desfășurată de către conducerile unităților, au fost scoase în relief deficiențele ce se manifestau în organizarea muncii, a procesului de producție și care în final duceau la nerealizarea sarcinilor de creștere a productivității muncii. In urma acestor analize au fost stabilite măsuri concrete care au dus la îmbunătățirea întregii activități. O deficiență serioasă în folosirea timpului de lucru o constituia începerea cu întîrziere de 10-20 minute a programului datorită transportului în comun care se desfășura în mod defectuos. Cu sprijinul Comitetului județean de partid, am reușit să înlăturăm în mare parte aceste neajunsuri. Conducerea întreprinderii de transporturi orășenești Galați a organizat mai bine întreținerea mașinilor, pregătirea lor pentru cursă, ceea ce a permis mărirea numărului de autobuze și respectarea programului de transport. Pentru combaterea întîrzierilor, a plecărilor în timpul programului, nefolosirii integrale a timpului de lucru, slabei organizări a locului de muncă, risipei de materiale din secții și șantiere, s-a desfășurat o intensă muncă politică de masă în rîndul salariaților. La locurile de muncă au fost afișate panouri prin care au fost popularizați fruntașii în întrecerea socialistă, rezultatele obținute de aceștia și au fost criticați cei ce nu se încadrau în disciplină, întîrziații, chiulangiii. De asemenea, s-au afișat panouri prin care se evidențiază valoarea unui minut pierdut din producție, risipa de metal și alte materiale, cît și pagubele ce se aduc economiei datorită nepunerii la timp în funcțiune a obiectivelor în construcție. Un aspect pozitiv este și faptul că organizațiile de partid, sindicat și U.T.C. au pus în discuția membrilor lor cazurile de indisciplină, luîndu-se măsuri statutare care au dus la eliminarea, în marea majoritate a acestor manifestări negative. Un exemplu concludent îl avem la șantierul 22, unde au fost discutate 40 de cazuri de asemenea abateri. A fost intensificată acțiunea de combatere a indisciplinei prin intermediul gazetelor de perete, al stațiilor de amplificare ; în ziarul nostru „Constructorul siderurgist", s-a dezbătut pe larg această temă. Au fost editate foi volante și pagini speciale în care s-au prezentat „fotografieri“ ale zilei de muncă, scoțîndu-se în evidență neajunsurile care se manifestă în folosirea timpului de lucru, a utilajelor, suprafețelor de producție etc. Trebuie să remarcăm însă că au fost dese cazurile cînd, conducerile unităților și îndeosebi cele de la I.C.M.S.G. și C.S.G. nu au dat curs sesizărilor semnalate în presă, nu au luat întotdeauna măsurile cuvenite împotriva celor vizați, fiind nevoie de intervenția organelor de partid. Ne propunem ca în acest sens să acordăm un sprijin mai mare conducerilor tehnico-administrative ale întreprinderilor, ca acestea să fie pe deplin receptive față de sesizările presei și să ia măsuri operative pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate. Acțiunile întreprinse, măsurile luate au făcut ca în anul trecut și pe primele două luni ale anului în curs, majoritatea unităților să-și realizeze indicatorii de plan, să obțină o creștere însemnată a productivității muncii pe seama utilizării mai bune a fondului de timp. Creșterea eficienței folosirii timpului de lucru la I.C.M.S.G. s-a obținut pe seama scăderii absențelor nemotivate și a învoirilor cu peste 1 la sută, a întreruperilor în procesul de producție cu peste 3 la sută, a reducerii numărului personalului auxiliar, de la 28,2 la sută, cit era la sfîrșitul trimestrului I 1967, la 22,4 la sută cîte în trimestrul I a.c. La beneficiar, procentul absențelor nemotivate și al învoirilor a scăzut anul trecut față de 1966 de la 6,2 la 5,3 la sută. In laminorul de tablă groasă a crescut producția orară de la 75,6 tone tablă în trimestrul I 1967, la 104,3 tone in luna februarie a.c. Dar, cu toate că s-au întreprins acțiuni multiple și au fost elaborate măsuri practice de ordin administrativ și politic, trebuie să arătăm că în unitățile noastre mai persistă încă serioa Ing. ION MANUC locțiitor al secretarului comitetului de partid C.S.G. (Continuare în pag. a IlI-a) FijWal Citiți în pag. a IV-a PLENARA CONSILIULUI JUDEȚEAN AL SINDICATELOR GALAȚI Ieri a avut loc plenara Consiliului județean al sindicatelor Galați. Au participat : membri ai Consiliului județean al sindicatelor, președinți ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, invitați. In cadrul primului punct de pe ordinea de zi a fost prezentat referatul : „Preocuparea organelor și organizațiilor de sindicat pentru mobilizarea tuturor factorilor de răspundere în vederea reducerii consumurilor de materii prime și materiale și în special a acelora de metal, lemn și energie electrică". Referatul a constituit o bună bază de discuții pentru participanții la plenară, care, luînd cuvîntul au reliefat importanța succeselor obținute pînă în prezent, rezervelexistă pe această care mai elinie, căile ce trebuie urmate pentru deplina lor valorificare. In final, s-a dat citire unei informări privind organizarea și desfășurarea activității de control obștesc în unitățile comerciale. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Ieri a avut loc ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu Galați. de la primul punct al ordinei zi, principala problemă dezbătută a fost electrificarea satelor. Membrii Comitetului executiv și invitații au scos la iveală deficiențele ce mai există încă în acest sector și au făcut propuneri menite să contribuie la impulsionarea lucrărilor de electrificare a noi localități rurale și de extindere a rețelelor electrice în satele electrificate. Luînd cuvîntul în încheierea discuțiilor de la punctul 1 al ordinei de zi, tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu Galați, a indicat măsurile ce trebuie luate de către consiliile populare județean și comunele, întreprinderea de electricitate Galați și alți factori de răspundere de la nivelul județului și comunelor pentru urgentarea lucrărilor de electrificare rurală, aprobate în adunări populare pentru acest an. In continuare, comitetul executiv a aprobat planul de ședințe pe trimestrul II a.c. și unele decizii. Expoziția „Anul revoluționar 1848 în Moldova, țara Românească și Transilvania“ In cadrul manifestărilor culturale prilejuite de comemorarea a 120 de ani de la revoluția burghezo-democratică din 1848, la Casa municipală de cultură Galați s-a deschis duminică dimineață expoziția „Anul revoluționar 1848 în Moldova, Țara Românească și Transilvania". Expoziția cuprinde cărți, ziare, reviste, fotografii, obiecte care înfățișează relațiile existente între revoluționarii din Țările Române înainte de declanșarea revoluției burghezo-democratice din 1848, evocă aspecte din timpul desfășurării revoluției. Se află aici originalele „Proclamației de la Islaz" și al manuscrisului Proiectului de constituție, din Muntenia, colecțiile periodicelor „Poporul suveran", „Albina românească", „Bucovina“, sabia și cavalul lui Avram Iancu, cărțile de joc care au servit pentru corespondența cifrată între comandanții oștirii revoluționare românești din Transilvania etc. Documentele prezente în expoziție evocă ecoul pe care l-a avut participarea la revoluție a maselor populare din sudul Moldovei, aportul unor personalități din această parte a țării la înfăptuirea programului de forme democratice. In prezentarea documentelor privitoare la revoluția din 1848 în Țările Române o contribuție deosebită și-au adus-o muzeografii și documentariștii de la Muzeul de istorie și Arhivele statului Galați, decoratorii D. Cionca și I. Bîrjoveanu. In aceste zile TOATE FORȚELE MOBILIZATE LA PREGĂTIREA TERENULUI PENTRU PORUMB Unitățile agricole cooperatiste din județul nostru și-au propus să obțină și în acest an producții mari de porumb, îndeplinirea acestui obiectiv este condiționată de mai mulți factori, dintre care de cea mai stringentă actualitate este pregătirea temeinică a solului. Deși cele mai multe tractoare au fost repartizate la executarea acestei lucrări, însămînțarea culturilor din prima epocă fiind terminată, totuși viteza zilnică planificată nu se îndeplinește pe nici o rază de S.M.T. Ca urmare, pînă duminică seara din cele 112 cooperative agricole cultivatoare de porumb, pregătirea terenului se terminase doar în 9 unități, pe județ, patul germinativ fiind asigurat pe 42 la sută din suprafața ce urmează a fi semănată cu porumb. Din situația centralizată la Direcția agricolă județeană, pe raza de activitate a stațiunilor de mașini și tractoare, stadiul pregătirii terenului se prezintă astfel : Deși timpul se menține în continuare călduros și secetos, făcînd ca zilnic să se evapore de pe fiecare unitate de suprafață cantități mari de apă, deși tractoarele nu mai au de executat în cooperativele agricole lucrări cu pondere mare, pregătirea terenului se desfășoară într-un ritm nepermis de lent. Și aceasta pentru că specialiștii și consiliile de conducere nu repartizează tractoarele la executarea acestei importante lucrări, pentru că conducerile S.M.T.-urilor nu controlează îndeaproape activitatea mecanizatorilor de la brigăzi. Este timpul ca fiecare unitate să se ocupe cu mai multă răspundere de pregătirea terenului. Mari suprafețe de ogoare de toamnă și, mai ales, cele care în anul trecut au fost cultivate tot cu porumb, sînt bolovănoase, ca și terenurile de pe pante arate în cursul acestei luni. Pe aceste categorii de pâmînt discuirea și gruparea vor trebui să se termine în cel mai scurt timp. Chiar acolo unde arătura de toamnă a fost grăpată trebuie să se urgenteze lucrările pregătitoare. Aceasta se impune cu atît mai mult cu cît, în prezent, crusta are o grosime apreciabilă, s-au format crăpături prin care se evaporă rezerva de apă și au apărut buruienile. Organele agricole județene trebuie să îndrume mai îndeaproape fiecare unitate, să le ajute în organizarea muncii și folosirea mai eficientă a tractoarelor și celorlalte agregate pentru urgentarea pregătirii terenului în vederea însămânțării porumbului la timp și de un ridicat nivel calitativ. De asemenea, trebuie să se verifice stadiul de pregătire a semănătorilor de prășitoare pentru a se evita defecțiunile semnalate la semănatul florii-soarelui. In pag. alla o rubrică de SPORT Fază din jocul de baschet dintre Politehnica Galați și Universitatea Cluj. Denumirea Realizat S.M.T. la sută Pechea 57 Vameș 53 Bujor 52 Șendreni 49 Tulucești 49 Chiraftei 46 Berheci 42 Berești 32 Cudalbi 25 Tecuci 21 La Galați Ultima duminică a lunii martie a fost o zi frumoasă, specifică primăverii, venită parcă anume în întîmpinarea gălățenilor pentru a-i ajuta la înfrumusețarea și gospodărirea cartierelor, a străzilor și bulevardelor, a locurilor de odihnă în aer liber. Mulți gospodari ai orașului au venit și de data aceasta pe șantierele muncii patriotice și au făcut multă treabă gospodărească. Remarcăm munca bine organizată, și de aceea rodnică, a celor peste 130 de salariați de la C.N.F. „Navrom" Galați, care au dat ,un plus de frumusețe străzii „13 Iunie 1916", parcurilor și aleilor ce se înșiruie de-a lungul acestei importante artere de circulație. Cu mult spor au lucrat și salariații de la Exportlemn, pe care i-am întîlnit, ca și duminica trecută, pe Calea Prutului. Sîmbătă 30 martie, după-amiază, am văzut în apropierea Autobazei I.T.O. de pe bulevardul G. Coșbuc mai mult de 40 de muncitori la nivelatul și curățatul unui teren viran din apropierea locului lor de muncă (fotografia din stingă). Ei au continuat această activitate și duminică, iar alți vreo 80 de mecanici lucrau la înfrumusețarea Autobazei de pe str. Mărăști, din Țiglina II. Peste 100 de muncitoare de la I.T.G. și-au demonstrat aptitudinile gospodărești la pădurea Gîrboavele (fotografia din dreapta), alături de alți lucrători de la Trustul alimentației publice locale. dențierilor ar putea Șirulevicontinua, fiindcă pe toate cele peste 200 de microșantiere ale muncii patriotice din jurul blocurilor, de pe străzi, alei și bulevarde au fost tot atîtea dovezi de hărnicie. Au fost însă și multe dovezi ale lipsei de preocupare din partea organizatorilor muncii patriotice, asupra cărora vrem să insistăm mai mult, pentru a nu-și mai găsi locul altă dată pe șantiere. In primul rînd, a scăzut preocuparea organizatorilor pentru antrenarea la muncă patriotică a unui număr suficient de cetățeni, în așa măsură ca lucrările de înfrumusețare prevăzute în planul de măsuri respectiv al Consiliului popular municipal Galați să se facă într-un termen cît mai scurt. Atit pe Calea Prutului, în viitorul parc de lîngă gara de călători, pe bulevardul George Coșbuc, dar mai ales în jurul blocurilor din cartierele Țiglina I-III, Mazepa, al celor din centrul orașului, cît și pe străzile lăturalnice ale cartierelor mai sînt încă multe peluze de flori nesăpate, multe spații verzi negrebiate, necurățate. Pînă cînd se va tărăgăna executarea acestor lucrări ? Atît duminica trecută cît și în cea recentă, am constatat că pe bulevardul G. Coșbuc, nu au fost antrenați și cetățenii să-și înfrumusețeze porțiunea din dreptul curții lor lăsînd aceasta numai pe seama întreprinderilor și instituțiilor repartizate în această zonă. Se pune întrebarea : Ce fac deputații din aceste cartiere, cum se achită ei de această îndatorire cetățenească de antrena pe alegători la înfrumusețarea cartierelor ? Am căutat să aflăm cine este deputat municipal pe porțiunea bulevardului G. Coșbuc de la nr. 454, la 498 și după multe investigații am aflat că este tovarășul Gheorghe Zăinescu. O altă lacună, mult prea evidentă în organizarea muncii patriotice de duminică 31 martie, este aceea că pe multe șantiere au lipsit uneltele. S-au simțit oare satisfăcuți tovarășii din Comitetul municipal al U.T.C. Galați, numai cu prezența tinerilor pe șantiere, fără să se îngrijească de unelte ? De la cooperativa meșteșugărească „Muncă și artă", din cele 21 de tovarășe lucrau doar 5, fiindcă numai atîtea unelte erau. Aspecte asemănătoare am întîlnit și la cooperativele meșteșugărești „Avîntul", „Unirea", I.O.I.E. nr. 1, Agenția C.E.C. din Țiglina II și pe multe alte șantiere. In alte locuri, pe un șantier unde lucrau constructorii navali, erau și participanți, erau și unelte, dar lipsea organizarea locului de muncă, existind disproporții mari între spațiul de amenajat și numărul de oameni repartizați, din care cauză se pierdea mult timp, unii fiind tentați să-și petreacă timpul numai la laclale. Pe viitor, este necesar de a ne îngriji nu numai de antrenarea oamenilor la înfrumusețarea și gospodărirea orașului, ci și de asigurarea locului corespunzător forțelor de muncă, respective, a uneltelor și de folosirea mai eficientă a celor 3-4 ore de muncă. Cu ocazia raidului întreprins pe șantierele muncii patriotice, am observat că în multe locuri se face treaba de două ori. Acolo unde duminica trecută s-au greblat, măturat și adunat gunoaiele, unde s-au strîns în grămezi pietrele, curățitu ■ ■ rile de noroi de pe partea carosabilă și de pe trotuare, dar care n-au fost transportate, acolo evacuate și a trebuit ca munca să se facă din nou, fiindcă autovehiculele, vîntul, copiii le-au împrăștiat. De ce I.C.G. nu ia măsuri ca imediat după o zi de muncă patriotică să transporte grămezile de gunoi și alte resturi depozitate pe străzi și alei ? AUREL FLOREA La Tecuci Pe șantierele muncii patriotice de la Crîng, parcurile „1 Mai" și „7 Noiembrie", la Dealu Rateș, întilnire peste 2 500 de cetățeni, din care 1 200 tineri uteciști. S-au făcut gropi pentru plantarea a 6 800 de pomi, s-a afinat terenul pentru plantarea de flori și însămînțarea gazonului, s-au curățat resturile vegetale. Valoarea lucrărilor executate prin muncă patriotică se ridică la peste 30 200 lei. Rămîneri în urmă se manifestă la amenajarea grădinilor de vară din rețeaua alimentației publice și la unitățile de deservire de pe traseele turistice, unde lucrările se desfășoară într-un ritm lent. Gospodarii orașului trebuie să-și îndrepte atenția și spre aceste obiective. I. PISAROGLU Excursie pe Dunăre Agenția O.N.T. Galați organizează la 20 aprilie a. c. o excursie cu vaporul pînă la Ismail, U.R.S.S. Cu acest prilej se vor putea vizita frumusețile Dunării și orașul Ismail, timp de două zile. Cazarea și masa sunt asigurate pe vapor. Cererile au început să sosească la agenție. Ultimul termen de depunere a lor este la 10 aprilie a.c. Hindun la Alăturați, intr-o amiază, cițiva copii și citeva ruine săltate peste ape. Un profesor de istorie minuie bagheta didactică a înțelepciunii. Moment etnogenetic ! Umbrele trecutului ca să prindă viață se cuvin stropite cu apa vie a fanteziei , zidurile ca să se întregească peste vreme, turnurile ca să vegheze cu strășnicie pînă hăt departe, bazilica pentru a-și clopoti harul, monedele lustruite pentru a-și zăngăni din nou zimții în pungile țesute în fir de argint, ale negustorilor, termele pentru a se acoperi cu aburul îmbălsămat al mirodeniilor. Dascălul nu este totuși un poet. Cuvintele se înlănțuiesc logic, dezvăluiesc pagini de etnografie, de numismatică, de arheologie. Iată aici este vorba de romani, aici despre invazia in Dacia, dincoace bordeiele Dinogeției, epoca întunecată și nebuloasă încă inaccesibilă din tip- MARGINALII să de date, apoi iată, in sfîrșit, cultura Dridu, despre care ați mai auzit, despre mai bine să care... „dar ne spună despre asta Popescu..." Și Popescu deschizindu-și stîngaci sertărașele memoriei, uitînd unde se află, zărește undeva, dincolo de vacanță o pereche de ochelari fascinanți și catalogul... Grupul se mișcă apoi spre interiorul cetății, privirile rătăcesc curioase printre relicve, de dincol de Dunăre începe să se vadă din nou glasul portului, cire o sirenă amintește de febra citadină a Galațiului, situat după orizont, lor. La capătul explicațiiinsula izolată in peisajul lacustru, prinde în sfîrșit viață. Nu, nu se aude larmă și nu încep jocurile naive ale copilăriei. Sau mai curind nu încep jocurile obișnuite. Tăcuți, școlarii înregistrează ca pe o peliculă poziția locului, amănuntele arheologice, asociază trecutul cu prezentul, se detașează alunecînd de abia acum pe tărîmul fanteziei. In jocul imaginației crude, datele științifice se contopesc pe un fond receptiv la poezie, la incursiuni in fantastic. Profesorul de istorie nu era un poet. Știa insă că la capătul incursiunii în istorie, drumeții săi au auzit distinct glasul strămoșilor. RADU MACOVEI