Viața Nouă, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 7325-7401)

1968-09-15 / nr. 7390

■ieri, în sala Teatrului de stat, a avut loc sesiu­nea a III-a a Consiliului popular județean provi­zoriu. Au participat tovarăș­i Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean provi­­zoriu, Dan Nicolae, Gheorghe Baroga și Leo­nard Stoian, secretari ai Comitetului județean de partid, Dumitru Năstase, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu, George Chiri­ța, prim-se­cretar al Comitetului municipal de partid Ga­lați, primarul municipiu­lui Galați, Traian Gătej, prim-secretar al Comite­tului municipal de partid Tecuci, primarul munici­piului Tecuci, membri ai Biroului Comitetului ju­dețean de partid, vicepre­ședinți și membri ai Co­mitetului executiv al Consiliului popular jude­țean provizoriu, activiști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, deputate, cadre din domeniul cultural­­artistic din municipiile, orașele și comunele ju­dețului. Ordinea de zi a sesiu­nii a cuprins Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular ju­dețean provizoriu pri­vind activitatea desfășu­rată, pentru: dezvoltarea mișcării artistice de a­­matori, prezentat de to­varășul CONSTANTIN DASCĂLESCU, al C.C. al P.C.R., membru prim- secretar al Comitetului județean de partid, pre­ședintele Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular județean provi­zoriu. Luînd cuvintul, pe marginea raportului pre­zentat, deputatul GEOR­GE CHIRIȚA, prim-secre­­tar al Comitetului muni­cipal de partid, primarul municipiului Galați, a su­bliniat că analiza activită­ții artistice de amatori o­­feră posibilitatea stabilirii unor direcții principale de dezvoltare, care de­curg din cunoașterea ne­cesităților reale de cul­tură artistică ale oame­nilor muncii. „In prezent — a spus vorbitorul — rețeaua cul­­tural-artistică de tori din municipiul ama­Ga­lați cuprinde 67 formații de teatru, cor, dansuri populare și moderne, bri­găzi artistice, orchestre etc., in rândul cărora își desfășoară activitatea un număr apreciabil de ar­tiști amatori. Printre cele mai importante manifes­tări artistice din ultima perioadă s-au­­ remarcat Festivalul bienal de tea­tru „I. L. Caragiale", Festivalul cîntecului, jo­cului și portului popu­lar. „Sărbătoarea sale”­(Continuare în pag. a 111-a) »M. EMINESCU Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXIV — Nr. 7390 DUMINICA 15 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI A III-A SESIUNE A CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DEZVOLTAREA MIȘCĂRII ARTISTICE DE AMATORI LA NIVELUL EXIGENȚELOR ACTUALE ALE SOCIETĂȚII NOASTRE SOCIALISTE Raportul prezentat de tovarășul CONSTANTIN DĂSCĂLESCU, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean Galați Tovarăși deputați. Realizînd consecvent hotărî­rile celui de-al IX-lea Congres și ale Conferinței Naționale a Partidu­lui Comunist Român, întregul nostru popor își manifestă încre­derea nestrămutată in politica partidului de întărire și înflorire continuă a patriei noastre. Pe fondul acestei activități com­plexe, conducerea partidului și a statului a acordat și acordă o a­­tenție deosebită perfecționării continue a tuturor formelor de activitate economică, politică și social-culturală. In raportul prezentat la Con­ferința Națională a Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, general al Comitetului secretarul Central al Partidului Comunist Român, spunea : „In procesul evoluției societății noastre spre comunism o importanță tot mai mare o do­­bîndește gîndirea socială, dez­voltarea creatoare și răspîndirea în mase a concepției noastre despre lume și viață, generali­zarea teoretică a practicii­­ so­ciale, creația artistică și cultu­rală, ridicarea conștiinței mase­lor, cultivarea ideilor umaniste ale comunismului". Pe baza măsurilor luate de conducerea partidului în direc­ția perfecționării activității or­ganelor locale ale puterii de stat, s-au înlăturat verigile in­termediare, iar pentru conduce­rea și îndrumarea activității cul­­tural-artistice de masă a fost creat un aparat mai competent, mai legat de realitățile vieții, îndrumat de către Comitetul județean de partid. Comitetul e­­xecutiv al Consiliului popular al județului Galați, prin organele sale de specialitate s-a preocu­pat de continua dezvoltare mișcării artistice de amatori, atit a­te categorii și genuri de mani­festare (dans, muzică, teatru etc.), cit și pentru punerea în valoare a creației artistice popu­lare (folclor literar, muzical, co­regrafic, dramatic etc.). Pe baza măsurilor stabilite, in stilul de muncă a­ instituțiilor specializate — Comitetele de cultură și artă, Casa casele de cultură, s-au creației, produs schimbări în bine , legătura a­­cestora cu realitățile județului a fost mai bine asigurată, depla­sările în teren mai frecvente, iar ajutorul acordat unităților cul­turale de la orașe și sate și ac­tivității lor a fost mai concret și cu rezultate mai bune. A sporit preocuparea organe­lor locale ale puterii de stat, a consiliilor populare, a deputa­ților, a organizațiilor sindicale și de U.T.C., pentru ridicarea con­tinuă a nivelului mișcării artis­tice de amatori, pentru îmbună­tățirea stilului, a metodelor fo­losite în acest sector, precum și pentru asigurarea și lărgirea ba­zei materiale necesare afirmării ei cât mai depline. In timp, unitățile culturale au același fost încadrate cu cadre de conduce­re mai bine pregătite. Ca urmare, în județul nostru au fost obținute realizări însem­nate care puse în valoare cu prilejul unor manifestări cu ca­racter republican sau local, s-au bucurat de succese. Pe această linie, pot­­ fi menționate : ansam­blul folcloric ,care a prezentat spectacole pe litoral și Valea Prahovei, formațiile care au de­butat în emisiuni televizate sau radiodifuzate, manifestările ar­tistice organizate în cadrul dife­ritelor faze ale concursurilor re­publicane sau locale, bienalele de artă populară și de teatru „I. L. Caragiale", spectacole de amploare cu caracter festiv sau omagial cu prilejul diferitelor sărbători, festivalul de folclor și altele. Intre acestea se pot sub­linia prin buna lor organizare și prin antrenarea unui număr mare de formații și de specta­tori „Sărbătoarea salcîmului", „Aniversarea a 120 de ani de la revoluția de la 1848" etc. Pentru valorificarea mai de­plină a tezaurului nostru folclo­ric au fost editate pe plan local lucrări menite să facă cunoscu­tă frumusețea și bogăția creației și artei populare­, unele materia­le destinate în exclusivitate for­mațiilor de amatori — texte pen­tru brigăzile artistice, liste și re­comandări de repertorii etc. O acțiune care va trebui con­tinuată și în viitor, o constituie studierea și valorificarea tradiții­lor folclorice și istorice din ju­dețul nostru. Pînă în prezent, pe baza cercetărilor făcute au fost depistate costumul tradițional al zonei, dansuri și unele obiceiuri strămoșești care au fost valorifi­cate și introduse în repertoriul unor formații artistice (Pechea, Piscu, Cudalbi și altele). Pozitiv este aportul unor oa­meni de artă - regizori, sceno­grafi, dirijori, actori — la crește­rea calității artistice, a reperto­riului și a interpretării, precum și contribuția adusă la dezvol­tarea mișcării artistice de ama­tori de către un însemnat număr de deputați ai consiliului popu­lar județean. Rezultatele obținute pînă in prezent ne confirmă faptul că județul Galați dispune în pre­zent de forțe capabile să dez­volte arta amatoare la un nivel mai ridicat. Activitatea desfășu­rată pînă în prezent de cele 306 formații artistice de amatori din sistemul așezămintelor, sindicate­lor și cooperației meșteșugărești, care cuprind­e 377 artiști ama­tori, constituie o bază pentru dezvoltarea continuă a muncii cultural-artistice de masă, pen­tru sporirea contribuției acesteia la creșterea conștiinței socialiste a oamenilor muncii. Analizind activitatea cultural­­artistică de pină acum, pe baza experienței acumulate, ți­­înd cont de condițiile create, precum și de multitudinea­­ mijloacelor moderne de influențare a­­ mase­lor (cinematografia, radioul, te­leviziunea etc.) care au determi­nat creșterea exigenței publicu­lui spectator, rezultă necesitatea îmbunătățirii continue a întregii activități cultural-educative de masă, în care un vol important îi revine mișcării artistice de a­­m­atori. Pentru aceasta este necesar să acordăm atenția cuvenită li­chidării lipsurilor și neajunsurilor din munca cultural-educativă de masă și îndeosebi din mișcarea artistică de amatori. Referindu-mă la baza mate­rială, trebuie să amintesc că deși in anii construcției socialis­te au fost alocate fonduri portante pentru dezvoltarea iai­(s-au construit noi cămine cul­ec­turale, biblioteci, case de cultu­ră, cinematografe etc.), totuși, baza materială este încă insufi­cientă, nerațional folosită și prost gospodărită. Din cele 56 comune existente în județul nostru, nu­mai 44 au cămine culturale cu sedii proprii, din care marea majoritate au un număr mic de locuri (100-300). In 12 comune, căminele culturale funcționează în săli închiriate, improvizate, necorespunzătoare activității cul­tural-educative de masă. Comu­ne cu putere economică, cu oa­meni gospodari, ca : Ivești Cu­dalbi, Drăgănești, Matca, Smulți și altele nu au cămine cultura­le. In aceste comune, ca și în altele de altfel, puteau să fie constituite fondurile necesare pentru a se construi lăcașuri de cultură moderne și la nivelul ce­rințelor actuale, dar consiliile populare comunale nu s-au pre­ocupat în suficientă măsură să asigure contribuția voluntară a (Continuare in pag. a UI-a) La I.A.S. Dealu Bu­jorului se lucrează in­tens la vinificatul stru­gurilor. Foto: GH. BERCOV Pe șantierul C.E.T. Fundațiile turbogenera­­torului 2 de 100 Mw au fost terminate Colectivul șantierului Energoconstrucția a ra­portat terminarea funda­­țiilor de beton ale celui de-al doilea turbogenera­tor, de 100 Mw, din ca­­­drul centralei electrice și de termoficare de la CSG. De subliniat că spre deosebire de fundațiile primului grup energetic, la cel de-al doilea a fost adoptată o nouă tehnolo­gie de execuție, care eliminat complet consu­­­mul de material lemnos necesar eșafodajului. In locul elementelor de sus­ținere din cherestea (cir­ca 250 m­c) a fost uti­lizat un sistem de grinzi expandate de inventar, rezemate pe scaune me­talice. Calitatea fundației este și ea net superioară, pre­­zentînd o perfecțiune din punct de vedere al suprafeței betoanelor și respectării dimesiunilor geometrice. mmm COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, CONSILIULUI DE STAT ȘI CONSILIULUI DE MINIȘTRI ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ADRESAT CADRELOR DIDACTICE ȘI ELEVILOR CU PRILEJUL DESCHIDERII NOULUI AN ȘCOLAR STIMAȚI TOVARĂȘI INVǍȚÂTORI ȘI PROFESORI, DRAGI ELEVI, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Mi­niștri ale Republicii Socialiste România vă adresează un călduros salut cu prilejul des­chiderii noului an de învățămînt — eveni­ment însemnat în viața cadrelor didactice și a elevilor, a tuturor celor care prin nobila lor strădanie aduc o contribuție valoroasă la progresul continuu al școlii, împreună cu dumneavoastră, iau parte cu bucurie la acest început sărbătoresc de an școlar părinții co­piilor, întregul popor. Pe tot cuprinsul țării, școlile își deschid porțile într-o perioadă de puternic avînt con­structiv de intensificare a eforturilor po­porului nostru pentru înfăptuirea programu­lui istoric elaborat de Congresul al IX-lea și de Conferința Națională a partidului, de a­­deziune și sprijin unanim din partea tu­turor cetățenilor patriei, fără deosebire de naționalitate, față de politica marxist-leni­­nistă a partidului și statului, politică ce co­respunde pe deplin intereselor majore ale națiunii noastre, cauzei socialismului și pă­cii. Prezentă permanent in decursul veacurilor in lupta poporului român pentru libertate, dreptate și progres social, școala continua­toare demnă a tradițiilor înaintate ale cul­turii și științei din țara noastră, cunoaște în anii construcției socialiste o dezvoltare fă­­ră precedent. Gratuitatea completă a învățămîntului de toate gradele, cuprinderea în școli a aproa­pe 4 milioane de tineri, creșterea continuă a numărului de cadre didactice, asigurarea în­­vățămintului in limba maternă pentru copiii aparținind naționalităților conlocuitoare, crearea celor mai bune condiții pentru ca toți copiii țării să-și formeze o cultură bogată și profundă, să-și însușească știința și tehnica cea mai înaintată reprezintă rea­lizări însemnate ale societății noastre socia­liste. In toți acești ani, de adinci prefaceri, în­vățătorii și profesorii, cel mai numeros deta­șament al intelectualității noastre, s-au aflat alături de partid, de conducerea sa, au par­ticipat cu devotament la marile acțiuni social­­politice. Prin munca lor plină de dăruire, ei au contribuit la formarea multor generații de tineri care participă cu abnegație și pa­siune, împreună cu întregul popor, la edifi­carea socialistă a țării. Cu acest an școlar se deschide o nouă e­­tapă în istoria învățămîntului românesc, de­terminată de înfăptuirea prevederilor în­scrise in Directivele Comitetului Central al Partidului și în Legea învățămîntului, docu­mente programatice de mare însemnătate, care stabilesc direcțiile de dezvoltare ale șco­lii de toate gradele pentru o perspectivă în­delungată, căile pentru perfecționarea și mo­dernizarea întregului nostru învățămînt, ast­fel ca el să poată răspunde, în tot mai mare măsură, nevoilor societății noastre socialiste. Prelungirea duratei învățămîntului obliga­toriu la 10 ani, extinderea și diversificarea învățămîntului liceal, îmbunătățirea profilu­lui învățămîntului profesional și tehnic, mo­dernizarea planurilor, programelor și manua­lelor școlare, perfecționarea metodelor de predare, lărgirea continuă a bazei materiale, crearea unor condiții tot mai bune de muncă și viață corpului didactic constituie obiec­tive și sarcini de o importanță deosebită a căror realizare va situa România Socialistă printre țările cele mai înaintate din punct de vedere al dezvoltării învățămîntului și culturii. Ne exprimăm convingerea că învățătorii și profesorii, prin munca și hărnicia lor, vor transpune în viață aceste măsuri, vor de­pune întreaga lor pricepere și energie, vor ac­ționa cu și mai multă pasiune pentru propă­șirea școlii românești pentru înflorirea pa­triei noastre socialiste. Vă revine dumneavoastră, slujitori ai șco­lii înalta îndatorire patriotică de a pregăti temeinic tineretul țării, de a-1 îndruma să-și însușească comorile culturii, științei și teh­nicii, tot ceea ce gîndirea umană a făurit mai de preț în decursul veacurilor, pentru a-și putea valorifica pe deplin talentul și ca­pacitățile, pentru ca în orice loc de muncă să-și poată aduce contribuția activă la mer­sul înainte al societății noastre. Ca făuritori dintotdeauna ai valorilor și virtuților uma­ne, aveți misiunea de onoare de a educa e­­levii în concepția marxist-leninistă despre natură și societate, de a sădi în conștiința tineretului școlar dragostea fierbinte față de patrie și partid, față de trecutul glorios de luptă al poporului român pentru libertate și independență națională, pentru progres so­cial, mîndria pentru tot ceea ce se înfăptu­iește prin efortul comun al oamenilor mun­cii — români, maghiari, germani și de alte naționalități — uniți sub steagul de luptă al partidului comunist. Educînd tineretul în spi­rit internaționalist, cultivînd ideile pe care țara noastră le promovează in relațiile sale cu alte țări, școala are datoria să dezvolte la elevi sentimente de prietenie și respect față de popoarele țărilor socialiste, față de cele­lalte popoare ale lumii, formindu-i ca mi­litanți neobosiți pentru cauza progresului și păcii. Elevi și eleve, sub îndrumarea dascălilor voștri aveți datoria să învățați cu sîrguință, să folosiți din plin anii­ntit de frumoși rodnici ai copilăriei și adolescenței, anii plă­și mădirii personalității, pentru a vă îmbogăți neîncetat cunoștințele. Studiați cu pasiune, do­vediți prin întreaga voastră activitate,­ prin­­tr-o muncă perseverentă și sistematică că sîntețî demni de încrederea și solicitudinea cu care sînteți înconjurați de partid și popor, că sînteți hotăriți să vă îndepliniți cu cin­ste sarcinile de vialtă răspundere ce vă vor reveni în viitor. Ca schimb de nădejde al înaintașilor, veți avea misiunea patriotică de a face ca România să devină tot mai bo­gată, mai puternică și înfloritoare, să se înal­țe cu demnitate, liberă și independentă între națiunile lumii, înaintând victorios pe drumul socialismului și comunismului. Organizațiile de pionieri și U.T.C. sunt chemate să se manifeste ca factori activi și dinamici ai educării tineretului școlar, să sprijine eforturile școlii, ale cadrelor didac­tice pentru ridicarea nivelului de pregătire al tuturor elevilor. Organizațiile de partid din școli au datoria să pună în centrul activității lor îmbunătă­țirea continuă a procesului instructiv-educa­­tiv, a conținutului său ideologic, ridicarea nivelului de pregătire a elevilor, dezvoltarea deprinderilor practice ale acestora, să spriji­ne conlucrarea dintre școală și familie, să ajute, conducerile școlilor și organizațiile de copii și tineret în crearea unui climat de exigență și înaltă responsabilitate în fiecare colectiv, să promoveze spiritul novator, îna­intat în întreaga activitate pe care școala o desfășoară. In pragul acestui nou an școlar, Comite­tul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și Guvernul Republicii So­cialiste România urează tuturor educatoare­lor, învățătorilor și profesorilor, din grădi­nițe, școli generale, licee, școli profesionale și tehnice, noi și însemnate succese în acti­vitatea de mare răspundere pe care o des­fășoară, iar elevilor spor la învățătură pen­tru a deveni demni cetățeni ai țării noastre, activi participanți la grandioasa operă de edificare socialistă a patriei. POPAS Cu Li­viu Neguț, comandant de cursă lungă ^ EMOȚIONANT PE MAREA LINIȘTITĂ A AMINTIRILOR Cu gîndul la viața de marinar, nu ezităm nici o clipă să navigam cu plăcere in apele imagi­­nației" In asemenea împrejurări, pe ecranul minții vedem întruchi­parea bărbăției și a cutezanței biruind, în­tr-o încleștată luptă de zile și nopți, stihiile dezlănțuite, in singură­tatea fără orizont, aus­teră a mărilor și ocea­nelor. Pentru un neini­țiat în ale marinăriei și, în genere, pentru orice om de pe uscat, călă­toriile pe pirttile de va­luri înspumate sunt nu­mai spectaculoase, pline de neprevăzut, aflate mereu sub semnul sen­zaționalului. Gîndind , astfel, încerci o satisfac­ție dosebită cînd întim­­plarea îți oferă prilejul să intilnești un bătrîn „lup de mare". Am în­cercat aceasta din plin zilele trecute in compa­nia comandantului de pe cargoul Tg. Mureș, Li­­viu Neguț. E un om cunoscut in flota noastră comercia­lă. „Bătrînul“, care peste cîteva­­ zile își va sărbători in plină cursă 41 de ani, a „călcat" deja jumătate de milion de mile marine , a făcut de-acum de două ori o­­colul lumii, o dată pe la vest, in anul cu vasul București 1963, și altă dată pe la est în anul 1967, cu vasul Si­naia. De la bun fără să intre la început, amă­nunte, comandantul ne-a corijat visele ali­mentate de sursa ine­puizabilă a literaturii: — Pe mare — con­cluziona el — conduce precauția, iar curajul marinăresc, pe seama căruia se bate at­ta mo­nedă e doar pasager. Astăzi, pe vasele noas­tre bine echipate teh­nic, este exclus nepre­văzutul iar existența spectaculosului este con­­diționată de faptul cât de familiarizat este indivi­dul cu viața de marinar. Ne-am angajat în­­tr-o discuție interesan-CORNELIU MIHAILESCU (Continuare în pag­alia) = 1 = La recoltat­e nu trebuie pierdută nici o oră bună de lucru ! In majoritatea unităților agri­cole socialiste, recoltarea și de­pozitarea florii-soarelui, porum­bului și a strugurilor se desfă­șoară intens. Concomitent cu o­­perațiunile de recoltare, pregă­tirea terenului la un nivel ca­litativ superior se execută, mai ales, pe sosele eliberate de pră­șitoare. Organizindu-și bine munca și valorificind din plin fiecare oră de lucru, cooperativa agricolă de producție din Corni (preșe­dinte DAVID APOSTOL , ing. COMAN TURTURICA) a reușit in cursul zilei de ieri să rapor­teze încheierea recoltării florii­­soarelui de pe întreaga supra­față cultivată de 180 ha. Demn de evidențiat este că membrii cooperatori de aici au și treie­rat circa 80 la sută din întreaga recoltă, pregătind 130 tone de semințe pentru expediție la baza de recepție. Cu aceeași lu­crare se află intr-un stadiu a­­vansat și cooperativele agricole de producție din Viclezi (pre­ședinte COSTIN NOFIT ; ing. VICTOR ZIDARU) și Tîrgu Bu­jor (președinte COSTICĂ GRO­SU; ing. VASILE BĂLAN), care au recoltat 150 ha din cele 170 ha cultivate cu floarea-soarelui și, respectiv, 110 ha din 120 ha. La C.A.P. Tălpigi (președinte GH. SAVIN , ing. GH. CARUN­­TU) operațiunea de recoltare se desfășoară cu o viteză me­die zilnică de 36 ha. Menținîn­­du-se același ritm se Întrevede posibilitatea ca în următoarele două zile această operațiune să se termine. Aici s-a treierat pină ieri recolta de pe 100 ha și s-au predat bazei de recepție circa 136 tone de semințe. S-a evidențiat in mod­ deosebit tractoristul OIȚĂ TOMA care treieră zilnic cite 10—11 tone de floarea-soarelui. Sunt insă­­ și unități agricole cooperatiste unde recoltarea florii-soarelui se face după prin­cipiul „las­ pe miine". Bunăoa­ră, la C.A.P. Ghidigene (preșe­dinte ION MOISE) s-au recoltat doar 40 ha din 100 ha cultivate cu floarea-soarelui. De aseme­nea, aici s-a treierat numai re­colta de pe 18 ha și s-au expe­diat numai 5 tone de semințe către bază. Cauza acestei stări de lucruri trebuie căutată in co­moditatea manifestată de consi­liul de conducere, care a dat dovadă de o slabă organizare a campaniei de, toamnă. De exem­plu, deși există pe raza comu­nei circa 200 brațe de muncă active, simbătă au participat la recoltare doar trei țărani coo­peratori ! Președintele unități a găsit de cuviință că este mai lesnicios să „importe" mina de lucru din satul Sălceni decit să-i mobilizeze pe membrii cooperatori de pe raza comu­nei. De asemenea pică­veri se recoltase porumbul numai de pe 15 ha, din cele 3­600 ha cul­tivate, cu toate că sînt planifi­cate a fi insămînțate din aces­tea 120 ha cu grîu de toamnă. In aceeași situație se află și C. A. P. Priponești (președinte MIHAI MĂRGĂRIT, ing RO­MULUS IONESCU), unde din 680 ha porumb s-au recoltat doar 12 ha, cu toate că urmea­ză ca și aici să se însămînțeze cu griu 180 ha ocupate deo­camdată cu porumb. Din cele 192 de hectare ocupate cu vie s-au recoltat doar 80. La C. A. P. Corni, recoltarea strugurilor nu se face după „rețeta" celor din Priponești. Aici s-au obținut pină ieri 160 tone struguri care au și fost expediate la centrele de vinifi­­care. La acest capitol, subliniem că centrul de vinificare Ghidigeni este departe de a lucra conform posibilităților. Blocarea sa se datorește nu atât suprasolicită­rilor sau depășirii capacității de depozitare, ci mai ales lipsei acute a mijloacelor de trans­port care împiedică desfășura­rea lucrului cu viteza planifi­cată. Defecțiunea grupului elec­trogen n-a putut fi remediată la timp deoarece electricianul se afla undeva în Tecuci și n-a fost găsit Cu toate eforturile în­treprinse ! Lucrând cu o singură linie de prelucrare, din cauza lipsei brațelor de muncă, cen­trul înregistrează pierderi în­semnate la operațiunile de cu­rățirea vaselor și de încărcarea și descărcarea mijloacelor de transport. La acest capitol însă dificultățile apar și din cauza C.A.P-urilor care, deși au fost solicitate în repetate rânduri, nu asigură în permanență oa­meni de schimb. De exemplu, C.A.P. Ciorăști (președinte PET­­CU EUGEN , ing. ȘTEFAN FER­­EIȚEANU) a planificat la lucru în centrul de vinificație patru oameni care nu s-au prezentat în cursul zilei de sîmbătă. In zilele care au mai rămas pină la declanșarea campaniei însămințărilor de toamnă este necesar să se procedeze cu ma­ximum de operativitate la re­coltarea culturilor Urzii, care împiedică eliberarea și pregă­tirea în bune condițiuni a te­renului.

Next