Viața Nouă, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 7558-7634)
1969-04-08 / nr. 7564
•*y Proletari din toate țările, uniți-vă I Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI Nr. 7564 MARȚI 8 APRILIE 19694 PAGINI - 30 BANI AIn campania agricolă de primăvară MAXIMUM DE OPERATIVITATE PENTRU EFECTUAREA URGENTA $1 DE CALITATE A TUTUROR LUCRĂRILOR! Relatări de la trimișii noștri în județ La Gostache Negri s-au însâmnatat 220 ha seri în raza de activitate a I.M.A. Peches terenul a fost în general moale, lucru care a făcut ca însămințările să nu se poată executa decît numai în comuna Costache Negri, unde, după ce a fost pregătită o suprafață de 350 de hectare — discuit și boronit — a început semănatul. Numai duminică și luni, mecanizatorii care deservesc această unitate au insămintat 220 de hectare , 70 hectare cu mazăre, 70 hectare cu floarea-soarelui și 80 de hectare cu borceag. In celelalte cooperative s-a lucrat din plin în sectoarele legumicol și viticol. De pildă, la C.A.P. „7 Noiembrie"-Pechea s-au transportat în răsadnițe circa 700 tone de biocombustibil, s-a semănat și repicat o suprafață de 400 mp răsadnițe și s-au pregătit pentru plantatul în cîmp a legumelor circa 6 hectare. In viticultură, s-au dezgropat 118 hectare cu viță de vie, s-au făcut tăieri de rodire pe 45 hectare, s-au plantat spalieri pe 4 hectare și s-au altoit și pus la forțat 800 000 butași. La C.A.P. „11 Iunie 1948" din aceeași localitate s-au semănat 200 mp în răsadnițe și s-au transportat 250 tone de bio. combustibil pentru extinderea acestora în vederea repicatuluii. In același timp a fost pregătit terenul pe 5 hectare, care urmează a fi plantate cu ceapă. In viticultură s-au altoit 250 000 de fire, s-a dezgropat via de pe 250 de hectare — din 580 hectare — și s-au efectuat marcotaje pe 30 hectare. H. MAZILU Duminică la C.A.P. Bucești. Tehnicianul Marin Burada, împreună cu mecanicul - v. secție Ion Bogăzanu, controlînd calitatea însămînțărilor făcute de tractoriștii Constantin Panaghiță și Petre Olaru, ajutați de țăranii cooperatori Dumitru Mihalache, Costică Huzum ,Paraschiv Grigore și Tofan Bobu. AIn cîmp se lucrează. Dar In viticultură ? In zilele de 6 și 7 aprilie pe ogoarele cooperativelor agricole Tulucești, Vînători, Șivița, Frumușita, Stoicani și altele, s-a muncit cu forțe sporite pentru recuperarea răminerii în urmă a lucrărilor agricole. Pe ogoarele C.A.P. Frumușita, situate la punctele „Lunca" și „Scînteiasca", lucrau duminică dimineața 30 de tractoare. In numai cîteva ore aici s-au pregătit pentru însămințări 80 de hectare și s-au semănat cu borceag 10 hectare. Terenul a fost pregătit pentru semănat pe zeci de hectare și la C.A.P.-urile Tulucești, Fîntînele, Vînători și altele. Pe tovarășul Nicu Dănăilă, președintele C.A.P. Stoicani, l-am găsit ieri dimineață la punctul „Șosea" urmărind îndeaproape felul cum se executa semănatul mazăre pentru păstăi. Tractoriștii Ion Dobrin și Marin Tănase de la secția nr. 5 a I.M.A. Tulucești, împreună cu Aurel Lăpușneanu, Ion Paraschiv, Ștefan Stamate, mînuitori de agregate, se străduiau să execute lucrări de cit mai bună calitate. — Sîntem, pînă acum mulțumiți de felul cum funcționează tractoarele și semănăturile — ne spunea președintele. In numai citeva ore, s-au semănat 12 hectare cu mazăre pentru păstăi. Restul de tractoare lucrează la pregătirea terenului — 30 ha — care mîine va fi însămînțat cu mazăre furajeră. La C.A.P. Foltești am întîlnit aceeași însuflețire pentru recuperarea răminerii în urmă a lucrărilor agricole de sezon. Dar, pe lingă activitatea din cîmp este necesar să se lucreze și un vii, sector care la această unitate ocupă aproape 100 de hectare. Avîntat și se putea Terenul era lucra din plin și cu toate acestea conducerea cooperativei agricole nu a luat măsuri corespunzătoare pentru mobilizarea tuturor țăranilor cooperatori din brigada viticolă, din care cauză la tăierile de rodire la vița de vie lucrau numai 24 de țărani cooperatori din 120, ci numără brigada viticolă. La fel stăteau lucrurile și la C.A.P. Frumușița unde, din 66 hectare cu vii nu au fost dezgropate pînă ieri decît 25 hectare. M. BlRA Unii muncesc, alții... se instruiesc La I.A.S. Țigănești, unde practic activitatea în cîmp a fost declanșată în dimineața zilei de 7 aprilie, la fermele „Prisaca", „Ungureni", și „Negrulești" s-au grăpat 300 hectare ogoare de toamnă în vederea însămînțării cu borceag și filoarea-soarelui. In cursul săptămînii trecute pe solele acestor unități s-au transportat 376 tone gunoi de grajd, cantitate destul de mică, pentru că în platforme există cca. 4 400 tone. Dacă cele două greifere și 20 tractoare și remorci ar fi fost utilizate la întreaga capacitate, acțiunea putea fi terminată pînă în prezent. La C.A.P. Nărtești, luni s-a lucrat din plin. Deși mijloacele mecanice n-au putut intra pe teren s-a arat, grăpat și însămînțat cu borceag suprafața de patru hectare, folosindu-se atelajele. In aceeași zi s-a dezgropat via de pe 15 hectare și s-au făcut tăieri de rodire de 10 hectare. De asemenea, s-au mai plantat și 2 hectare cu cartofi. Profitînd de timpul favorabil, cooperatorii din Munteni au lucrat la acoperirea serelor solar, ce însumează 12 500 mp, cu polietilenă. Din păcate, însă, celelalte lucrări s-au desfășurat. în cursul zilei de ieri, cu multă încetineală, la tăiatul viilor erau la ora prînzului doar 30—40 de oameni, iar la transportat gunoiul în cîmp s-au folosit numai 45 de atelaje. Există la secția de tractoare, care deservește această unitate, și opt remorci în perfectă stare de funcționare care stau nefolosite din spirit de... economie. In seara zilei de 6 aprilie a.c. președintele C.A.P. Țepu, Constantin Țuchel, a stabilit cu șeful secției de tractoare, Micu Trandafir, ca în ziua de luni, cîteva agregate să înceapă grăparul lucernii pe cele 36 hectare de la punctul „Dealu Gol". Planificarea însă nu a fost respectată: la ora 14, cele 18 tractoare ale acestei secții stăteau aliniate ca la paradă din motiv că în planul de muncă al șefului de secție, pentru ziua de ieri, se prevăzuse..., instruirea mecanizatorilor. Oare, instruirea nu s-a putut face pînă acum, tovarășe director al IJ vl.A.Berheci ?! VICTOR PIRLOG BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERS TARA ,M EMIN&CU*IAȘI 96 de ore de muncă continuă, pe dig Patru zile , și patru nopți mai toți țăranii cooperatori din comuna Fundeni s-au luptat cu apele deslănțuite ale Siretului Duminică s-a lucrat din plin la dig, îndeosebi la punctul „Livada" cel mai vulnerabil la rupere. Oamenii și-au văzut încununate pe deplin eforturile. Mai bine de 1 000 de hectare de pămînt au fost ferite de inundații. La numele cooperatorilor Ion D. Braga, Vasile Danciu și Gheorghe Sandu pot fi adăugate numele altor oameni, evidențiați în această muncă care a pus din nou în valoare spiritul de colectivitate. Ieri pe dig au mai rămas putini cooperatori. Cei mai multi puteau fi întîlniți la treburile de sezon din cooperativă. Un volum de muncă substanțial s-a depus în grădina de legume. Aici s-au curățit rigolele, s-a însămințat ceapa, s-au repicat roșiile și s-a pregătit terenul pentru însămînțare a trei hectare cu usturoi. In fruntea tuturor legumicultorilor din Fundeni, antrenîndu-i prin vitalitatea lui, s-a situat bătrînul Vasile Hamza. In cursul zilei de ieri s-a lucrat din plin și la însămînțarea culturilor din epoca I. Dimineața, opt tractoare de la secția nr. 5 a I.M.A. Nănești au fost mobilizate la pregătirea terenului, iar după prînz, cînd soarele a mai zvîntat ogorul, s-a trecut la însămînțarea mazării și a borceagului la punctele „Sonda", Fundenii Noi și Fundenii Vechi. C. MIHĂILESCU Urmărind evoluția învintării terenului La cooperativa agricolă de producție din Slobozia Conachi, urmărind evoluția zvîntării terenului, inginerul agronom al cooperativei, Vasile Stana, a dirijat mecanizatorii secției de tractoare acolo unde lucrul a fost posibil, astfel incit 6 tractoare au pregătit 30 hectare din soia ce urmează a fi însămînțată cu ovăz și mazăre. Tot in cursul zilei de ieri, s-au mai grăpat ogoare pe o suprafață de 60 hectare și s-au administrat îngrășăminte chimice pe alte 35 hectare. In vie, lucrările de dezgropat fiind terminate pe întreaga suprafață de 202 hectare, s-a început copoitul. La cooperativa agricolă T. Vladimirescu, mecanizatorii au grăpat 300 hectare de ogoare ). BUCUR (Continuare în pag. a Il-aț Primele roșii plantate în solarii La I.A.S. Bărboși se vor produce anual acesta roșii timpurii pe 40 000 m.p. de sere solar. Pînă acum, în afara terminării construcțiilor respective, legumicultorii au pregătit pentru plantare 10 000 mp, suprafață pentru care s-au scos și răsadurile. In cursul zilei de ieri, la ferma condusă de ing. Vasile Antoci, 25 de legumicultori au plantat cu roșii timpurii peste 1000 m.p. în solar. Acțiunea de plantare a roșiilor timpurii in solarii, care la ferma amintită continuă cu intensitate, va trebui să înceapă în toate unitățile agricole cu sectoare legumicole, care au solarii și, bineînțeles, dacă au pregătit terenul în acest scop. De aici și concluzia că, acolo unde solariile nu sunt pregătite pentru plantat, să se intensifice lucrările pentru a se putea recupera întîrzierile cauzate de timpul nefavorabil Atelier pentru armături navale Intrarea în fabricație unor noi tipuri de nave fluaviale și maritime atît la Șantierul naval Galați, cit și în celelalte șantiere navale din țară, a făcut ca la Uzina mecanică navală Galați să se asimileze în fiecare an un număr tot mai mare de produse, o parte din acestea fiind armături navale. Pentru ca aceste produse să se execute în condiții cit mai bune în ceea ce privește calitatea și cantitatea, comitetul de direcție de la Uzina mecanică navală Galați a luat măsuri de amenajare a unui atelier special pentru executarea armăturilor. In cadrul acestui atelier au fost instalate o serie de mașini unelte ca : strunguri, bormașine, freze și altele, cu ajutorul cărora se execută toate operațiile tehnologice. In prezent, la aceste produse navale după ce sunt turnate, toate operațiile de prelucrare sunt executate în noul atelier, care oferă condiții de specializare a muncitorilor, ceea ce conduce la creșterea productivității muncii , și îmbunătățirea calității tuturor pieselor din această categorie. N. BOGHIAN, lăcătuș Cerc al inovatorilor De curînd, la C.N.F. „NAVROM" Galați a avut loc constituirea cercului inovatorilor, formă de organizare a mișcării inovatorilor și raționalizatorilor in stimularea creației tehnice de masă, pentru punerea în valoare a capacității de creație a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. Membrii cercului de inovatori participă la elaborarea și realizarea planului tematic, la organizarea concursurilor de inovații, consfătuiri, schimburi de experiență, expoziții de inovații și raționalizări, urmărind modul cum sunt rezolvate propunerile de inovații de la înregistrare pînă la aplicarea și generalizarea lor. Din cadrul cercului inovatorilor fac parte vechi inovatori fruntași ca : maiștrii Ion Pascal și Ilie Ardeleanu, mecanizatorul Mihalache Bîrlă, inginerii Ion Dumitrașcu, Morel Goldenberg și alții. Noua formă de organizare va conduce nemijlocit la dinamizarea mișcării de inovații. In primul trimestru al acestui an au fost înregistrate 19 propuneri de inovații dintre care 7 au și fost aplicate. Printre acestea se numără inovațiile : „Procedeu tehnologic nou pentru înlocuirea pivotului central la macaralele plutitoare" toți maiștrii Gh. Ivanovici auși Ion Pascal, „Dispozitiv pentru repararea izolației cablurilor electrice deteriorate" autori maistrul Iiie Ardeleanu și ing. D. Dascalu. ȘTEFAN IGNAT, corespondent Al treilea trimestru școlar Al treilea trimestru școlar a început. Elevii județului nostru, asemenea celor din întreaga țară, s-au reintîlnit ieri cu dascălii, hotărîi să șlefuiască pînă la perfecțiune ultima treaptă a acestui an școlar. Forțele sînt proaspete, bilanțul notelor după cele două trimestre-clar, perspectivele-certe. Se înțelege însă că pentru cei peste 100 000 de elevi ai județului Galați sarcinile sunt compartimentate pe nivele. Clasele a IV-a intră deja în zona de tranziție pentru ciclul imediat superior. Clasele a VIII-a elucidează în această perioadă problema orientării profesionale, a examenului de admitere. Clasele a XlI-a se vor întîlni peste citeva săptămini cu marea probă de maturitate a bacalaureatului. Trimestrul al treilea, înscris in graficul evolutiv al învățămintului din patria noastră, trebuie să ridice cit mai sus săgeata care indică progresul. Rezultatele de pînă acum sunt satisfăcătoare și anunță într-adevăr rezultate care să corespundă exigențelor. Nu ne Îndoim că se va face totul pentru a se răspunde prompt chemării partidului nostru către tinăra generație. Este necesară exigență și autoexigență. Pregătirea solidă, multilaterală este un imperativ al epocii pe care o trăim, de care trebuie să țină cont azit cadrele didactice cât și elevii. Succesele acestui an școlar vor fi dedicate aniversării celor 25 de ani de la Eliberare. Este un prilej deosebit pentru toți cei aplecați peste carte să-și manifeste prin fapte recunoștința față de condițiile excepționale de studiu asigurate în anii construcției socialiste. în pagina a ll-a o rubrică de SPORT I Premiera la Teatrul de stat O al a fi „SOSESC DESEARĂ“ lol Duminică seara a avut premiera comediei „Sosesc deseară", una din lucrările mai vechi ale lui Tudor Mușatescu. Regia artistică (Grigore Chirițescu și Lucian Temelie) a încadrat textul dramatic în limitele montărilor tradiționale. Din distribuție au făcut parte actorii : Dorel Bantaș, Liana Sandra Popescu, Minodora Condur, Lucian Temelie, Iorgu Viforeanu, Ștefania Goruneanu, Damian Bozianu. Cadrul scenografic asigurat de Ion Bîrjoveanu și Virgil Lungu sugerează plastic ideea de patriarhal“ care străbate sensurile acestei scriituri dramatice. Piesa s-a bucurat de o bună primire din partea publicului gălățean. DUMINICĂ, PE ȘANTIERELE MUNCII DE ÎNRUMUSEȚARE A ORAȘELOR ȘI SATELOR Dînd viață angajamentelor ce și le-au asumat în întrecerea declanșată în cinstea celei de a XXV-a aniversări a Eliberării patriei de sub jugul fascist și a celui de al X-lea Congres al partidului, în cursul zilelor de sîmbătă și duminică mii de cetățeni din județul nostru, tineri și vîrstnici, mobilizați de către consiliile populare și organizațiile U.T.C. au participat la numeroase acțiuni de muncă patriotică de înfrumusețare și gospodărire a localităților. efervescentă la Galați .i După o iarnă perseverentă capricioasă, prima duminică din april a descins sub impulsul unui început de primenire în înfățișarea Galațiului. Peste 28 000 de cetățeni din toate zonele bătrînului port dunărean și-au dat întîlnire pe șantierele muncii patriotice, continuînd acea tradiție de a adăuga permanent cărții de vizită a municipiului noi frumuseți— demne de numele său — răspunzînd astfel prin fapte recentei distincții primite în acțiunea de înfrumusețare și gospodărire a orașelor. Am străbătut orașul în această zi pentru a vedea cum au răspuns cetățenii chemării edililor, cum se afirmă spiritul gospodăresc atît de necesar unui oraș în plină dezvoltare și modernizare. Consemnăm orele considerate „punctul fierbinte" al acestei acțiuni, care s-a terminat către prînz. Ora 7,30. Blocurile P 1—P 12. Circa 300 de salariați de la D.R.T.A. (inclusiv autobuzele de la nr. 1 și 6) și ai întreprinderii de plase și unelte pescărești Galați „atacaseră" cu hîrlețe, sape, greble cei 4 000 mp spații verzi (săpat, greblat, nivelat). In fața complexului comercial din Mazepa (din str. Brăilei), alte echipe compuse din salariați ai instituțiilor bancare precum și de la întreprinderea „Năvodul", pregăteau rondurile de pămînt (circa 2 000 mp) pentru a fi „populate" cu flori din serele orașului și cu gazon. Ora 7,45. Porțiunea inelului de rocadă de pe str. Brăilei a revenit colectivului Uzinei mecanice navale. Intrega suprafață plantată cu trandafiri și gazon a fost curățată și pămîntul săpat. Ora 8. Strada Saturn. Peste 1 400 de constructori de nave sunt prezenți în Țiglina I. Rezultatele muncii lor : circa 2 000 gropi săpate pentru arbori și arbuști, curățirea de resturi menajere și greblarea spațiului verde, dezgroparea trandafirilor. S-au evidențiat colectivele secțiilor mecanic AL. CRIHANĂ GH. OBOGEANU (Continuare in pag. a lli-a) -m ; in căutarea timpului pierdut Rătăciți pe cărările lipsite de vegetație ale vieții, unii oameni își continuă drumul, obișnuindu-se cu povara dezorientării, confundată pe parcursul scurgerii anilor cu destinul. L.D. a fost cîndva un adolescent ca oricare altul; vîrsta fragedă l-a întreținut cu visuri îndrăznețe, statura robustă îl indica pentru sportul de performanță, replica spontană îl recomanda în discuții ca pe un băiat deștept, de mare perspectivă. Prima dragoste a fost însoțită de primele versuri. Revistele i-au răspuns stereotip : „deocamdată, nu !“ N-avea de unde să știe că acest calificativ avea să-l urmărească ca umbra pînă la maturitate. Desigur, nimeni nu disperă la primul eșec. Poezia n-a fost decît o ușoară tentativă de escaladare a Olimpului. Era destul de lucid ca să înțeleagă că îi lipsea talentul. S-a gîndit apoi la un viitor mai terestru — arhitectura — fără să renunțe însă, chiar după rezultate mediocre obținute abia în a doua sesiune a bacalaureatului, la opțiunea pentru spectaculos , undeva la mare... construcții subacvatice... cupole albastre... proiecte medaliate... ș.a.m.d. Oricît ne-am feri de trecut el ne urmărește îndeaproape cu cortegiul său de fapte care ne aparțin, cu înfrângerile și care compun victoriile sale înseși datele personalității. Unii nu au OPIN se însă suficient curaj să acuze, deși realitatea le-ar impune acest lucru. Lașitatea se ascunde sub paravanul invariabilului: „N-am avut șanse. .. n-am avut noroc..." Urmează apoi ipostaza cea mai tristă a unui astfel de individ, care subliniază odată mai mult lipsa de curaj, lipsa de voință, materializată, la confruntare, în discuții care încep cu „Acum e prea tîrziu, ca să mă apuc de altceva..." S.D. a reușit totuși la facultate. Nu la arhitectură însă, și nu în primul an după absolvirea liceului. A optat — în ultimă instanță — pentru agronomie. („Iată o meserie frumoasă și ușoară — și-a spus el!) După primele examene (trecuse în prealabil prin „botezul" darurilor și al „ceaiurilor" bucureștene) a început să se simtă puțin cam incomod printre colegi. A pierdut bursa, iar, după un timp absențele i-au adus exmatricularea. Sancțiunea n-ar fi fost poate atît de aspră, dacă el însuși nu ar fi dat de înțeles că vrea să renunțe la „apostolatul rustic". S-a trezit la 23 de ani fără nici o profesie. Din „armată" descinsese însă în viața civilă cu sentimentul că trebuie să rennunțe la sprijinul părinților. Renunțase, la ambiții, dar își făcuse din „traiul independent" o lozincă. Nimic mai trist pentru un om al vremii noastre decît o activitate căreia să nu i te asimilezi organic și pe care să nu o suprapui imaginii idealului . A-ți trece zilele împins de la spate de singu RADU MACOVEI (Continuare in pag. a II-a) Pe valea orașului (lângă Grădina publică) 350 de studenți gălățeni au lucrat la amenajarea unui teren de sport. Foto : G. BERCOV Mineralierul „Petroșeni" în a doua cursă de producție După ce a descărcat la dana nr. 52 de la Bazinul nou cele 10 500 tone de minereu de fier adus din portul algerian Beny-Saf, mineralierul „Petroșeni" a pornit în cea de a doua cursă de producție. Destinația, unul din porturile algeriene— de unde se va încărca minereu de fier pentru Combinatul siderurgic gălățean. Dispeceratul C. N. F. Galați ne-a informat ieri, că nava „Petroșeni" se află în prezent în largul apelor Mării Negre.