Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-07-10 / nr. 7953

f > / y / * f CLN­I KALA LI*«x v 4.­* d­ i ^ .M. EMINESCU* IASI NR. 7953 VINERI 10 IULIE 1970 4 PAGINI 30 BANI ANUL XXVI Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Stimați tovarăși, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deose­bite, cînd întregul partid popor desfășoară o muncă in­di­tensă pentru lichidarea urmăr­iilor inundațiilor catastrofale care au lovit atît de greu țara noastră în ultimele luni. Fap­tul că la ordinea de zi a ple­narei figurează probleme ce privesc atît activitatea internă cît și externă a partidului și statului nostru demonstrea­ză, odată in plus, unitatea di­alectică dintre sarcinile națio­nale și cele internaționale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a socie­tății socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bună­stării întregului popor și pre­ocuparea pentru întărirea coe­ziunii și unității țărilor socia­liste, a mișcării comuniste muncitorești, a tuturor forțe­și­lor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a politi­cii de coexistență pașnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deo­sebire de orînduire socială — constituie un tot unitar, se condiționează reciproc, sunt părți inseparabile ale procesu­lui de înfăptuire a rolului con­ducător al partidului nostru în societate. Așa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut țara noastră, Co­mitetul Central al partidului și guvernul, acționînd cu fer­mitate pentru rezolvarea gra­velor probleme provocate de inundații, pentru asigurarea unui ritm normal al întregii vieți economice și sociale, au desfășurat în același timp vastă activitate pe plan inter­­­național, înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider ne­cesar să informez Comitetul Central, partidul și întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970. In primul semestru producția globală in­dustrială s-a realizat în pro­porție de peste 101 la sută, obținîndu-se peste plan pro­duse de 1 miliard 500 milioane lei. Față de semestrul 1 al a­­nului 1969 volumul producției industriale a crescut cu 12,4 la sută depășindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condiții sarcinile privind creșterea productivității mun­cii, ridicarea calității ției, sporirea eficienței produc­între­gii activități economice. In ce privește investițiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apre­ciem că există condiții favora­bile pentru îndeplinirea în în­tregime a programului stabi­lit. In domeniul comerțului exterior, planul de export pe primele șase luni a fost depă­șit, realizîndu-se o creștere de cca 23 la sută față de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obținute în pri­mele 6 luni în înfăptuirea pla­nului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfășurării în bu­ne condițiuni a producției. Ele sunt rodul muncii intense de­puse de muncitori, tehnicieni și ingineri, de conducerile în­treprinderilor, al unei mai bu­ne îndrumări și conduceri de către ministere și organele centrale a activității economi­ce. In același timp, aceste re­zultate demonstrează că orga­nele și organizațiile de partid își îndeplinesc tot mai bine rolul organizator și conducă­tor în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem re­zultatele dobîndite în indus­trie, în realizarea planului producției pe primul semestru, cu cit, după cum se știe,­­ în această perioadă, datorită i­­nundațiilor, sute de întreprin­deri și-au întrerupt activita­tea. In ce privește agricultura, pe baza hotărîrilor Comitetului Central din plenarei mar­tie, s-a desfășurat o muncă in­tensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost executate în condiții bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrășăminte, și, dacă nu ar fi intervenit inundațiile ca­tastrofale care au afectat aproa­pe 1 milion de­ hectare, se în­trevedea posibilitatea obținerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutățile ivite, da­torită măsurilor luate pentru reînsămînțarea suprafețelor ca­lamitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespun­zător aprovizionarea popu­lației. De altfel, strînsul orzu­lui și griului a și început, și recoltele obținute sunt mulțu­mitoare ; și în județele unde nu a început încă recoltarea se apreciază că producția de grîu și orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspec­tive pentru a obține producții bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, ce­lelalte culturi se prezintă, în general, bine , umiditatea este mai mult decit suficientă, și, avînd în vedere că și vremea este călduroasă se poate apre­cia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom pu­tea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aș dori să menționez că în această perioadă conducerea de partid și de stat a acordat o deosebită atenție aprovizio­nării populației, ceea ce s-a reflectat în faptul că piața a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeo­sebi cu legume. Volumul măr­furilor cumpărate de populație a crescut cu aproape 10 la sută față de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că re­zultatele generale obținute in economie în primele 6 luni ale anului sînt bune. Avem toate condițiile pentru a realiza și depăși planul de stat pe între­gul an, asigurînd astfel înde­plinirea cu succes a planului cincinal 1966—1970 și creînd o puternică bază de plecare pen­tru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menționez că și in această pe­rioadă în activitatea noastră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce pri­vește aprovizionarea tehnico­­materială, asigurarea documen­tațiilor și a proiectelor pentru investiții, desfășurarea coope­rării între diferite întreprin­deri ; s-au evidențiat lipsuri și în preocuparea pentru îmbu­nătățirea organizării producției și a muncii, pentru folosirea cu rezultate superioare a mijloa­celor materiale și financiare, pentru creșterea rentabilității activității economice. Rezulta­tele obținute pe primele 6 luni demonstrează că în toate între­prinderile există mari rezerve pentru sporirea producției in­dustriale, ridicarea productivi­tății muncii, îmbunătățirea ca­lității producției, reducerea cheltuielilor materiale și creș­terea eficienței economice. De altfel, aproape toți tova­rășii prim-secretari care au luat cuvîntul la Plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat anga­jamentele de depășire a planu­lui de producție și beneficii și că în primul semestru au rea­lizat mai mult de 50 la sută din ceea ce și-au propus; a­­ceasta arată că posibilitățile de a obține producții peste plan — desigur, acolo, unde suntem­ interesați, unde avem nevoie de astfel de produse — sunt încă mari și va trebui să depunem eforturi sus­ținute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaște, de altfel, că există o serie de în­treprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată deși a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcțiune, avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în procesul de fabricație, mașinile nu sunt folosite unde cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune obținute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilități insuficient valorificate — și se impune ca în perioada următoare să in­tensificăm eforturile pentru a obține o producție cu mult mai mare decât cea stabilită prin angajamentele suplimen­tare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăși, pentru că pier­derile provocate de calamități le putem recupera în primul rînd în industrie, deci în a­­cest domeniu trebuie să ne concentrăm forțele. Ministere­le, centralele industriale și în­treprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărîte pentru e­­liminarea neajunsurilor mani­festate, pentru punerea în va­loare, a marilor rezerve și po­sibilități de care dispune eco­nomia noastră. După cum ați­ văzut din in­formarea prezentată, pagubele pricinuite de inundații se ri­dică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprin­deri nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari­ cantități de materii prime și materiale. In agricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această situație deosebită im­pune luarea în continuare unor măsuri energice. Este ne­a­cesar să se asigure ca întreprinderile să lucreze toate la întreaga lor capacitate, să se intensifice acțiunea de econo­misire a materiilor prime materialelor în vederea recu­și­perării in cea mai mare parte a pierderilor suferite. In legătură cu aceasta aș dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au a­­dus serioase îmbunătățiri, față de prevederile Congresului al X-lea, în sensul reducerii cheltuielilor de producție, al micșorării consumurilor de materii prime și de materiale. Considerăm că, chiar cu îm­bunătățirile aduse, exiștă încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preocupăm să obținem încă în acest an progrese re­ale în reducerea cheltuielilor de producție și a consumurilor de materiale. Se impune ca ministerele, organizațiile eco­nomice centrale să înfăptuias­că cu fermitate hotărîrea Co­mitetului Central și guvernu­­­lui de a se realiza integral planul de producție al acestui an în toate sectoarele de acti­vitate. Va trebui ca în urmă­toarele 6 luni să asigurăm fo­losirea mai intensivă a capa­cităților de producție, nncit pînă la sfîrșitul anului să re­cuperăm în întregime pierde­rile suferite în industrie, și să dăm peste plan o producție de circa 5 miliarde lei. Este necesar, ca întreprinderile de asemenea, să-și spo­rească preocuparea pentru ri­dicarea calității producției, a­­ceasta fiind una din probleme­le centrale ale dezvoltării e­­conomiei noastre. Trebuie să intensificăm acțiunea de îm­bunătățire a organizării pro­ducției și a muncii, asigurînd astfel ridicarea productivității muncii, creșterea rapidă a eficienței economice. O mare atenție trebuie a­­cordată realizării în întregime a planului de investiții, pune­rii în producție la timp și chiar devansării unor lucrări, pen­tru a asigura atît premisele în­făptuirii in bune condițiuni planului pe acest an, cit și c­a bază trainică pentru anii ur­mători. Avînd in vedere că în unele sectoare de activitate sînt încă serioase rămîneri în urmă în realizarea planului de investiții, se impune ca mi­nisterele, comitetele județene de partid să ia toate măsurile necesare pentru realizarea o­­biectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folosim posibilitățile existente de a suplimenta planul cu unele investiții în acest an, pentru a ușura astfel realizarea nilor foarte mari pe care sarci­le avem în 1971. De aceea, rog atît­­ conducerile ministerelor, cât și pe primii secretari, pe toți membrii Comitetului Central, să acorde cea mai mare aten­ție realizării planului de in­vestiții și, acolo unde se cre­ează posibilități, începerii îna­inte de termenul planificat a unor lucrări noi. In agricultură, ținînd seama de situația creată, este nece­sar să asigurăm cit mai rapid, atît reînsămînțarea tuturor suprafețelor de pe care se re­trag apele cit și însămînțarea, după strîngerea recoltelor de păioase, a unor suprafețe cit mai mari cu porumb, legume și culturi furajere, va permite recuperarea aceasta pier­derilor provocate de inundații. Trebuie sa luăm toate măsuri­le pentru strîngerea la timp și în bune condițiuni a culturilor de vară. Atrag în mod deose­bit atenția asupra acestei pro­bleme, deoarece și în această lună se prevăd ploi; nu tre­buie să se aștepte numai tim­pul bun, situația cere să se muncească pe orice vreme pentru a asigura strîngerea la timp a griului și orzului. Ținînd seama de volumul mare de investiții pe care avem de realizat în agricultu­­­­ră, îndeosebi în sectorul zoo­tehnic, se impun măsuri pen­tru realizarea la timp a tuturor lucrărilor prevăzute. Aceasta cu atît mai mult cu cît pe pri­mele 6 luni ale anului planul investițiilor în agricultură es­te rămas în urmă. De asemenea, este necesar să se acorde o atenție mai ma­re lucrărilor de livrații și desecări, hidro­ame­­realizării întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an ; ori­ce rămînere in urmă în acest domeniu poate avea repercu­siuni negative asupra înfăptu­irii programului stabilit de Plenara din martie a Comite­tului Central al partidului. In perioada următoare va trebui să dăm o mare atenție pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe a­­nul viitor este cunoscut în toate întreprinderile, de către toate comitetele județene, deci există timp pentru pregătirea lui temeinică. In acest scop, este necesar să se intensifice acțiunea de încheiere a con­tractelor economice pentru 1971, precum și a contractelor de lungă durată privind apro­vizionarea cu materii prime, mașini și utilaje, desfacerea producției, cooperarea în pro­ducție, executarea lucrărilor de construcții, temele de cer­cetare. In semestrul II al acestui an se va dezbate — începînd de la secțiile uzinale și pînă la colegiile ministerelor — pla­nul pe 1971 și planul cincinal 1971 — 1975, urmărindu-se i­­dentificarea de creștere a unor noi resurse producției productivității muncii, de ridi­fi­care a rentabilității, reducerea cheltuielilor materiale, reali­zare integrală și cu o înaltă eficiență a programului de in­vestiții. Ținînd seama că se cunosc cu aproape 2 ani înainte pre­vederile planului cincinal — de către întreprinderi, de toa­te organele de partid — pu­tem spune că există premisele pentru începerea noului plan în condiții bune, pentru asi­gurarea din primul an, a înfăp­tuirii lui cu succes. Tovarăși. Cele două proiecte de lege supuse dezbaterii plenarei sunt menite să contribuie la per­fecționarea conducerii activi­tății economice. Ele fac parte integrantă din programul de măsuri stabilit de Conferința națională a partidului din 1967 privind îmbunătățirea organi­zării, planificării și conducerii activității economice și soci­ale. De altfel, Congresul al X- lea a dat ca sarcină Comite­tului nostru Central ca în cursul anului 1970 să termine luarea măsurilor prevăzute în această direcție, urmînd ca la începutul anului 1971 să ra­porteze partidului — probabil în cadrul unei Conferințe Na­ționale — despre felul cum s-a realizat această sarcină. De a­­ceea, va trebui să pregătim în continuare celelalte măsuri — îndeosebi Legea planificării, Legea comerțului exterior și altele — incit pînă la sfîrșitul anului toate să capete formă legală, aprobată de Marea A­­dunare Națională, să devină călăuze practice ale activității noastre economice. Măsurile privind organiza­rea producției și a muncii în agricultură constituie de fapt o completare a celor prevăzu­te în Legea adoptată în primă­vara acestui an cu privire la organizarea și disciplina mun­cii în unitățile industriale și alte organizații de stat. După cum se noastră agricultura știe, în țara constituie o ramură de bază a activității economice. De aceea, organi­zarea temeinică a producției și a muncii în acest sector, în vederea creșterii continue a producției vegetale și animale, constituie o sarcină de impor­tanță deosebită. Pornind de la faptul că pămîntul reprezintă principalul mijloc de produc­ție în agricultură, că, indife­rent de proprietate, el este bun al întregii națiuni și că deci întreaga națiune este in­teresată în buna folosire și lu­crare a lui, în creșterea ferti­lității și potențialului său pro­ductiv — partidul și statul nostru se preocupă permanent de conservarea și buna gos­podărire a fondului funciar, de creșterea suprafețelor ara­bile, de executarea unor vas­te lucrări de ameliorații, de­secări și irigații, de crearea condițiilor pentru asigurarea unor recolte tot mai îmbelșu­gate. Proiectul de lege prevede un șir de măsuri și obligații atît pentru cit și pentru organele de stat lucrătorii din I.A.S.-uri, pentru cooperatori și producătorii individuali în e­­xecutarea la timp și în mod corespunzător a lucrărilor a­­gricole care au o importanță hotărîtoare pentru cantitatea și calitatea producției agricole. Problema calității muncii are o însemnătate centrală atît în industrie cît și în agricultură. Este de înțeles că în condi­țiile orînduirii socialiste sta­tul are obligația să vegheze ca în toate sectoarele să existe condiții optime pentru desfășu­rarea activității pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. Faptul că baza socială a orînduirii noastre o consti­tuie alianța clasei­ muncitoare cu țărănimea presupune ca cele două clase prietene să-și unească eforturile în vederea înfăptuirii cu succes a între­gului program de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a so­cietății. Iată de ce se impun reglementări clare privind or­ganizarea muncii și producției în agricultură — la fel cum se impun și în industrie — întă­rirea ordinei și disciplinei , iată de ce societatea noastră nu poate fi indiferentă fată de felul cum se desfășoară lu­crările în agricultură — acest sector deosebit de important al activității economice. Proiectul de lege a fost larg dezbătut cu oamenii muncii de la sate. Faptul că toți lucrăto­rii, cooperatorii au salutat proiectul de lege, făcînd tot­odată propuneri pentru ca el să răspundă cît mai bine ce­rințelor organizării activității în agricultură, întăririi ordinei și disciplinei, dovedește atît nivelul înalt al conștiinței so­cialiste a țărănimii noastre, cît și justețea prevederilor cuprin­se în proiectul de lege. Desigur, numai adoptarea legii nu va rezolva de la sine problema. Este necesar ca Mi­nisterul Agriculturii și Silvicul­turii, organele agricole, Consi­liul Uniunii Naționale a Coo­perativelor agricole de produc­ție și uniunile județene, con­ducerile întreprinderilor de stat, ale întreprinderilor de mecanizare a agriculturii și ale cooperativelor agricole, consi­liile populare, comitetele jude­țene și organizațiile de partid să acționeze cu toată hotărîrea în vederea transpunerii în via­tă a prevederilor legii, pentru ridicarea nivelului activității de conducere, organizare planificare­a agriculturii, pen­­i­tru creșterea inițiativei unită­ților agricole, a fiecărui lucră­tor și cooperator. Este știut că partidul și sta­tul au luat în ultimul timp un șir de măsuri pentru creșterea cointeresării oamenilor muncii de la sate; cu aproape două luni în urmă au fost adoptate măsuri privind creșterea prețu­rilor la o serie de produse a­­gricole, îndeosebi animaliere. Aceasta demonstrează preocu­parea de a asigura, și din punct de vedere al cointeresă­rii oamenilor muncii, înfăptui­rea programului de dezvoltare a acestei importante ramuri a economiei naționale. Trebuie să îmbinăm însă în mod just cointeresarea materială cu bu­na organizare a muncii, cu or­dinea, cu disciplina, cu execu­tarea lucrărilor în cele mai bune condițiuni. Numai așa vom putea îndeplini sarcinile mari prevăzute în următorul cincinal în domeniul agricultu­rii. Legea pe care o va dez­bate Marea Adunare Națională este chemată să servească și ea acestui scop. Nu există nici o îndoială că, folosind cu pricepere cadrul legal creat prin măsurile amin­tite, vom obține o îmbunătă­țire simțitoare a activității noastre în agricultură. Aceasta va trebui să se reflecte in creșterea mai rapidă a produc­ției agricole și a veniturilor țărănimii, în sporirea contribu­ției agriculturii la creșterea avuției naționale, la edificarea societății socialiste multilate­ral dezvoltate în patria noas­tră. In ce privește Proiectul de lege privind gospodărirea mij­loacelor materiale și bănești și organizarea controlului fi­nanciar, el are drept scop să precizeze mai clar rolul și răs­punderea conducerilor de în­treprinderi și organizații socia­liste în folosirea cu rezultate (Continuare în pas­ a­n-a). încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român In zilele de 8 și 9 iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producției și a muncii în agricultură și pro­iectul Legii privind răspunde­rea conducerilor organizații­lor socialiste pentru gospodă­rirea mijloacelor materiale și bănești, organizarea și func­ționarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naționale a Republi­cii Socialiste România, cu îmbunătățirile rezultate din discuția publică și din dezba­terile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură și silvicultură și Comisia pentru problemele economice, ale C.C. al P.C.R. rea Plenara a dezbătut in forma­Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundațiile din primăvara aces­tui an, la măsurile pentru în­lăturarea efectelor acestor calamități și a adoptat un document care este dat pu­blicității. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la aniversarea se­micentenarului Partidului Co­munist Român (Hotărîrea va fi dată publicității). Plenara a fost informată des­pre activitatea pe plan inter­național desfășurata in ulti­ma perioadă de conducerea partidului și statului, despre vizitele delegațiilor de partid și de stat ale țării noastre in alte țări și ale delegațiilor străine în Republica Socialistă România. tă Comitetul Central dă o îm­­­prețuire activității inter­naționale desfășurate de Co­mitetul Executiv al C.C. al vietic, al cauzei întăririi siste-Nicolae Ceaușescu. P.C.R., de guvernul Republi­cii Socialiste România, de secretarul general al partidu­lui, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind că a­­ceasta se înscrie pe linia în­făptuirii politicii externe de­finite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de de­legații și convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din țările socialiste, precum și cu numeroase partide comunis­te, muncitorești și organiza­ții democratice din alte țări. Aceste întîlniri constituie contribuție de seamă la înfăp­­­tuirea politicii partidului și statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alian­ței și cooperării cu toate sta­tele socialiste, a solidarității internaționaliste, cu partidele comuniste și muncitorești, cu forțele democratice și pro­gresiste, cu mișcările de eli­berare națională, sporirea con­tribuției la întărirea unității sistemului socialist mondial, a mișcării comuniste internațio­nale, a tuturor forțelor anti­imperialiste. Plenara dă o înaltă apreci­ere semnării Tratatului de pri­etenie, colaborare și asisten­ță mutuală între Republica Socialistă România și Uniu­nea Republicilor Sovietice Socialiste — cu prilejul vizi­tei în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanță pen­tru dezvoltarea relațiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socialiste, spre bi­nele popoarelor român și so­mului socialist mondial și uni­tății sale, al păcii și progre­sului in lume. Plenara apreciază utilitatea și rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu șefii de stat și de guverne, precum și cu alți reprezen­tanți a numeroase țări — ex­presie a politicii de dezvolta­re a relațiilor României cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, a con­tribuției țării noastre la lupta impotriva politicii cer­curilor imperialiste agresi­ve, a colonialismului și neoco­­lonialismului, pentru respec­tarea dreptului fiecărui po­por de a-și hotărî de sine stătător destinele, pentru des­tindere internațională și li­chidarea focarelor de încor­dare, pentru securitate și pace în Europa și în lume. Plenara subliniază că și in viitor Partidul Comunist Ro­mân, guvernul Republicii So­cialiste România vor pro­mova în mod statornic a­­ceastă politică externă, ce corespunde pe deplin intere­selor vitale ale poporului ro­mân, intereselor socialismu­lui, păcii și înțelegerii între popoare. In cadrul plenarei au luat cuvîntul tovarășii : Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ștefan Boboș, Ni­colae Vereș, Gheorghe Ho­­moștean, Ludovic Fazekas, Teodor Haș, Radu Beligan, Ni­colae Mihai, Florența Muntea­­nu, Adalbert Crișan, Ion Ilies­cu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roșu, George Macovescu, Valter Roman, Ioachim Mo­ga*­In încheierea lucrărilor ple­narei, a luat cuvîntul tovarășul In pagina a III-a . Cu privire la inundațiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamități. Căminul marinarilor, construcție ce se înscrie armonios alături de ce­lelalte obiective social­­culturale construite in municipiul Galați. Foto : P. POPA /V In activitatea comitetului de direcție C. U. G. Principalul obiectiv—eficienta in soluționarea problemelor Comitetele de direcție, ca organe colective de­­ conducere ale întreprinderilor și unități­lor economice au un rol deo­sebit de important, dacă ținem seama de sarcinile mereu cres­­cînde ce se pun în fața colec­tivelor de muncă, la a căror rezolvare, zile adoptate gindirea și hotărî­­de o singură persoană — conducătorul res­pectiv — nu pot determina mersul ascendent al activității. De aceea, principala menire a acestor organisme de conduce­re este de a studia și elabora în mod colectiv deciziile ce se impun a fi luate cu privire la situația prezentă și de pers­pectivă a unității. Făcînd o recentă analiză a muncii comitetului de direcție de la Combinatul siderurgic Galați, s-a desprins concluzia că activitatea acestuia se des­fășoară în spiritul indicațiilor stabilite de conducerea de partid, putându-se remarca, de la o perioadă la alta, o conti­nuă preocupare pentru îmbu­nătățirea stilului și metodelor de muncă. De la început, se cuvine să subliniem punerea la punct a cadrului organizatoric. Astfel, pe lângă comitetul de direcție funcționează un secretariat tehnic care duce la bun sfîrșit, în condiții mai mult decit sa­tisfăcătoare, munca unui ade­vărat „dupa cerat“. Așa, de pil­dă, secretariatul tehnic se preocupă de stabilirea proiec­tului, planului de muncă tri­mestrial, ce se discută și se aprobă ulterior de către comi­tetul de direcție. In scopul o­­perativității desfășurării ședin­țelor, materialele ce urmează a fi dezbătute se difuzează cu cîteva zile înainte de ședință, tuturor membrilor comitetului. De asemenea, convocarea par­ticipanților precum și transmi­terea sarcinilor fixate cade tot in sarcina acestui organ. Pe parcursul trimestrului, se ur­mărește cu multă strictețe rea­lizarea măsurilor stabilite, ra­­portîndu-se periodic comitetu­lui de direcție stadiul înfăptui­rii obiectivelor propuse, insis­­tîndu-se asupra cauzelor ce au condus la neindeplinirea uno­ra. Trecînd la o altă latură și anume, la planul de muncă tri­mestrial al comitetului de di­recție, se remarcă faptul că majoritatea analizelor și stu­diilor prevăzute sînt caracteri­zate de actualitate și prezintă importanță in activitatea pro­ductivă. Așa, de pildă: In cursul primului semestru au fost analizate și dezbătute pro­bleme ca : atingerea parametri­lor proiectați, calitatea produc­ției, respectarea disciplinei ION AL. MOCANU (Continuu* la pat. m Ilf­a) Concurs de admitere în facultăți Astăzi începe concursul de admitere în facultăți, încer­care capitală pentru can­didații la studenție. Pînă pe 18 iulie institutele gălă­­țene vor trăi din nou fe­bra examenelor și a emo­țiilor, i cu deosebirea că la înaltă tensiune se vor a­­fla proaspeții bacalaureați. In ajun, institutele se aflau cuprinse de neliniștea ma­rii confruntări ce se apro­pia, înscrierile se încheia­­seră, se discuta aprins, des­pre toate, alura de școlar era voit alungată din cu­vinte, din gesturi. Dincolo de aspectul ro­mantic al chestiunii se află unul foarte serios : indicele înalt de concurență la mul­te facultăti și secții. „Cru­da“ realitate determină din partea tuturor candidaților eforturi mari, dovada unei cît mai temeinice pregătiri. Așadar, către amfiteatrele din toamnă o mare afluen­ță de candidați. Tuturor succes în temerara încer­care de a păși în studenție. P. DAN

Next