Viața Nouă, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 7325-7401)
1968-07-02 / nr. 7325
Proletari din toate țările, uniți-vă 1 Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXXV Nr. 7325 MARȚI 2 IULIE 1968 4 PAGINI — 80 BANI CONDUCĂTORII DE PARTID ȘI DE STAT ÎN VIZITĂ LA EXPOZIȚIA „REVOLUȚIA DE LA 1848 OGLINDITĂ ÎN ARTA PLASTICĂ“ Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilinețcu vizitat expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită in arta plastică", deschisă în sălile Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost întîmpinați de tovarășii Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici și M. H. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. Erau prezenți membrii Biroului Uniunii Artiștilor Plastici, artiști expozanți, critici de artă. Salutind pe conducătorii de partid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici a exprimat satisfacția și mulțumirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid și ovon pentru dezvoltarea artelor plastice. In continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat Sălile expoziției. Explicațiile au fost date de directorul Direcției artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroși poeți, prozatori și compozitori, a fost, în același timp, izvor de nobilă și generoasă inspirație pentru artiștii plastici din trecut și constituie un motiv de inspirație pentru artiștii plastici contemporani. Expresie a acestei bogate surse de inspirație, expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică" grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revoluționar 1848, expoziția cuprinde, in prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanți direcți la revoluție. Artiștii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conștiință patriotică, punîndu-și opera în slujba reprezentării elanurilor revoluționare ale poporului. În chipurile revoluționarilor — deschizători de drumuri noi in istoria patriei— se dezvăluie gînduri, sentimente și credințe izvorîte din marile idealuri naționale pentru care a luptat generația de 1848. Aspirațiile de libertate și de unitate ale luptătorilor revoluționari din Țara Românească, Moldova și Transilvania sînt înfățișate într-o suită de picturi, gravuri și litografii, creații, ale unor artiști plastici martori ai memorabilului eveniment. In cea de a doua sală a expoziției sînt prezentate picturileși sculpturi — opere ale unui mare număr de artiști plastici contemporani, care preiau, in noi viziuni artistice, ideile luptelor revoluționare de la 1848, dezvoltînd astfel tradiția artei noastre plastice în oglindirea principalelor evenimente din istoria și activitatea creatoare poporului nostru. Lucrările exapuse in această sală a expoziției constituie o expresie a faptului ca actualii artiști plastici — virstnici și tineri — dau viață hotărîrilor luate la recenta Conferință pe țară a artiștilor plastici — de a pune mai bine in valoare tradițiile artei noastre plastice și strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice românești noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pentru viața nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid și de stat s-au oprit îndelung in fata a numeroase opere de artă prezentate in expoziție. In încheierea vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat pe organizatorii expoziție — Uniunea Artiștilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, precum și pe artiștii expozanți care au reușit să redea în splendoarea și măreția sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. și-a exprimat convingerea că pictorii, sculptorii și graficienii vor contribui in continuare la dezvoltarea artei puse în slujba construcției socialiste și le-a urat succese și mai mari în realizarea unor lucrări valoroase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres) Recoltarea griului e pe sfîrșite. Arăturile bat pasul pe loc! Din datele centralizate, în seara zilei de 1 iulie a.e. la Direcția agricolă județeană rezultă că în cursul zilei de ieri încă 34 cooperative agricole au încheiat recoltarea cerealelor păioase, pe județ, numărul unităților care au terminat această acțiune ajungînd la 44. Stringerea recoltei se desfășoară deci, din plin. Există însă o excepție: in cooperativele agricole de pe raza de activitate a întreprinderii de mecanizare a agriculturii — Tulucești, pînă luni seara s-a recoltat numai 73 la sută din suprafață, atât din cauza funcționării defectuoase a combinelor, cit și a slabei organizări a muncii. Dacă la recoltare, nu aproape toate întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din județul nostru s-au înregistrat rezultate deosebite în ultimele zile, în schimb, la executarea arăturilor de vară , se bate pasul pe loc. Cauza principală o constituie slaba activitate ce se desfășoară in unitățile agricole cooperatiste pentru eliberarea terenului de paie și pleavă. Situația arăturilor de vară pe I.M.A.-Uri se prezenta aseară astfel : Chiraitei — 1 357 hectare, Bujor — 1 291 hectare, Cudalbi — 1 160 hectare, Berești — 900 Pechea — 811 hectare, hectare, Tulucești — 743 hectare, Berbeci — 617 hectare, Șendreni — 612 hectare, Tecuci — 521 hectare. La expoziția studenților Institutului de arte plastice „N. Grigorescu“ •Luni Nicola, după-amiază, tovarășii Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa,Vasile Patilinei au vizitat expoziția lucrărilor de sfîrșit de an și a lucrărilor de diplomă prezentate de studenții Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu" din Capitală. In Intîmpinarea oaspeților au venit acad. Ștefan Bălan, ministrul invățămintului, Ioni Iliescu, prim-secretar al C.C. al U. T. C., ministru pentru problemele tineretului, membri ai conducerii institutului, decani și șefi de catedre, membri ai Consiliului științific. Expoziția, organizată în sălile institutului cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptură, grafică, scenografie, de arte decorative și artă monumentală, toate creînd un univers artistic plin de sensibilitate, de tinerețe și prospețime, inspirat din bogăția folclorului și din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în prag de împlinire. In cursul vizitei, explicațiile au fost date de Costin Ioanici, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu", de profesorii Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Boris Caragea și de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfășoară în acest institut de artă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat felicitări conducerii institutului și profesorilor, unind în același timp studenților noi succese in strădania lor de a-și însuși cunoștințe artistice cât mai temeinice pentru a deveni artiști valoroși, folositori poporului, operei de construire a socialismului in patria noastră. (Agerpres) WWWV WVV WWV WVW WVVW WVW VWntUA WVVV WWV WWV WVW WWV WVW WVVW WVW wvvv WVW WWV WWV WVVU WVVW WVW WVVW v Wwv Wwv Wvvv Ieri, au început la Galați întrecerile campionatului republican de tenis de cîmp al copiilor Amănunte in pagina a II a. Risipa ia recoltat să fie complet IRRM Im Inata ! Din raidul întreprinseri pe raza Întreprinderii de mecanizare a agriculturii Berești rezulta că lipsurile, ce-și fac pregnant prezența, afectează, îndeosebi, calitatea. In multe unități se face o nepermis de mare risipă de grîu, în altele despre strînsul plevei nici nu se discută. In unele unități pleava a fost intr-adevăr strînsă, dar nu a fost transportată de pe miriște și cind tractoriștii au arat, au îngropat-o sub brazdă. Toate aceste neajunsuri își au originea în slabul control executat în cîmp de consiliile de conducere, in defectuoasa organizare a muncii. De exemplu, la Berești, ieri lucrau 12 combine, dar nici una nu strîngea pleava, iar cantitățile de spice de griu rămase in urmă nerecoltate se evaluează intre 200-300 kg griu la hectar. Consiliul de conducere, președinte Alexandru Donose, nu a organizat echipe de cooperatori care sa recolteze griul rămas, spunîndu-ne că vinovați sînt îm exclusivitate mecanizatorii, f’ără a diminua lipsurile ce le au mecanizatorii, trebuie sa le spunem tovarășilor de la C.A.P. Berești că ^vinovat se face consiliul de conducere pentru că nu asigură controlul calității lucrărilor. Cum să fie văzute asemenea lipsuri dacă duminică, de pildă, deși pe combine și la alți, în locul cooperatorilor, au lucrat salariații instituțiilor din localitate, din conducerea unității (cu excepția ing. Aurel Berindei) nimeni nu a fost prezent in timp . Lipsuri de același gen, la care se mai adaugă îngroparea plevei sub brazdă, am întîlnit și la cooperativa agricolă din Bălăbănești. In această unitate, deși luni s-a început recoltatul intr-un nou lan, nimeni din conducerea unității nu era prezent. Am găsit două colectoare de pleavă care de la începutul campaniei au fost plimbate pe combină ca „ornament", pentru că nu au fost folosite nici un ceas. Ce au de spus despre risipa de spice, despre împrăștierea plevei și a paielor tovarășii leader Goein — președintele cooperativei și ing. Nicolae Tufescu ? Cu ocazia raidului întreprins am mai vizitat și alte cooperative, printre care Rădești, Slivna, Aldești. Spre deosebire de primele două, îndeosebi la Slivna — președinte Valerică Dima și ing. Ion Bratu — munca era bine organizată, iar cei doi tovarăși conduceau personal activitatea pe cîmp. Ca urmare, am constatat că risipa de griu era redusă aproape la zero, pleava și paiele se strîngeau în totalitate. M. CREȚEANU 7n epoca noastră — spune undeva Leonid Leonov — constructorii se nasc din visători. Am adăuga la această aserțiune , cu atît mai mult făuritorii de nave. Oamenii aceștia investesc ca nimeni alții in mișcătoarele puncte de uscat de pe apele mărilor și oceanelor, tot ce au mai luminos în ei: tainele adinci ale profesiilor, îndrăznelile rostite și nerostite, visurile și speranțele — permanentă și trează încărcătură la bord — nu ca un hotâr făcut demiurgilor de nave, ci ca o datorie ce numai astfel se poate plăti. De auzind, șantierul de la mila SO, de pe Dunăre, a trăit emoționant momentul debutului in lumea apelor al celui de al patruzecilea cargou. Astfel de clipe se repetă aici tot mai des, ele simbolizînd sincronizarea demnă și tulburătoare a tuturor vectorilor de forță și inteligență omenească la fluxul viu de preocupări pentru, ceea ce numim curent progresul flotei românești. Cincizeci de păsări albe își vor lua zborul lor fantastic, în cincinal, de la cheiul de armare al șantierului gălățean. Cincizeci de zile sărbătorești prinse in hora bucuriilor tonice, citadine, A bucuriilor simple și adinei. Undeva, la cițiva kilometri de Dunăre, clipele desprinderii de țărm au început să fie trăite sub auspiciile acelorași răscoliri omenești. Nava care pleacă duce cu dînsa și bucuriile și mîndriile acestor oameni, coautori de drept și de fapt la nașterea lebedelor albe cu tricolorul la catarg. Este vorba despre colectivul Uzinei mecanice navale Galați, altădată locul de revitalizare a locomotivelor obosite și de naștere a vagoanelor de cale ferată, acum locul unde se făuresc atîtea piese și instalații navale, fără de care motonavele, cargourile sau mineralierele nu-și pot începe ineditele lor călătorii. — Aici a fost forja... Ciocanul mare, cu aburi se leagă în memorie de o glumă sau de un adevăr auzit cîndva de la masivul moș Preda, omul care a dus la groapă atîția cîți s-au petrecut prin fumătaia asta : „Ehei, fum, fum, dar lucrau la acest ciocan, de două mii cinci sute de kilograme, ași. Unul, odată, a făcut pariu că lasă ceasul său pe nicovală și aduce în cursa sa ciocanul pînă la cîțiva milimetri de capacele nichelate. „Reprezentația“ s-a dat pe gratis și omul a cîștigat pariul. Ei, uite așa meseria și „pregătise" ciocanul !... (Altădată, raritatea instalațiilor moderne, in pas cu tehnica, stimula fabulația, năștea legende care dintre care mai spectaculoase și mai incredibile). — Aici a fost hala de montaj... Zidurile afumate de fumul locomotivelor aflate in probă au dispărut. In locul lor, arhitectura industrială modernă, cu anii severe. — Unede-i maistrul Baltă ? A ieșit cumva la pensie ? — Nu, n-a ieșit. S-a reprofilat. De la montaj a trecut, la construcția instalațiilor navale. Și n-am putea afirma că se descurcă rău... — Aici a fost vagonajul. Secția vagoane, dacă vreți... Unde ești nene Lovin și tovarășe Matei Pavel de la frína Westinghouse. ? Era iarnă, mîinile înghețau cumplit pe cheile de 24 și 17, și, afară, pe spate, direct în zăpadă desfăceau conductele de aer și abur, valvulele cu sertărașele de bronz betegite, rezervoarele ruginite de aer, comprimat care acționau mecanismele frînelor... Restructurările în psihologia muncii statornicită aici, la fostele Ateliere C.F.R., au început cu înfățișarea exterioară a uzinei de azi. Zidurile vechi, aproape de năruire, au făcut loc betonului trainic și sticlei și, la semnarea acestui trainic și inedit act de naștere, drept amintire durabilă peste timp, a fost plantat un cordon de plopi care înconjoară viguroși uzina. — Această nouă psihologie pe care a impus-o reprofilarea întreprinderii — aflăm de la inginerul Gheorghe Angheliu, director, s-a altoit firesc pe o experiență anterioră, născută aici. Travaliul a presupus efort, ambiția autodepășirii, transmutarea unor oameni de la Șantierul naval cu virtuțile constructorilor de nave absolut necesare. Îngemănarea experiențelor, în noul context, nu putea să ne ofere satisfacțiile de azi. Pentru că, nu-i nici un motiv de mirare. Totul a fost calculat matematic, inclusiv de- ILIE TANASACHE (Continuare în pag. a II-a) Coautori la navele românești 1 Sărbătorirea Zilei învățătorului Duminică, in municipiile, orașele și comunele județului au avut loc adunări festive închinate „Zilei învățătorului". La Galați, in sala Teatrului muzical, cadrele didactice din acest municipiu și-au serbat ziua lor. La festivitate a participat tovarășul Gheorghe Baroga, secretar al Comitetului județean de partid. Intr-o amplă expunere, tovarășul Gheorghe Moca, secretar al Comitetului municipal Galați al P. C. R., a subliniat tradițiile glorioase ale școlii românești și gălățene, sarcinile de mare însemnătate puse in fața întregului corp didactic de plenara C. C. al P. C. R. din aprilie a. c. Apreciind rezultatele bune obținute de educatoarele, învățătorii și profesorii gălățeni, vorbitorul și-a exprimat convingerea că aceștia își vor intensifica eforturile pentru ridicarea prestigiului școlii, a nivelului de pregătire a tinerei generații. Un grup de pionieri aduce un omagiu sincer dascălilor lor. Rind pe rînd, profesori și elevi își manifestă de la tribună primii—dorința de a-și închina toate forțele și în continuare creșterii copiilor patriei, instruirii și educării lor multilaterale, ceilalți—un nețărmurit omagiu adus trudei omului de la catedră. Apoi, tovarășul Eugen Cioroparu, inspector general al Inspectoratului școlar județean, felicitînd cu ocazia „Zilei învățătorului“ întregul corp didactic gălăjean a dat citire. listei distincțiilor și premiilor acordate cu acest prilej educatoarelor, învățătorilor, profesorilor din județul Galați care au obținut cele mai bune rezultate în munca instructiveducativă desfășurată. A urmat un frumos spectacol prezentat de formațiile artistice din liceele gălățene, in colaborare cu Teatrul muzical. La Tecuci, adunarea festivă a fost deschisă de tovarășul Traian Găleț, prim-secretar al Comitetului municipal Tecuci al P.C.R. Despre acestei sărbători, semnificația despre succesele obținute în munca de instruire și educare a elevilor de către cadrele didactice din Tecuci a vorbit tovarășul Ștefan Toth, secretar al Comitetului municipal de partid Tecuci. Cadrele didactice care au luat cuvîntul au relevat convingerea lor de a traduce in viață măsurile stabilite de partid pentru ridicarea pe noi culmi a școlii românești. In încheierea discuțiilor, luat cuvîntul tovarășul Traian <t Gătej care a felicitat corpul didactic tecucean pentru succesele obținute, subliniind sarcinile sporite puse în fața învățămîntului prin plenara C.C. al P.C.R. din aprilie a.c. A urmat festivitatea laminării unor distincții și premii celor mai merituoase cadre didactice din Tecuci. Adunarea a fost încheiată prin prezentarea de către artiștii amatori ai Casei municipale de cultură din Tecuci a Ținui, frumos moaram, artistic La S. N. G. Macara de cheu în montaj La dana de armare a Șantierului naval din Galați, ne scrie corespondentul Ion Dima, a început montajul unei noi macarale portal. Această operație, de instalare a noului utilaj—a cărui greutate se ridică la peste 80 tone—a fost încredințată unor formații de constructori de sub conducerea maistrului Teodor Papuc. Macaraua aflată in curs de montare a fost realizată în atelierele șantierului naval gălățean, după un proiect elaborat de S.A.F.C. Timișoara, Apărarea anulul obștesc O ÎNALTĂ RESPONSABILITATE SOCIALĂ Tranformările petrecute in viața economică și socială a patriei noastre socialiste au produs profunde schimbări toate și in profilul spiritual înnoiat oamenilor muncii, cărora le sunt specifice astăzi înaltele îndatoriri față de societate, o atitudine înaintată față de muncă - singurul izvor al valorilor materiale și spirituale - o grijă permanentă pentru apărarea și păstrarea patrimoniului nostru socialist, „singura bază a bunăstării , materiale, a progresului și civilizației națiunii noastre cum il caracterizează socialiste", tovarășul Nicolae Ceaușescu in cuvîntarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din 19 iunie a.c. Avem o țară bogată cu o industrie și o agricultură înfloritoare și fiecare dintre noi suntem mîndri ca la locul de muncă, în fabrici, uzine, pe ogoare contribuim prin munca noastră la crearea acestor bogății materiale. Dar nu numai crearea ei și apărarea acestor valori împotriva acelor indivizi, care, puși pe căpătuială săvîrșesc acte antisociale îndreptate împotriva avutului obștesc, este o sarcină de inciltă responsabilitate cetățenească. Această idee se desprinde cu claritate atit din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., cit și din celelalte documente ale Plenarei C.C. al P.C.R. și ale lucrărilor ultimei sesiuni Marii Adunări Naționale care au aprobat proiectul noului cod penal al Republicii Socialiste România. In județul nostru marea majoritate a cetățenilor încadrindu-se in ritmul impetuos de dezvoltare a societății nu-și precupețesc eforturile in ocrotirea avutului obștesc. Există numeroase organizații socialiste unde datorită preocupării manifestată de colectivele de conducere, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, datorită opiniei puternice create in rîndul angajaților sau a membrilor cooperatori, apărarea proprietății socialiste se realizează in mai bune condițiuni. Printre cele acestea amintim Uzina mecanică navală Galați, I.I.S. Năvodul și multe altele. Dar mai sunt și întreprinderi in care pagubele produse proprietății socialiste se mențin la un nivel nesatisfăcător fără ca din partea conducerilor acestora să se analizeze situația, să se ia măsuri hotărîte pentru lichidarea lor. Există în aceste întreprinderi un climat infracțional și factori care-l determină și-l perpetuează printre care amintim : neindeplinirea îndatoririlor legale in ce privește controlul asupra muncii persoanelor care prin natura funcției lor mînuiesc bunuri și valori materiale, nerespectarea indicațiilor care interzic încadrarea ca gestionari a unor elemente cu antecedente penale și altele. Persistă in mentalitatea unor cetățeni părerea că apărarea proprietății socialiste este o atribuție ce revine exclusiv organelor de miliție. Nimic mai greșit și mai dăunător. Aceasta este o obligație constituțională pentru toți cetățenii patriei noastre și mai ales pentru cei ce dețin funcții de conducere în întreprinderile de stat, in cooperativele meșteșugărești, nu cooperativele agricole de producție. Potrivit legii conducerile unităților socialiste au datoria de a veghea la aplicarea neabătută a legității și mai mult decit atit au în primul rînd posibilitatea de a descoperi acțiuni și fapte care, prin natura lor pot aduce prejudicii grave avutului obștesc. Uneori insă cei care au aceasta îndatorire nu desfășoară activitate corespunzătoare dind dovadă de o totală lipsă de răspundere privind cum sunt încadrați oamenii felul in posturi cu gestiune, modul cum iși îndeplinesc aceștia îndatoririle de serviciu. Oameni cu antecedente penale sunt angajați in astfel de posturi și ei nu așteaptă decit prima ocazie ce se ivește pentru a-și băga din nou pînă la coate in averea mîinile statului. Cum poate fi numită altfel decit lipsă de responsabilitate, ușurința cu care conducerea cooperativei „Muncă și artă” din Galați a încadrat in funcția de calculator salarii și i-a dat și atribuții de a aduna sumele de bani ce reprezentau ratele C.C.I.. ale salariaților, pe numitul Ion Boubătrin, infractor recidivist cu șase condamnări, dintre care ultima de 3 ani și 6 luni, pentru delapidare. Bineînțeles, urmarea firească a acestei neglijențe n-a întirziat să se arate. Vâzîndu-se cu bani pe mină, Ion Boubătrin a delapidat din nou suma de 4414 lei întocmind acte fictive, faptă pentru care a ajuns in fața instanței primind o nouă condamnare de 5 ani și 8 luni. Căpitan NICOLAE BUJURCA, din serviciul municipal de miliție Galați (Continuare in pag, all-a| de Sf. Cocioabe Unii revizori „verifică" cu superficialitate mărfurile la întocmirea inventarului.