Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)

1970-02-25 / nr. 7837

Paș. a 2-a A Început C.M. de hochei, Grupa 6 La conferința de presă or­ganizată luni seara la Uniu­nea ziariștilor de către Asoci­ația presei sportive, tov. Ni­­colae Bozdoc, președintele Federației Române de Hochei pe gheață și al comisiei de organizare a C. M. grupa B spunând între altele, că în­trecerile de la București în­cep la numai două zile după cele de la Galați, evoca buna organizare și atmosfera en­tuziastă din orașul de la Du­năre. Se exprima speranța că și grupa B se va bucura de succes, atît în ce privește valoarea întrecerilor cît și participarea publicului spec­tator. Intr-adevăr, în modernul palat de sticlă și beton un public numeros a luat loc în tribune, iar masa presei fost plină. Ineditul oferit de a patinoarul acoperit, ca și de spectacolul „in premieră"1 al unui campionat mondial în care evoluează echipa Româ­niei au făcut ca tribunele să fie pline de spectatori. A fost o zi „grea“, cu patru jocuri, care de care mai interesante.­­Primul, a opus Japoniei ex­perimentata echipă a S.U.A. care are, după cum se știe, vechi state de serviciu în gru­pa A. Să nu credeți că nu au e­­xistat chiar și la masa pre­sei, oameni care să nu crea­dă într-o minime, dar minu­nea nu s-a produs. Japonezii, după ce au egalat printr-un șut formidabil expediat de Echin­a dintr-unul din cercu­rile de angajament, promi­­țîn­d foarte mult, au fost în­trecuți cu categoricul scor de 1—11 (1-4, 0-3, 0-4). Echipa americană s-a pre­zentat bine pregătită și, după unii comentatori, ar fi o se­rioasă candidată la primul loc. Japonezii ? In pofida în­frângerii categorice, vechiul nostru internațional Czaka îi vede „încurcând" pe candida­ții la locul III. In cel de-al doilea joc El­veția a trecut destul de greu de echipa Bulgariei pe care a învins-o cu 4—2 (2-1, 1-0, 1-1), învinșii au practicat un patinaj destul de bun dar sunt, față de exigențele aces­tei grupe, serios deficitari la tehnică și tactică. Puțini sunt cei care le acordă șansa obți­nerii unei victorii în acest dificil turneu. Elvețienii pre­zintă o echipă robustă dar — cel puțin în prima zi — sub „baremul“ primelor patru locuri ale clasamentului. După deschiderea oficială, au evoluat echipele R. F. a Germaniei și R.S.F. Iugosla­via. A fost un meci deosebit de disputat, în care vest-ger­­manii au trebuit să se între­buințeze serios. Prima repri­ză a fost echilibrată, iugosla­vii ratînd mereu pe contra­atac. In repriza secundă se înregistrează un ușor avantaj de partea echipei R.F. a Ger­maniei și, în sfîrșit în repri­za finală iugoslavii au fost depășiți mai clar. Scor final s­u—3 pentru R.F. a Germani­ei. ★ Cu un joc mai bine orga­nizat hocheiștii norvegieni și-au acumulat în primele două reprize un handicap de 4 goluri, care n-a mai putut fi egalat de către hocheiștii noștri. Scor final : 4—3 în favoarea echipei Norvegiei. MIRCEA COSTEA PE SCURT FOTBAL. Oțelul Galați a sus­ținut un meci de verificare la Buzău cu Metalul. Fotbaliștii gă­­lățeni și-au adjudecat victoria la scorul de 3—1. Au marcat Adam (2) și Manta. Astăzi cele 2 formații se întîl­­nesc din nou (terenul de zgură de la stadionul „Dunărea", orele 12.00). Tot astăzi are loc și meciul internațional între Politehnica­­ Moldova Chișinău (stadionul „Portul roșu", orele 16.00). VIAȚA NOUA întreceri de volei și pregătiri în vederea returului Timp de 3 zile s-au des­fășurat la Galați întrecerile de volei dotate cu „Cupa Politehnica". Au participat echipele masculine Univer­sitatea Craiova, Unirea Tricolor Brăila și Politeh­nica Galați. întrecerile au fost domi­­nate de voleibaliștii gălă­­țeni care astfel au cucerit trofeul pus în joc. In prima zi s-au întîlnit echipele oaspete: Unirea Tricolor Brăila și Univer­sitatea Craiova. Au învins brăilenii cu scorul de 3-2. In meciul următor, echipei gălățene i s-a opus Unirea Tricolor pe care a între­cut-o cu 3-0. In ultima în­­tîlnire, care avea să de­semneze echipa câștigătoa­re a competiției, s-au în­tîlnit Politehnica și Uni­versitatea. Scor: 3-2 în fa­voarea gazdelor. Clasamen­tul : 1. Politehnica 2 victo­rii, 2. Unirea Tricolor 1 v. și 3. Universitatea 0­­. ★ In vederea pregătirilor pentru returul campionatu­lui, Politehnica va susține, în continuare și alte me­ciuri. Astăzi dimineață voleiba­­liștii gălățeni au plecat la București unde vor două meciuri amicale juca cu Dinamo București (astă­­seară și mîine). O altă partidă de verifi­care se va desfășura vi­neri seara cu Universita­tea Craiova, la Galați. Reamintim că prima eta­­pă din retur se va desfășu­ra duminică 1 martie Po­litehnica Galați joacă pe teren propriu cu Viitorul Bacău, în fața căreia va încerca să-și ia revanșa (în tur au cîștigat voleiba­liștii din Bacău). GH. ARSENIE Duminică, în meciul di­ntre Politehnica și Moldova Chișinău a venit un mare nu­măr de spectatori. Numai că organizatorii n-au „observat" acest lucru și i-au lăsat să urmărească jocul numai din tribuna I, care în aceste condiții a devenit neîncăpătoa­­re. Aceasta, în timp ce în tri­buna a II-a a fost interzis accesul spectatorilor. Cei mai ingenioși au escaladat gardurile sau și-au găsit un foc pe chioșcul de răcoritoare. La fel se va proceda și la meciul de astăzi ? FOTO : PAUL POPA CIU­NA GALAȚI : „Central“ — filmul Urmărirea — orele 9,30 ; 12 ; 14,30 ; 17; 19,30; 21,30. „Republica“ — filmul Don Juan fără voie — o­­rele 10 ; 12,15 ; 14,45 ; 17 ; 19,15 ; 21.15. „Țiglina“ — filmul Jocul ca­re ucide orele 14,45 ; 17 ; 19,15 ; 21.15. „Doina“ —­ filmul îndrăgosti­ții din Marona — orele 15 , 17 ; 19; 21. „Popular“ — filmul Opera­țiunea Lady Chaplin — orele 15; 17; 19 ; 21. „Dunărea“ — filmul Război și pace seriile a III-a și a IV-a orele 15 ; 19. „Constructorul“ — filmul La Est de Eden — orele 18 ; 20. TECUCI : „Arta“ — filmul Wi­nnetou în Valea morții — orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Popular“ — fil­mul Prea tîrziu — orele 15,15 ; 17,15; 19,15. TG. BUJOR : „Doina“ —­ filmul . . . Apoi s-a născut legenda, ora 19. BEREȘTI — filmul Galileo Gali­lei — orele 19. Iâlî © MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 PROGRAMUL 1 5,05—6,00 Muzica dimineții. 6,05— 9.30 Muzică și actualități. 9,30 Via­ta cărților. 10,30 Vreau să știu. 11,05 Muzică ușoară. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Muzică ușoa­ră. 12,30 Muzică populară. 13,00 Ra­diojurnal. 13,22 Compozitorii cîntă dragostea. 13,45 Muzică populară. 14,00 Caleidoscop muzical. 14,50 Jocuri din Maramureș. 15,20 Din muzica popoarelor. 15,30 Compozito­rul săptămînii. 16,00 Radiojurnal. 16,30 Consultație juridică. 17,05 An­tena tineretului. 17,30 Concert de muzica populară bănățeană. 18,03 Știință, tehnică, fantezie. 18,30 O melodie pe adresa dv. 19,00 Gaze­ta radio 19,30 Săptămîna unui meloman 20,25 Zece melodii pre­ferate. 21,00 Istoria ideilor. 21,35 Solistul­­ serii — Florin Bogardo. 22,00 Radiojurnal. 22,30 Pentru magnetofonul dv. 23,00 Concert de muzică ușoară. 0,03 — 5,00 Es­trada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00 Program muzical de diminea­ță. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Program muzical de dimineață — continua­re. 8,10 . Tot înainte. 8,25 Mari in­terpreți. 9,10 Curs de limba ger­mană. 9,30 Formații artistice cu vechi tradiții — corurile. 9,45 Ope­ra „înțeleptul Socrate“. 11,05 Pre­lucrări de folclor. 11,30 Melodii cu dedicație. 12,15 Concert de prînz. 13,30 Unda veselă. 14,30 Melodii din filme 15,30 Oaspeți ai Festi­valului internațional al cîntecului Brașov — România 1970. 16,00 Ra­diojurnal. 16,20 Actualitatea muzi­cală. 17,35 Lecturi paralele. 18,00 Cinci stele în recital. 19,30 Meri­diane lirice 20,00 Muzică vocală. 20,12 Teatru radiofonic. Burghezul gentilom, 22,00 Muzică ușoară ro­mânească. 23,05 Discuri rare. 24,00 —1,00 Fragmente din Oratoriul pentru soliști, cor și orchestră „Emilian Pugaciov“ de Marian Koval. T. ” „ MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 18,00 Deschiderea emisiunii Lu­mea copiilor — Albumul „Familiei năzdrăvane“ 18,30 Totul cînta. Flu­ierele : ti­linca, fluierul moldove­nesc, cavalul dobrogean 19,00 Tele­jurnalul de seară 19,20 Actualita­tea în economie 19,30 Preludiu la a III-a ediție „Cerbul de aur“ Brașov România 19,55 Evocări — 6 martie 1945 20,15 Arte plastice — Premiile Uniunii Artiștilor Plastici pentru anul premieră 20,30 1969. 20,25 Microavan- Telecinemateca — „Modelul“ — film 22,25 Telejurna­lul de noapte 22,35 Salonul literar al televiziunii 23,15 închiderea e­­misiunii. Producții sporite de fontă, oțel și laminate (Urmare din pag. I) secțiile : la L.T.G., aglomerare, furnale, oțelărie și Slebing trebuie depuse eforturi, apli­cate măsurile stabilite pentru a asigura îmbunătățirea indi­celui de utilizare a timpului calendaristic, creșterea produc­tivității orare a agregatelor. Numărul mare de ore de în­treruperi înregistrat anul tre­cut s-a datorat deopotrivă ne­­respectării în totalitate a in­strucțiunilor de exploatare a utilajelor care, uneori, cît și modului în se pregătesc și se execută întreținerea și re­parațiile. Amintind în acest sens de­fecțiunile apărute în alimenta­rea cu fluidele energetice, in­ginerul Mihai Chicuiliță, direc­tor la Direcția energetică C.S.G., preciza că pe viitor vor tre­bui luate măsuri pentru îmbu­nătățirea gospodăririi energiei prin întocmirea de balanțe pe secții și sectoare, de reglemen­tare precisă energeticienilor, a atribuțiunilor punerea în funcțiune a tuturor instalații­lor de automatizare care con­stituie o necesitate vitală pen­tru gradul de dotare tehnică a Combinatului. In aceeași ordine de idei, to­varășii ingineri Dumitru Popa și Constantin Popescu, direc­torul direcției mecanice, au subliniat problemele legate de mai buna asigurare a pieselor de schimb, de asimilare a a­­cestora, precum și de dezvol­tarea capacității sectoarelor de prelucrări mecanice și scu­­lerie.­­ In condițiile creșterii sar­cinilor de export, și în vede­rea onorării la timp a comen­zilor către beneficiari, arăta inginerul Mihai Cristescu, șef secție programare, trebuie să ne preocupe în modul cel mai serios reducerea tablei colate­rale, necesar In acest sens, consider să se desfășoare o mai susținută activitate de cercetare prin înființarea, e­­ventual a unei grupe operati­ve de cercetare în L.T.G., să se urmărească cu atenție res­pectarea disciplinei tehnologice pe întreg fluxul, de la depozi­te și pînă la ajustarea lamina­telor și să se introducă neîn­târziat calculatoarele universa­le pentru programare și cal­cul economic.­­ Programarea, opinia to­varășul George Mir­­ac, ad­junct de șef de secție L.T.G., trebuie să aibă în vedere și stabilirea lingourilor și brame­­lor în dimensiuni cât mai a­­propiate de cele ale tablelor laminate, pentru că numai ast­fel vom putea îndeplini o al­tă importantă obligație: redu­cerea consumului de metal. Luind cuvântul la adunarea reprezentanților salariaților de la C.S.G., tovarășul ing. Neculai Agachi, ministrul in­dustriei metalurgice a preci­zat că cele trei mari proble­me : îmbunătățirea indicilor de folosire a agregatelor și utilajelor, printr-o rațională întreținere și exploatare, redu­cerea consumurilor specifice de metal și cocs și realizarea unor produse siderurgice de calitate, competitive pe piața internațională sunt sarcini ca­re trebuie să canalizeze toate forțele siderurgiștilor gălățeni. Ele vor putea fi însă cu atît mai bine îndeplinite cu cît, pe lingă perfecționarea activității în ansamblu, se va urmări și creșterea nivelului de pregăti­re a cadrelor, atît a celor de exploatare cît și a celor de conducere. In încheierea dezbaterilor a­­dunării generale a reprezen­tanților salariaților de C.S.G. a luat cuvintul tovară­șa­șul Ion Iosifide, secretar al al Comitetului județean Galați al P.C.R. Remarcînd faptul că cetatea metalului de la Dună­re ocupă o pondere de 50 la sută în industria județului nostru, vorbitorul a apreciat că există toate condițiile ma­teriale pentru îndeplinirea sar­cinilor din acest an. Se cere însă, așa după cum a reieșit și din adunare, sectoarele munca ca în toate să fie mai bine organizată, mai eficientă. Vor trebui revăzute planurile de măsuri ale secțiilor și com­pletate cu acțiuni concrete, menite să înlăture neajunsuri­le care au existat anul trecut. O atenție deosebită trebuie acordată reducerii tuturor con­sumurilor specifice și cu deo­sebire­a celor de metal și cocs, sarcini exprese fixate de par­tid pentru toate unitățile in­dustriale. Ingrijindu-se de asi­gurarea tuturor condițiilor pentru realizarea și depășirea producțiilor siderurgice, a spus în încheiere vorbitorul, condu­cerea Combinatului are obliga­ția să urmărească cu aceeași răspundere bunul mers al lu­crărilor de investiții, realiza­rea și punerea înainte de ter­men în funcțiune a noilor o­­biective. ECRAN I jou il­ Favor i Umorul este o compo­­nentă a psihologiei unei comunități umane; poate din această cauză spumo­­zitatea sa nu vizează uni­versalitatea decit prin ceea ce aduce nou, deosebit: „Nuntă cu peripeții“, „Fa­milia noastră trăsnită", „Căzută din lună" — ca să cităm doar cîteva din­tre relativ recentele pro­ducții cehoslovace, sunt credem, derivate din filo­nul ce a creat cunoscutele aventuri ale lui Svejk; u­­morul lor e trist sau can­did, amar sau profund. A­­parent facilă, comedia pe care traducătorii au intitu­lat-o „Don Juan fără voie“ se refugiază în mediul fa­milial alimentat de Lud­­vik Podzinek. Cine este Don Jwan-ul „de din plin secol XX ? ocazie“. Un instrumentist care nu im­ploră celebritatea, trecut de patru decenii, cu un fi­­zic ușor caricatural, co­mun. Femeile il asaltează crezindu-l mereu în criză de „sprijin“, iar el punde chemărilor lor răs­a­­moroase cu ghidușii aproa­pe bătrînești, penibile. întocmai ca eroul lui Byron sau al lui Radu Stanca, Ludvik își imagi­nează cameleonie totală. Dar, soția, iubirea Zdena il compătimește și-l alun­gă, „frumoasele brune și blonde“ il privesc ca pe un timid, lipsit de apăra­re. Caricatura este desigur grotescă, poate tragică. Ludvik crede probabil în­tr-o tinerețe care l-a pă­răsit de mult, invincibilă și perenă, chiar și în clipa în care frumoasa „prezen­tatoare de program“ este gata să-i ofere totul: dra­goste, liniște, înțelegere. Dar lucrurile nu se pot sfîrși astfel. Pasiunea dez­lănțuită alunecă în ab­surd, uu grotesc. „Don Jua­nul" aleargă disperat, fu­gărit de femei — mai mult sau mai puțin îndrăgosti­te, își va recăpăta tatea ? Nu, desigur — liber­nu — pentru că, „postfestum“, el însuși va redacta un a­­nunț la mica publicitate care îi va rezuma intenții­le: „Bărbat de vîrstă mij­­­­locie, lipsit de mijloace materiale, dorește să cu­­­­noască pe această cale o femeie serioasă cu care să-și petreacă în liniște , bătrînețele"... Iată, așadar o farsă ci­­­­nematografică pe care re­gizorul Zdenek Podskalsky a înzestrat-o cu timide in­vestigații psihologice. A­­cestea vor fi coordonatele filmului modern care-și propune să ne amuze, a­­vertizîndu-ne că reci sînt deschise ? dușurile Ape­lurile repetate la lucidita­te creează din „Don Juan fără voie“ o peliculă des­chisă discuțiilor, contro­verselor. Nu vom uita, de­­sigur să notăm agreabilă a Janei prezența dora care se află la Breje­­cel de al 12-lea film, muzica semnată de Evgen Iliin. VIRGIL ȚIGĂNUȘ Educația civică (Urmare din pag. 1) dată se organizează judi­cios și rațional bugetul de timp al elevilor, fie că u­­neori acesta se metamor­fozează în acțiuni rigide și plate, necorespunzătoare virstei, fie că ele capătă un aspect formal făcute în grabă sau nefăcute­­ de loc. Un aspect important ce se­­ impune cu precădere în discuție este acela al mo­dului în care, în acțiunilor desfășurate cadrul în scopul organizării lui liber al elevilor, timpii­sunt atrași sistematic toți copiii conform aptitudinilor și preocupărilor pe care a­­ceștia le manifestă. E vor­ba de asigurarea unei par­­ticipații de masă in înțe­lesul cel mai profund al noțiunii. De cele mai mul­te ori, și acesta-i un feno­men destul de încetățenit in școli, aceiași elevi — de obicei cei buni la în­vățătură — sunt solicitați peste tot și permanent, sunt omniprezenți la spec­tacole, excursii, întreceri, concursuri și olimpiade etc. etc., masa largă a co­piilor răminînd in rolul ingrat de spectatori mulțumindu-se cu contem­pi­­larea pasivă a ceea ce colegii lor organizează. Angajarea exclusivă vîrfurilor (și excesivă) du­­­ce nu numai la o supra­încărcare a acestora, dar limitează și îngustează ne­­permis de mult câmpul de activitate al celorlalți, mulți, care la rîndul lor doresc să-și manifeste do­rințele, preocupările, inte­resele vitale, fenomen ce determină căutarea de că­tre aceștia a unor moda­lități proprii de manifes­tare : împrumuturi de for­me greșite, deplasate, ne­cugetate. Nu în suficientă măsură este antrenat tineretul șco­lar în acțiuni care să con­tribuie la educarea respec­tului față de munca fizi­că. Vizitele și pun pionierii în excursiile contact nemijlocit cu eforturile oamenilor muncii, dar nu sunt suficiente pentru for­marea unor convingeri viabile. Preocupările pen­tru realizarea educației prin muncă, ca scop și mijloc de acțiune, trebuie­­ să sporească și să se ma­terializeze în activități de utilitate socială. Bine di­rijate aceste activități con­tribuie în mare măsură la educarea civică și patrioti­că a celei mai tinere ge­nerații, ele formează dîr­­zenia și voința, forța fizi­că și intelectuală, spiritul de întrajutorare, respectul față de avuția materială și spirituală a poporului. In­tr-un cuvînt ving palpabil acestea con­elevii că succesele remarcabile ob­ținute în construcția socia­listă nu sunt decit rezulta­tul firesc al muncii și per­severenței oamenilor și că, în acest cadru general nu își au locul și rostul acte­le nesăbuite, antisociale, periferice pe care inși izo­lați le mai promovează. In școală și în organiza­ția pionierilor elevii tre­buie să cunoască efortul fizic, să capete deprinderi practice de a munci, să înțeleagă că în orice do­meniu nimic nu se obține fără muncă, fără eforturi și fără consum de energie umană. Cînd controlul și vigilența sînt gazate pe... linia moartă! (Urmare din pag. 1) fi tentat să creadă, citind aceste rînduri, că este vorba de ceva întîmplător. Dar lucrurile nu stau tocmai așa. In aceeași perioadă și din aceeași stație au fost sus­trase dintr-un alt vagon, butoaie noi în capacitate de cite 4 350 litri, destinate exportului. Numai că, de data aceasta in­fractorii nu erau străini de sta­ție. Au fost identificați în per­soana acarilor Toader Potîrni­­che și Stoian Angheli. In dimineața de 4 septembrie 1969, dispariția din vagon butoaielor, a fost adusă la cu­n­­oștința șefului stației Vasile Popescu, care însă, avînd „alte probleme" de rezolvat, nici mă­car nu s-a sinchisit să se de­plaseze la vagonul cu pricina, trimițînd pe omul de serviciu din stație ! Deși i s-a confirmat lipsa butoaielor din vagon și știa nu­mele celor care le-au furat, dum­nealui n-a considerat necesar să sesizeze de îndată telefonic, sau prin orice alt mijloc organul de miliție, așteptînd pină a doua zi, cînd infractorii avuseseră gri­jă să pună butoaiele la loc. Cu așa spirit de vigilență și cu atîta interes pentru apărarea avutului obștesc, să nu ne mirăm că într-o zi vom fi sesizați că în stația Hanu Conachi au dis­părut și... vagoanele de pe li­nie ! Am fi nedrepți însă dacă am atribui astfel de deficiențe nu­mai lucrătorilor din stația C.F.R. Hanu Conachi. Ele se pot con­stata și în alte stații, și cu de­osebire în stațiile Galați-Brateș și Transbordare, unde numărul sustragerilor riscă să ia propor­ții îngrijorătoare dacă nu se va interveni hotărît de forurile in drept pentru întărirea pazei și pentru asigurarea unui control mai riguros. Ceea ce ne îngrijorează mai mult este faptul că, în ma­­i­joritate, sustragerile se comit chiar de salariații acestor stații, de acei care, în primul rînd, ar trebui să manifeste o vigilență sporită pentru păzirea avutului obștesc. Oare conducerea stației C.F.R. Galați-Brateș n-a avut cunoștin­ță că montatorii de vagoane Radu Vangheli și Ștefan Talabă sustrag sistematic diverse măr­furi aflate în tranzit în țara noastră ? Oare colegii lor de serviciu nu i-au văzut pe aceș­tia fumînd țigări străine sau consumînd băuturi din sticle cu etichete străine care nu se găsesc in magazinele noastre ? Oare în stația C.F.R. Galați Transbordare nu se cunoaște că sustragerile de băuturi și țigări din vagoane se comit chiar și de unii însărcinați cu controlul integrității vagoanelor ? Oare in­culpații Ștefan Lungeanu și An­­done Cucu care își așteaptă după gratii pedepsele cuvenite au ac­ționat singuri sau au făcut ce­ea ce au văzut și pe alții fă­­cînd ? Considerăm că la aceste sta­ții se impun măsuri hotărite pentru curmarea stărilor de lu­cruri existente, pentru crearea în rîndul salariaților a unei pu­ternice opinii de masă împotriva celor care confundă avutul ob­ștesc cu o „mană cerească" din care se pot înfrupta oricînd și aricii fără teama de a fi trași la răspundere. Cele de mai sus nu epuizea­ză sfera largă a aspectelor care demonstrează că în sectorul transporturilor pe C.F.R. și în special in stațiile C.F.R., există încă grave deficiențe care sunt de natură să compromită secu­ritatea și integritatea mărfurilor transportate, să producă pagube însemnate avutului obștesc și economiei naționale. Este de datoria organelor competente ale C.F.R.-ului de a analiza cu simț de răspundere cauzele acestora și de a lua mă­suri în consecință, pentru ca cei certați cu cinstea, să nu găseas­că terenul prielnic, să se iz­bească de vigilența mereu trea­ză a lucrătorilor C.F.R-iști, care nu odată au dat dovadă de înalte calități etice. Nr. 7837 COOPERATIVA „PROGRESUL“ organizează : GALATI cu ocazia zilei de 1 martie UN SPECTACOL DE PREZENTARE A MODEI PEN­TRU SEZONUL DE PRIMĂVARA CARE VA AVEA LOC PE DATA DE 28 FEBRUARIE 1970 ORELE 19 IN SALONUL CASEI DE MODE. Biletele se găsesc de vânzare la Complexul de croitorie din cartierul Țiglina I, Casa de mode și unitatea nr. 34 de pe strada Republicii. ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI AUTO GALAȚI angajează de urgență­­ — șef serviciu adjunct transport marfă (inginer) — ingineri principali pentru întreținere și repa­rații auto — contabili revizori principali — revizori gestiune — tehnician principal serviciul aprovizionare­ — șef autobaza nr. 1 (inginer). Relații suplimentare se pot obține la sediul în­treprinderii din Galați, strada 13 iunie 1916 nr. 32 — telefon 14850 14851. UZINA DE REPARAȚII GALAȚI angajează de urgență : — strungari — frezori — rabotori — lăcătuși mecanici — matrițieni — tratamentiști termici Solicitanții se vor adresa la sediul uzinei din Galați, bulevardul G. Coșbuc nr. 256 — serviciul administrativ — telefon 15830 in­terior 97. COMBINATUL SIDERURGIC GA­LAȚ­I CU STAGIUL A FI CALIFI­ ReCRUTEAZĂ MUNCITORI NECALIFICAȚI, MILITAR SATISFĂCUT PENTRU CÂȚI ÎN MESERIILE DE : — LABORANT CONDiȚII : abSOLVENȚi De liCeU. — STRUNGAR — FREZOR RABOTOR — BOBINATOR 1 — LĂCĂTUȘ INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAȘINI — OPERATOR CHIMIST — LĂCĂTUȘ REPARAȚII VAGOANE — MECANIC BANDĂ TRANSPORTOARE Condiții: absolvenți de școală generală. — TURNĂTOR FORMATOR — CURAȚITOR PIESE TURNATE — OPERATOR PRODUSE REFRACTARE Condiții: minimum 4 clase elementare. Informații și înscrieri la Serviciul învățămînt al C.S.G. — telefon 18300 interior 231. STAȚIA DE UTILAJ PENTRU CONSTRUCȚII ȘI TRANSPORTURI GALAȚI angajează: — ȘEF SERVICIU EXPLOATARE AUTO — ȘEF SERVICIU APROVIZIONARE — MACARAGII AUTORIZAȚI PENTRU MA­CARALE TURN — AUTOMACARAGII AUTORIZAȚI — ȘOFERI Angajarea se face conform H.C.M. 2383/1969 privitor la sistemul îmbunătățit de salarizare. Informații suplimentare se pot lua la sediul stației din Galați, strada Unirii nr. 183 — telefon 11612, 13259. Sntrsprinderea de transport o­ășenesc Galați anunță pe această cale publicul călător că din cauza unor lucrări de telecomunicații ce se execută pe B-dul Republicii, începînd cu data de 25 februarie a.c. orele 8,00 traseele de autobuze nr. 9 și 10 își modifică itinerariile după cum urmează : TRASEUL 9 — DUCERE—Țiglina III- str. Brăilei—str. N. Bălcescu —str. Gării — B dul Republicii—Parcul Pionierilor. ÎNTOARCERE — Parcul Pionierilor—B-dul Repub­icii —str. Primăverii—str. N. Bălcescu — str. 1 Mai —str. Traian —str. Brăilei — Țiclina III. TRASEUL 1G va suferi aceleași modificări.

Next