Viața Nouă, octombrie-decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7403-7482)
1968-10-01 / nr. 7403
Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXV — Nr. 7403 MARȚI 1 OCTOMBRIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI Li COMBINATUL SIDERURGIC GALAȚI Stația de granulare a zgurei a fost dată în exploatare In cursul zilei de ieri, constructorii de pe șantierele I.C.M.S.G au înscris, pe agenda fructuoasă a acestui an, un nou succes: darea în exploatare a stației de granulare a zgurei. La șarja inaugurală a asistat tovarășul CONSTANTIN DASCALESCU, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Galați. Este al șaptelea obiectiv important al Combinatului siderurgic tovarășul gălățean, ne declara Nicolae Bîrcă, inginer șef coordonator al I.C.M.S.G., pe care beneficiarului de la îl predăm începutul acestui an și pînă în prezent. Respectindu-și angajamentul pe care și l-au structurii, montori asumat, cânși electricienii șantierelor 23, 51, 81 și grupului IV, au reușit să construiască și să pună in funcțiune noul obiectiv nn mai puțin de 6 luni de zile. In acest timp, au fost construite cuva — partea principală a stat ei — cu o suprafață betonată de 3 700 m.p., care a necesitat, intre altele, baterea a 5 000 piloți de beton armat, gospodăria de apă, cu puternicele statii de pompare, punctul și sala de comandă, o importantă rețea de căi ferate și drumuri, poduri rulante cu grefiere si alte instalații conexe. Evidențiem meritul deosebit al formațiilor de constructori conduse de Ștefan Curcuman și Constantin Damian, al maistrului David Lăpuște și șefilor de lot inginerii Constantin Negruță, Isrvan Boris și Gheorghe Mihai, in executarea la timp a stației de granulare a zgurei. Șarja inaugurală la care am asistat ne-a permis venirea în contact cu procedeul de granulare a zgurei, aparent simplu, dar foarte eficient. Basculată din vagoneti, zgura lichidă elaborată la furnal intră în contact, pe jgheaburi speciale, cu jeturile puternice de apă ale hidrofosfelor. In timpul contactului cu apa, a cărei presiune este de 10 atmosfere, zgura lichidă este solidificată în mici particule. — Stația noastră, care a intrat azi în exploatare, ne spunea tov. Ing. Ion Potoceanu, directorul general al C.S.G., prin concepția sa tehnologică este unică in țară. Cu ajutorul ei vom reuși să valorificăm un produs secundar al furnalelor de 1700 mc și să realizăm o materie primă importantă pentru fabricile de ciment din ramura materialelor de construcții. In final ea va avea o capacitate anuală de cca. 600 000 tone zgură granulată, anul acesta urmînd să livrăm fabricilor de ciment aproximativ 30 000 de tone. Atunci cînd va produce la întreaga capacitate, noul obiectiv, punind in valoare zgura de furnal — produs fără întrebuințare în siderurgie — va influenta în mod pozibil rentabilitatea activității de ansamblu a Combinatului siderurgic de la Galați cu aproape zece milioane de lei pe an. GH. TEODORESCU Prima șarjă de granule ce a marcat sarea în exploatare a stației de granulare a zgurei. Foto : P POP A ' «SMI TELEGRAMĂ Tovarășului Ciui En-Lai Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKM Cu ocazia celei de a XIX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, in numele poporului român și guvernului Republicii Socialiste România vă transmit dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republici Populare Chineze și poporului chinez calde felicitări și urări de noi succese în construirea societății socialiste, îmi exprim convingerea că prietenia trainică dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Chineză se va întări și dezvolta in interesul popoarelor român și chinez, al «auzei »paralismului și păcii. ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri ai Republicii Socialiste România Citiți în pag.a IV-a — Tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Mihai Dalea au sosit la Budapesta. — începerea lucrărilor comisiei pregătitoare a Consfătuirii internaționale a partidelor comuniste și muncitorești. — VIETNAMUL DE SUD. Lupte violente de-a lungul fluviului Vu Gia. — Conferința AIEA și-a încheiat lucrările. A 1000-a șarjă de oțel In lupta pentru atingerea parametrilor proiectați la convertizoarele de oțel date anul acesta în funcțiune . Combinatul siderurgic gălățean, colectivul de oțeluri a obținut un nou succes. Ieri, 30 septembrie al., în cadrul schimbului A, a fost elaborată a 1000-a șarjă de oțel. Paralel cu sporirea producției (în prezent realizându-se 17—18 șarje pe zi), oțelarii și-au înscris în agenda lor ca o sarcină de prim ordin îmbunătățirea calității oțelului obținut în modernele convertizoare cu insuflare de oxigen. LA C.E.T. Primul cazan destinat termoficării a fost pus in funcțiune Colectivele de muncă ale șantierelor energoconstrucția și energomontaj, care execută Centrala electrica și de termoficare de pe platoul Combinatului siderurgic de la Galati, au terminat cazanul de apă fiartă de 100 Giga calorii. La acest grup, primul din seria celor care vor asigura termoficarea obiectivelor Combinatului și a orașului Galați, a fost aprins focul. Ca urmare a efortului comun al celor două șantiere, acest obiectiv a fost pus in funcțiune cu trei zile mai devreme. In prezent se continuă lucrările la cel de al II-lea cazan. Simpozion pe teme tehnico-economice Un loc important în informarea și îmbogățirea cunoștințelor tehnico-economice ale cadrelor de bază din întreprinderile și instituțiile municipiului Tecuci îl ocupă simpozioanele organizate periodic de către Consiliul municipal al sindicatelor Tecuci, în colaborare cu organizațiile masă și obștești locale. — Zilele acestea, cu concursul inginerului Alexandru Berea, de la Institutul de documentare tehnică al Academiei Republicii Socialiste România, al inginerului șef Costică Petrea, de la IRA Tecuci și al economistului Silviu Brătescu, de la Fabrica de conserve din localitate, a fost organizat un nou simpozion pe tema organizării științifice a producției și muncii, la care au participat a peste 180 de ingineri, tehnicieni, maiștri și muncitori. Expunerile au fost urmărite cu viu interes de către participanți, contribuind la îmbogățirea cunoștințelor în domeniul organizării pe baze științifice a procesului de producție în aceste unități industriale. DUMITRU KAÜUUA, secretar al Consiliului municipal al sindicatelor Tecuci TELEGRAME INFImE Excelentei sale Arhiepiscopului Makarios Președintele Republicii Cip TC.U. „M. SI* IisuineiACu ocazia sărbătorii nationale a Republicii Cipru, vă transmit, in numele poporului român și al meu personal, cal de felicitări și cele mai bune urări pentru sănătatea și fericirea personală a Excelenței Voastre, pentru prosperitatea poporului cipriot. NICOLAE CEAUȘESCU Excelenței sale General maior Yakubu Gowoti Șeful guvernului militar federal Comandant suprem al forțelor armate ale Republicii Federale Nigeria LAGOS Cu prilejul zilei nationale a Republicii Federale Nigeria, in numele Consiliului de Stat, al poporului român și al meu personal, adresei Excelenței voastre ,și poporului maorien cordiale felicitări și cele mai bune urări. NICOLAE CEAUȘESCU Timpul s-a îmbunătățit, folosiți-l din plin la strinirea recoltelor și la semănatul cerealelor de toamnă! După ce in ultima parte a săptămînii trecute a plouat, acum vremea s-a îmbunătățit. Săptămîna aceasta, de început de octombrie, a debutat cu timp bun. In aceste condiții, se pot relua cu toate forțele lucrările agricole de toamnă. Cel mai mare volum de muncă, îndeosebi manuală, o cere recoltatul porumbului și eliberatul terenului de coceni, terminatul culesului viilor, a grădinilor de legume, recoltatul și insilozatul porumbului din cultură verde, care se întinde pe mii de hectare și este deosebit de bine dezvoltat. Pentru mecanizatori, principalele lucrări sînt pregătirea terenului, semănatul cerealelor de toamnă, fertilizarea suprafețelor eliberate de culturile tîrzii și executarea ogoarelor. Din datele centralizate la Direcția agricolă, rezultă că pînă aseară s-a recoltat porumbul de pe 28 la sută din suprafața cultivată, avansate fiind întreprinderile agricole de stat care au recoltat aproape jumătate din cele peste 19 000 de hectare. Din raidurile întreprinse rezultă că sunt, insă, multe cooperative agricole care abia sunt la începutul acestei importante acțiuni. De exemplu, C. A. P. Poiana și Stoicani, care au suprafețe cu porumb de 650 și respectiv 400 ha, nu au cules pînă acum nici un știulete, iar la Oancea și Șerbănești din 1930 și respectiv 910 ha abia s-au recoltat 100 și respectiv 42 ha. Cum pot oare justifica consiliile de conducere, președinți Dănăilă, Costache Mocanu, Nicu și respectiv Hristudor Munteanu ing. Ionel Paraschiv această delăsare ? Dar brigadierii, nu se gîndesc că trebuie să strîngă la timp și fără pierderi roadele muncii depuse o vară întreagă ? Mult rămase în urmă la recoltatul porumbului mai sunt și cooperativele agricole din Drăganești, Cuca, Fundeni, Rădești. Este demnă de reliefat hărnicia țăranilor și buna organizare a muncii la cooperativele agricole de producție Adam — președinte Alee Angliei ; și ing. Gheorghe Radu ; Nărtești Ion Tomiță și inginer Mihai Anghelescu și Slobozia Conache — președinte Oprea Petrache și inginer Vasile Stana, care au recoltat 76,61 respectiv 50 la sută din suprașifețele cultivate cu porumb. Concomitent cu recoltatul va trebui bine organizată eliberarea terenului, pentru a da posibilitate mecanizatorilor să fertilizeze pămîntul și să execute ogoarele. Culesul viilor este pe sfîrșite. Pînă ieri, se realizase 90 la sută din culesul suprafeței de vii pe rod a județului. Dar, media generală ascunde și linele accentuate, rămîneri în urmă. De exemplu, la Berești (președinte Al. Donose și ing. A. Berindei) mai sunt de cules 26 de hectare de vie nobilă. Ceea ce denotă lipsa de grijă a consiliului de conducere și a brigadierilor fată de averea obștească, este faptul că circa 70 de ciubere — a cîte 40— 50 kg fiecare — și zeci de saci de polietilenă, plini cu struguri, culeși înainte de ploi, au rămas pe cîmp și au fermentat. De ce nu s-a organizat transportul acelor struguri la centrul de vinificație, care este la 4—5 km de via cooperativei ? Suprafețe mari de vii neculese mai sînt și la Gohor — 26 ha. Rădești 23 ha. Drăgușeni — 27 ele Timpul bun trebuie folosit cît mai bine de viticultori pentru terminarea în cursul următoarelor zile a strîngerii recoltei. O deosebită atenție trebuie acordată în această săptămînă pregătirii terenului și însămînțării griului. Și la acest capitol sînt unități nepermis de mult rămase în urmă. Și, ceea ce trebuie să le dea de gîndit, este tocmai faptul că lipsurile sînt cam la aceleași unități. De exemplu, la Poiana s-au pregătit 120 din cele 340 ha și s-au semănat cu grîu 75 din 375 ha, în timp ce la Adam s-au semănat cu grîu 230 ha din 300 ha planificat. Ținînd seama că semănatul a fost întîrziat de ploi, vor trebui adoptate măsuri de către conducerile I.M.A. și secțiile lor pentru intensificarea lucrului în cîmp. Inginerii agronomi au datoria să controleze zilnic stadiul zvîntării și să indice mecanizatorilor unde să lucreze. Timpul este avansat, iar suprafața semănată este mult mai mică decit cea care trebuia să fie la această dată ; rămînerea în urmă față de graficele stabilite pentru însămrînțări datorîndu-se ploilor, se cere mecanizatorilor eforturi suplimentare. Ei vor trebui să folosească din plin întreaga zi lumină la semănat, iar seara, pînă mai tîrziu, să lucreze la pregătirea terenului. Consiliile de conducere, inginerii agronomi să ia măsuri să fie dusă la timp sămînța la cîmp, nu ca la Tulucești, unde stat pe cîmp grîul în saci tot a timpul cît a plouat. Sînt toate condițiile, dacă se organizează bine munca și se lucrează cu toate forțele, ca semănatul griului și al celorou ® huituri de toamnă să se facă în perioada optimă. IN FOTOGRAFIE Mecanizatori de la I.M.A Chiraflei Uimind pe ogoarele cooperativei agricole de producție Fîrțănești. La Valea Mărului Lipsa de răspundere față de averea obștească! In perioada actuală, principala îndatorire a tuturor lucrătorilor de pe ogoare este strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei culturilor tîrzii, viilor și grădinilor de legume, achitarea exemplară a obligațiilor contractuale, însămînțarea la timpul optim a cerealelor păioase de toamnă. Ploile care au căzut în cursul săptămînii trecute au stăvilit continuarea cu intensitate a acestor lucrări. Bunii gospodari însă, nu au stat cu mîinile încrucișate așteptînd îmbunătățirea vremii, ci, mai mult printre picături au strins, la adăpost, produsele recoltate evitînd astfel deprecierea, risipirea sau înstrăinarea lor. Statutul cooperativelor agricole de producție precizează : Consiliile de conducere se preocupă în permanență de dezvoltarea și apărarea avutului cooperativei și iau măsurile necesare pentru folosirea rațională a pămintului, a celorlalte mijloace de producție precum și a forței de "imt" pentru obținerea de producții cît mai mari, cu cheltuieli cit mai mici pe unitate de produs. La indicația Rinului Comitetului rutean de partid, organele agricole au stabilit măsuri concrete pentru ca lucrările agricole de toamnă să se desfășoare din plin. Sfidînd aceste obligații, conducerile și specialiștii din unele cooperative agricole de producte tratează cu nepăsare problema strîngerii recoltei. Am vizitat duminică 29 septembrie a.m. cooperativa agricolă de producție „Valea Mărului" Starea terenului nu permitea lucrări la arat și semănat. Aceasta insă nu împiedica cu nimic executarea altor lucrări de către țăranii cooperatori. Și totuși, dumincă nu s a lucrat, cu toate că situația vizibilă pe cîmp ar fi cerut acest lucru. Dar să lăsăm faptele să vorbească . Pe cele 25 dectare cultivate cu roșii nu am întîlnit decit... doi paznici. La capătul tarlalei, «îteva sute de lăzi goale stăteau într o dezordine nemaiîntîlnită așteptînd zadarnic să fie încărcate automate. Am întîlnit aici, pe cimp, pe moș Vasile Leon Popa, grădinar vechi, om trecut de 60 de ani. — De la fiecare 5-6 tufe — ne-a spus bătrinul — se poate recolta cite o ladă de roșii. Și ce roșii ! Numai din alea bune de salată. Dar nimeni nu te mai culege. Venit să vedeți ! Am intrat printre rinduri și am văzut o risipă de tomate pe care nu o putem descrie. Pe lingă roșii, au rămas pe teren, nerecoltate, peste 10 vagoane de tomate verzi pentru murat. Igî, colo, după ultimul cules au rămas, sub cerul liber, in ploaie, vint și irig lăzi in. V. PÎRLOG Fotografii: G. BERCOV (Continuare in pag. a II-a) teste cele aproape 25 hectare cultivacu roșii pot fi văzute multe asemenea mostre de proastă gospodărire. Roșiile culese cu citeva zile in urmă s-au demodlat, lăsat la cheremul ploilor, porumbul cules de pe circa 100 hectare a început să se deprecieze, l