Viața Nouă, aprilie-iunie 1968 (Anul 24, nr. 7248-7324)

1968-04-02 / nr. 7248

f V Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXIV Nr. 7248 MARȚI 2 APRILIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI BEEEBMf­BM^ MMWMWMZ VIZITA O . v­o­l .. . PREȘEDINTELUI imensa rezerva a producției, consiliului DE MINIȘTRI, FOLOSIREA COMPLETĂ ET ȘI EFICIENTĂ A TIMPULUI DE MUNCĂ Hotărirea cu privire la regle­mentarea programului de mun­că și întărirea disciplinei în în­treprinderi, instituții ți organizații obiteții, elaborată anul trecut de conducerea partidului ți statului nostru, a jalonat căile prin care se poate obține folosirea mai judicioasă a fondului de timp, direcțiile în care trebuie concen­trate eforturile colectivelor pen­tru ca forța de muncă să poată fi valorificată integral și cu ma­ximă eficiență. Militînd pentru înfăptuirea prevederilor acestei Hotărîri, biroul comitetului de partid C.S.C., pe baza unor studii efec­tuate pe șantierele I.C.M.S.G. și în sectoarele productive ale C.S.G., a stabilit sarcini precise privind programul de lucru, or­ganizarea transportului în co­mun, introducerea unei evidențe stricte a prezenței, durata pauzei de prînz și a indicat conduceri­lor unităților măsurile de îmbu­nătățire a asistenței tehnice, justa repartizare a forței de muncă în cadrul șantierelor, a­­provizionarea ritmică cu mate­riale, scule, utilaje etc. In același timp, organizațiile de partid, de sindicat ai U.T.C. au fost antrenate în desfășura­rea unei largi acțiuni politico­­educative, în special privind crearea unei puternice opinii de masă împotriva celor certați cu disciplina. Intr-o recentă plenară, comi­tetul de partid C.S.G. a analizat din nou modul în care au fost aplicate măsurile adoptate pri­vind folosirea completă, cu ma­ximum de eficiență a timpului de muncă, rezultatele obținute în această privință, lacunele ce s-au mai manifestat și a stabilit noi sarcini pentru lichidarea­ a­­cestora și întărirea continuă a disciplinei producției și a muncii. Ce concluzii pozitive s-au des­prins cu acest prilej ? S-a reliefat faptul că, pe par­cursul anului trecut și în peri­oada acestui an în cadrul orga­nizațiilor de partid au avut loc analize și dezbateri privind acti­vitatea desfășurată de către conducerile unităților, au fost scoase în relief deficiențele ce se manifestau în organizarea mun­cii, a procesului de producție și care în final duceau la nereali­­zarea sarcinilor de creștere a productivității muncii. In urma a­­cestor analize au fost stabilite măsuri concrete care au dus la îmbunătățirea întregii activități. O deficiență serioasă în folo­sirea timpului de lucru o consti­tuia începerea cu întîrziere de 10-20 minute a programului da­torită transportului în comun care se desfășura în mod defec­tuos. Cu sprijinul Comitetului ju­dețean de partid, am reușit să înlăturăm în mare parte aceste neajunsuri. Conducerea între­prinderii de transporturi orășe­nești Galați a organizat mai bine întreținerea mașinilor, pregătirea lor pentru cursă, ceea ce a per­mis mărirea numărului de auto­buze și respectarea programului de transport. Pentru combaterea întîrzierilor, a plecărilor în timpul programu­lui, nefolosirii integrale a timpu­lui de lucru, slabei organizări a locului de muncă, risipei de materiale din secții și șantiere, s-a desfășurat o intensă muncă politică de masă în rîndul sala­riaților. La locurile de muncă au fost afișate panouri prin care au fost popularizați fruntașii în în­trecerea socialistă, rezultatele ob­ținute de aceștia și au fost criti­cați cei ce nu se încadrau în disciplină, întîrziații, chiulangiii. De asemenea, s-au afișat pa­nouri prin care se evidențiază valoarea unui minut pierdut din producție, risipa de metal și alte materiale, cît și pagubele ce se aduc economiei datorită nepu­­nerii la timp în funcțiune a obiectivelor în construcție. Un aspect pozitiv este și fap­tul că organizațiile de partid, sindicat și U.T.C. au pus în dis­cuția membrilor lor cazurile de indisciplină, luîndu-se măsuri statutare care au dus la elimi­narea, în marea majoritate a a­­cestor manifestări negative. Un exemplu concludent îl avem la șantierul 22, unde au fost discu­tate 40 de cazuri de asemenea abateri. A fost intensificată acțiunea de combatere a indisciplinei prin intermediul gazetelor de perete, al stațiilor de amplifica­re ; în ziarul nostru „Constructo­rul siderurgist", s-a dezbătut pe larg această temă. Au fost edi­tate foi volante și pagini speciale în care s-au prezentat „fotogra­fieri“ ale zilei de muncă, scoțîn­­du-se în evidență neajunsurile care se manifestă în folosirea timpului de lucru, a utilajelor, suprafețelor de producție etc. Trebuie să remarcăm însă că au fost dese cazurile cînd, con­ducerile unităților și îndeosebi cele de la I.C.M.S.G. și C.S.G. nu au dat curs sesizărilor sem­nalate în presă, nu au luat întotdeauna măsurile cuvenite împotriva celor vizați, fiind nevoie de intervenția orga­nelor de partid. Ne propu­nem ca în acest sens să acordăm un sprijin mai mare conducerilor tehnico-administrative ale între­prinderilor, ca acestea să fie pe deplin receptive față de sesiză­rile presei și să ia măsuri ope­rative pentru înlăturarea neajun­surilor semnalate. Acțiunile întreprinse, măsurile luate au făcut ca în anul trecut și pe primele două luni ale anu­lui în curs, majoritatea unităților să-și realizeze indicatorii de plan, să obțină o creștere însem­nată a productivității muncii pe seama utilizării mai bune a fon­dului de timp. Creșterea eficien­ței folosirii timpului de lucru la I.C.M.S.G. s-a obținut pe seama scăderii absențelor nemotivate și a învoirilor cu peste 1 la sută, a întreruperilor în procesul de producție cu peste 3 la sută, a reducerii numărului personalului auxiliar, de la 28,2 la sută, cit era la sfîrșitul trimestrului I 1967, la 22,4 la sută cît­e în trimes­trul I a.c. La beneficiar, procen­tul absențelor nemotivate și al învoirilor a scăzut anul trecut față de 1966 de la 6,2 l­a 5,3 la sută. In laminorul de tablă groasă a crescut producția orară de la 75,6 tone tablă în trimestrul I 1967, la 104,3 tone in luna fe­bruarie a.c. Dar, cu toate că s-au între­prins acțiuni multiple și au fost elaborate măsuri practice de or­din administrativ și politic, tre­buie să arătăm că în unitățile noastre mai persistă încă serioa­ Ing. ION MANUC locțiitor al secretarului comite­tului de partid C.S.G. (Continuare în pag. a IlI-a) FijWal Citiți în pag. a IV-a PLENARA CONSILIULUI JUDEȚEAN AL SINDICATELOR GALAȚI Ieri a avut loc plenara Con­siliului județean al sindicate­lor Galați. Au participat : membri ai Consiliului jude­țean al sindicatelor, preșe­dinți ai comitetelor sindicate­lor din întreprinderi, invitați. In cadrul primului punct de pe ordinea de zi a fost pre­zentat referatul : „Preocupa­rea organelor și organizațiilor de sindicat pentru mobilizarea tuturor factorilor de răspun­dere în vederea reducerii consumurilor de materii pri­me și materiale și în special a acelora de metal, lemn și energie electrică". Referatul a constituit o bună bază de dis­cuții pentru participanții la plenară, care, luînd cuvîntul au reliefat importanța succe­selor obținute pînă în pre­zent, rezervele­xistă pe această care mai e­­linie, căile ce trebuie urmate pentru de­plina lor valorificare. In final, s-a dat citire u­­nei informări privind organi­zarea și desfășurarea activită­ții de control obștesc în uni­tățile comerciale. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Ieri a avut loc ședința Co­mitetului executiv al Consiliu­­lui popular județean provizo­riu Galați. de la primul punct al ordinei zi, principala problemă dezbătută a fost electrificarea satelor. Membrii Comitetului executiv și invitații au scos la iveală deficiențele ce mai există încă în acest sector și au făcut propuneri menite să contribuie la impulsionarea lucrărilor de electrificare a noi localități rurale și de extindere a rețelelor electrice în satele electrificate. Luînd cuvîntul în încheierea discuțiilor de la punctul 1 al ordinei de zi, tovarășul Con­stantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popular județean provizoriu Galați, a indicat măsurile ce trebuie luate de către consi­liile populare județean și co­munele, întreprinderea de electricitate Galați și alți fac­tori de răspundere de la ni­­velul județului și comunelor pentru urgentarea lucrărilor de electrificare rurală, aprobate în adunări populare pentru a­­cest an. In continuare, comitetul exe­cutiv a aprobat planul de șe­dințe pe trimestrul II a.c. și unele decizii. Expoziția „Anul revoluționar 1848 în Moldova, țara Românească și Transilvania“ In cadrul manifestărilor cultu­rale prilejuite de comemorarea a 120 de ani de la revoluția burghezo-democratică din 1848, la Casa municipală de cultură Galați s-a deschis duminică di­mineață expoziția „Anul revolu­ționar 1848 în Moldova, Țara Românească și Transilvania". Expoziția cuprinde cărți, ziare, reviste, fotografii, obiecte care înfățișează relațiile existente în­tre revoluționarii din Țările Ro­mâne înainte de declanșarea re­voluției burghezo-democratice din 1848, evocă aspecte din timpul desfășurării revoluției. Se află aici originalele „Proclamației de la Islaz" și al manuscrisului Pro­iectului de constituție, din Mun­tenia, colecțiile periodicelor „Po­porul suveran", „Albina româ­nească", „Bucovina“, sabia și cavalul lui Avram Iancu, cărțile de joc care au servit pentru co­respondența cifrată între coman­danții oștirii revoluționare româ­nești din Transilvania etc. Documentele prezente în expo­ziție evocă ecoul pe care l-a avut participarea la revoluție a maselor populare din sudul Mol­dovei, aportul unor personalități din această parte a țării la în­făptuirea programului de­­­ for­me democratice. In prezentarea documentelor privitoare la revoluția din 1848 în Țările Române o contribuție deosebită și-au adus-o muzeo­grafii și documentariștii de la Muzeul de istorie și Arhivele sta­tului Galați, decoratorii D. Cion­­ca și I. Bîrjoveanu. In aceste zile TOATE FORȚELE­ MOBILIZATE LA PREGĂTIREA TERENULUI PENTRU PORUMB Unitățile agricole coopera­tiste din județul nostru și-au propus să obțină și în acest an producții mari de porumb, îndeplinirea acestui obiectiv este condiționată de mai mulți factori, dintre care de cea mai stringentă actualitate este pre­­gătirea temeinică a solului. Deși cele mai multe tractoare au fost repartizate la executa­rea acestei lucrări, însămînța­­rea culturilor din prima epocă fiind terminată, totuși viteza zilnică planificată nu se înde­plinește pe nici o rază de S.M.T. Ca urmare, pînă dumi­nică seara din cele 112 coope­rative agricole cultivatoare de porumb, pregătirea terenului se terminase doar în 9 unități, pe județ, patul germinativ fiind asigurat pe 42 la sută din suprafața ce urmează a fi se­mănată cu porumb. Din situația centralizată la Direcția agricolă județeană, pe raza de activitate a stațiunilor de mașini și tractoare, stadiul pregătirii terenului se prezintă astfel : Deși timpul se menține în continuare călduros și secetos, făcînd ca zilnic să se evapore de pe fiecare unitate de suprafață cantități mari de apă, deși tractoarele nu mai au de executat în cooperativele agricole lucrări cu pondere mare, pregătirea terenului se desfășoară într-un ritm neper­­mis de lent. Și aceasta pentru că specialiștii și consiliile de conducere nu repartizează tractoarele la executarea aces­tei importante lucrări, pentru că conducerile S.M.T.-urilor nu controlează îndeaproape activi­tatea mecanizatorilor de la bri­­găzi. Este timpul ca fiecare uni­tate să se ocupe cu mai multă răspundere de pregătirea tere­nului. Mari suprafețe de ogoa­re de toamnă și, mai ales, cele care în anul trecut au fost cul­tivate tot cu porumb, sînt bo­lovănoase, ca și terenurile de pe pante arate în cursul aces­­tei luni. Pe aceste categorii de pâmînt discuirea și gruparea vor trebui să se termine în cel mai scurt timp. Chiar acolo unde arătura de toamnă a fost grăpată trebuie să se urgenteze lucrările pregătitoare. Aceasta se impune cu atît mai mult cu cît, în prezent, crusta are o grosime apreciabilă, s-au for­mat crăpături prin care se evaporă rezerva de apă și au apărut buruienile. Organele agricole județene trebuie să îndrume mai înde­aproape fiecare unitate, să le ajute în organizarea muncii și folosirea mai eficientă a trac­toarelor și celorlalte agregate pentru urgentarea pregătirii terenului în vederea însămân­­țării porumbului la timp și de un ridicat nivel calitativ. De asemenea, trebuie să se verifi­ce stadiul de pregătire a semă­nătorilor de prășitoare pentru a se evita defecțiunile semna­late la semănatul florii-soa­­relui. In pag. a­ll­a o rubrică de SPORT Fază din jocul de baschet dintre Politehni­ca Galați și Universita­tea Cluj. Denumirea Realizat S.M.T. la sută Pechea 57 Vameș 53 Bujor 52 Șendreni 49 Tulucești 49 Chiraftei 46 Berheci 42 Berești 32 Cudalbi 25 Tecuci 21 La Galați Ultima duminică a lunii mar­tie a fost o zi frumoasă, spe­cifică primăverii, venită parcă anume în întîmpinarea gălățe­­nilor pentru a-i ajuta la înfru­musețarea și gospodărirea car­tierelor, a străzilor și bulevar­delor, a locurilor de odihnă în aer liber. Mulți gospodari ai o­­rașului au venit și de data a­­ceasta pe șantierele muncii pa­triotice și au făcut multă trea­bă gospodărească. Remarcăm munca bine organizată, și de aceea rodnică, a celor peste 130 de salariați de la C.N.F. „Na­­vrom" Galați, care au dat ,un plus de frumusețe străzii „13 Iunie 1916", parcurilor și alei­lor ce se înșiruie de-a lungul acestei importante artere de circulație. Cu mult spor au lu­crat și salariații de la Export­­lemn, pe care i-am întîlnit, ca și duminica trecută, pe Calea Prutului. Sîmbătă 30 martie, după-amiază, am văzut în apro­pierea Autobazei I.T.O. de pe bulevardul G. Coșbuc mai mult de 40 de muncitori la nivelatul și curățatul unui teren viran din apropierea locului lor de muncă (fotografia din stingă). Ei au continuat această ac­tivitate și duminică, iar alți vreo 80 de mecanici lucrau la înfrumusețarea Autobazei de pe str. Mărăști, din Țiglina II. Pes­te 100 de muncitoare de la I.T.G. și-au demonstrat aptitu­dinile gospodărești la pădurea Gîrboavele (fotografia din dreapta), alături de alți lu­crători de la Trustul alimenta­ției publice locale. dențierilor ar putea Șirul­evi­continua, fiindcă pe toate cele peste 200 de microșantiere ale muncii pa­triotice din jurul blocurilor, de pe străzi, alei și bulevarde au fost tot atîtea dovezi de hărni­cie. Au fost însă și multe dovezi ale lipsei de preocupare din partea organizatorilor muncii patriotice, asupra cărora vrem să insistăm mai mult, pentru a nu-și mai găsi locul altă dată pe șantiere. In primul rînd, a scăzut pre­ocuparea organizatorilor pentru antrenarea la muncă patriotică a unui număr suficient de ce­tățeni, în așa măsură ca lucră­rile de înfrumusețare prevăzute în planul de măsuri respectiv al Consiliului popular munici­pal Galați să se facă într-un termen cît mai scurt. Atit pe Calea Prutului, în viitorul parc de lîngă gara de călători, pe bulevardul George Coșbuc, dar mai ales în jurul blocurilor din cartierele Țiglina I-III, Ma­zepa, al celor din centrul ora­șului, cît și pe străzile lătu­ralnice ale cartierelor mai sînt încă multe peluze de flori ne­săpate, multe spații verzi ne­­grebiate, necurățate. Pînă cînd se va tărăgăna executarea a­­cestor lucrări ? Atît duminica trecută cît și în cea recentă, am constatat că pe bulevardul G. Coșbuc, nu au fost antrenați și cetățenii să-și înfrumusețeze porțiunea din dreptul curții lor lăsînd aceasta numai pe seama între­prinderilor și instituțiilor re­partizate în această zonă. Se pune întrebarea : Ce fac de­putații din aceste cartiere, cum se achită ei­­ de această îndatorire cetățenească de antrena pe alegători la înfru­­­musețarea cartierelor ? Am că­utat să aflăm cine este depu­tat municipal pe porțiunea bu­levardului G. Coșbuc de la nr. 454, la 498 și după multe in­vestigații am aflat că este to­varășul Gheorghe Zăinescu. O altă lacună, mult prea e­­videntă în organizarea muncii patriotice de duminică 31 mar­tie, este aceea că pe multe șantiere au lipsit uneltele. S-au simțit oare satisfăcuți tovarășii din Comitetul muni­cipal al U.T.C. Galați, numai cu prezența tinerilor pe șan­tiere, fără să se îngrijească de unelte ? De la cooperativa meșteșugărească „Muncă și ar­tă", din cele 21 de tovarășe lucrau doar 5, fiindcă numai atîtea unelte erau. Aspecte a­­semănătoare am întîlnit și la cooperativele meșteșugărești „Avîntul", „Unirea", I.O.I.E. nr. 1, Agenția C.E.C. din Țigli­na II și pe multe alte șantiere. In alte locuri, pe un șan­­tier unde lucrau constructorii navali, erau și participanți, e­­rau și unelte, dar lipsea organi­zarea locului de muncă, exis­­tind disproporții mari între spațiul de amenajat și numă­rul de oameni repartizați, din care cauză se pierdea mult timp, unii fiind tentați să-și petrea­că timpul numai la laclale. Pe viitor, este necesar de a ne în­griji nu numai de antrenarea oamenilor la înfrumusețarea și gospodărirea orașului, ci și de asigurarea locului corespunzător forțelor de muncă, respec­tive, a uneltelor și de folosi­rea mai eficientă a celor 3-4 ore de muncă. Cu ocazia raidului întreprins pe șantierele muncii patriotice, am observat că în multe locuri se face treaba de două ori. A­­colo unde duminica trecută s-au greblat, măturat și adu­nat gunoaiele, unde s-au strîns în grămezi pietrele, curățitu­ ■ ■­ rile de noroi de pe partea ca­rosabilă și de pe trotuare, dar care n-au fost transportate, acolo evacuate și a trebuit ca munca să se facă din nou, fiindcă autovehiculele, vîntul, copiii le-au împrăștiat. De ce I.C.G. nu ia măsuri ca imediat după o zi de muncă patriotică să transporte grămezile de gu­noi și alte resturi depozitate pe străzi și alei ? AUREL FLOREA La Tecuci Pe șantierele muncii patrio­tice de la Crîng, parcurile „1 Mai" și „7 Noiembrie", la Dea­­lu Rateș, întilnire peste 2 500 de cetă­țeni, din care 1 200 tineri uteciști. S-au făcut gropi pentru plantarea a 6 800 de pomi, s-a afinat terenul pentru plantarea de flori și însămîn­­țarea gazonului, s-au curățat resturile vegetale. Valoarea lucrărilor executate prin mun­că patriotică se ridică la peste 30 200 lei. Rămîneri în urmă se mani­festă la amenajarea grădinilor de vară din rețeaua alimenta­ției publice și la unitățile de deservire de pe traseele turis­tice, unde lucrările se desfă­șoară într-un ritm lent. Gos­podarii orașului trebuie să-și îndrepte atenția și spre aceste obiective. I. PISAROGLU Excursie pe Dunăre Agenția O.N.T. Galați or­ganizează la 20 aprilie a. c. o excursie cu vaporul pînă la Ismail, U.R.S.S. Cu acest pri­lej se vor putea vizita fru­musețile Dunării și orașul Is­mail, timp de două zile. Cazarea și masa sunt asigu­rate pe vapor. Cererile au în­ceput să sosească la agenție. Ultimul termen de depunere a lor este la 10 aprilie a.c. Hindun la Alăturați, intr-o amia­ză, cițiva copii și citeva ruine săltate peste ape. Un profesor de istorie minuie bagheta didacti­că a înțelepciunii. Moment etnogenetic ! Umbrele trecutului ca să prindă viață se cuvin stropite cu apa vie a fanteziei , zidurile ca să se întregească peste vre­me, turnurile ca să ve­gheze cu strășnicie pînă hăt departe, bazilica pentru a-și clopoti ha­rul, monedele lustruite pentru a-și zăngăni din nou zimții în pungile țesute în fir de argint, ale negustorilor, termele pentru a se acoperi cu aburul îmbălsămat al mirodeniilor. Dascălul nu este to­tuși un poet. Cuvintele se înlănțuiesc logic, dez­­văluiesc pagini de etno­grafie, de numismatică, de arheologie. Iată­­ aici este vorba de romani, aici despre invazia in Dacia, dincoace borde­iele Dinogeției, epoca întunecată și nebuloasă încă inaccesibilă din tip- MARGINALII să de date, apoi iată, in sfîrșit, cultura Dridu, despre care ați mai au­zit, despre mai bine să care... „dar ne spună despre asta Popescu..." Și Popescu deschizin­­du-și stîngaci sertărașe­le memoriei, uitînd unde se află, zărește undeva, dincolo de vacanță o pereche de ochelari fas­cinanți și catalogul... Grupul se mișcă apoi spre interiorul cetății, privirile rătăcesc curioa­se printre relicve, de dincol de Dunăre începe să se vadă din nou gla­sul portului, cire o si­renă amintește de febra citadină a Galațiului, situat după orizont, lor. La capătul explicații­insula izolată in peisajul lacustru, prin­de în sfîrșit viață. Nu, nu se aude larmă și nu încep jocurile naive ale copilăriei. Sau mai cu­­rind nu încep jocurile obișnuite. Tăcuți, școla­rii înregistrează ca pe o peliculă poziția locu­lui, amănuntele arheo­logice, asociază trecutul cu prezentul, se deta­șează alunecînd de a­­bia acum pe tărîmul fanteziei. In jocul imaginației crude, datele științifice se contopesc pe un fond receptiv la poezie, la incursiuni in fantastic. Profesorul de istorie nu era un poet. Știa insă că la capătul in­cursiunii în istorie, dru­meții săi au auzit dis­tinct glasul strămoșilor. RADU MACOVEI

Next