Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)
1970-08-02 / nr. 7973
V Á X -y 4 I Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ANUL XXVI — NR. 7973 DUMINICA 2 AUGUST 1970 4 PAGINI — 30 BANI ZIUA MARINEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Aceștia sunt oamenii fluviului . Viata la bord, timpul scurs in lungile voiaje de zile și nopti rămin notate laconic, dar precis in jurnalul de bord. Dincolo de o lapidară consemnare spre pildă, „24 mai ora 0 stat convoi, timp nefavorabil" sau „25 mai ora 4 plecat expres spre Șantierul podului Giurgeni - Vadul Oii pentru salvarea pontonului uzinal. Vint puternic, valuri mari" intilnite in jurnalul de bord al remorcherului Făurei - nimic in plus. Amintirile se adună greu deși a existat o încleștare rar intilnită cu fluviul, deși echipajul - cei 17 marinari - n-a mai ținut cont de corturi, a făcut din noapte zi, a sfidat furia bezmetică a Dunării trezită parcă dintr-un somn adinc. Chiar cei care au trăit acea nemaiintilnită confruntare cu Dunărea nu se aventurează în descrieri deosebite. Și ar avea toate motivele s-o facă pentru că ei au trăit momentele acelea, pentru că ei au știut să infringă clocotul fluviului. Dar din confruntarea cu Dunărea in timp oamenii și-au luat de partea lor o anume pondere, un fel aparte de calmitate, o evidentă siguranță care sunt proprii firii lor și felului lor de a vorbi, scurt și concis : — Ne aflam ca de obicei in marș spre Călărași. Munteanu mi-a adus o radiogramă „Intrerupeți voiajul. Asigurați convoiul și participați la prevenirea inundațiilor". Ne-am conformat. Atuși nimic mai mult ne-a spus comndantul. Nici un cuvînt despre furtună, despre valurile mari, despre ploaie. Și in aceste împrejurări deosebite, remorcherul s-a avîntat mereu înainte. Jos, la mașini Mihai Anton a răspuns prompt comenzilor „Cu toată viteza înainte", sus pe covertă, biciuiți de ploaie, înveliți și strinși de vint au vegheat oamenii. Oro in șir au stat acolo uitind de somn, slidind dezlănțuirea naturii comandantul Constantin Bălan, secundul, Gheorghe Negru și pilotul I, Alexandru Postea. Așa au dus-o zile și nopți fără număr participînd la salvarea digului de pe Borcea, la salvarea de bunuri și oameni de la punctul „Țipirigelu" al IAS Vlădeni. Să intre pe furtună din Du însemnări de reporter iare in canalul Vilciu, să se strecoare cum o putea, dar repede acolo unde era nevoie de oameni, de material de construcție, ba pe deasupra să meargă iarăși și iarăși pe aceeași cale, pe sub streașină cerului din care curgea fară sfîrșit și toate acestea să se întîmple noaptea doar la lumina reflectoarelor trebuie să recunoaștem că nu-i la îndemîna oricui și că nu mulți s-ar încumeta s-o facă. Din capul locului marinarii exclud hazardul, căci orice manevră nereușită poate să pună pe uscat nava, dar atunci nu mai era timp de cîntărit dificultățile. Era neapărat nevoie de sprijinul lor. Altcumva fluviul măcina digul, altcumva Dunărea mistuia lacomă vieți omenești. Echipajul a găsit și forță și curaj. Dar despre toate acestea jurnalul de bord spune doar atât „vint puternic , valuri mari". Remorcherele - acești cărăuși calculați și calmi, cind pleacă la drum uită parcă să se mai oprească. Și cînd stau, o fac pe fugă. E un fel de a zice că „stau", căci atunci încep manevrele, se fac de fapt pregătirile pentru alt marș. Refacem tot dintr-un jurnal de bord un asemenea voiaj, cum multe fac navele DNF „Navrom" Galați. Deunăzi, remorcherul „Dorna" a plecat cu un convoi de cinci ceamuri spre km 370. In trei zile cu a durat marșul de la Galați pînă prin apropierea portului Călărași, „Dorna" a stat la ancoră cu una cu alta doar 11 ore. In rest mașinile au fost solicitate zi și noapte, echipajul a acționat în permanență. Pe covertă, la timonă, s-a rînduit cînd comandantul Traian Blîndu, cînd pilotul Ion Spaimă, Jos, in cala mașinilor, era mereu prezent șeful mecanic Anton Puiu. In primăvară, navigația pe Dunăre a decurs altfel ca în alți ani. Personalul îmbarcat a fost solicitat să stăvilească dintr-un început inundațiile, apoi să facă față suprasolicitărilor, cînd încercuit de ape, Galațiul a menținut legătura cu restul țării tot pe apă. In zilele acelea de grea cumpănă și după aceea pînă cînd s-a reluat in parte traficul feroviar, navele de pasageri „Muntenia" și „Trotuș" s-au aflat într-un marș continuu. Timp de odihnă doar de la 12 noaptea pînă la 5 dimineața. In celelalte 19 ore s-au efectuat atîtea curse cit a fost necesar pentru a transporta cu mai mulți CORNELIU MIHAILESCU (Continuare în pag. a II-a) Manifestările de astăzi din port Ca in fiecare an, in prima duminică a lunii august, ii sărbătorim pe marinari. Astăzi gălățenii se vor îndrepta spre port acolo unde au loc tradiționalele manifestări prilejuite de acest eveniment. Deschiderea festivă este programată pentru ora 9. Apoi, după intilnirea cu zeul Neptun și lansarea unei ancore cu zori pentru eroii marinari, urmează defilarea flotei de pasageri și de mărfuri. In continuare vor avea loc concursuri de ambarcațiuni, demonstrații cu acvaplanuri și demonstrații de lansare a scafandrilor. Din programul zilei nu va lipsi nici prezentarea atractivelor jocuri pe apă: purcelul pe școndru și prinderea rațelor. In încheierea manifestărilor de dimineață, între orele 12 și 13, amatorii , pot participa la excursii de agrement pe Dunăre. După-amiază de la orele 18, timp de trei ore, pe estrada special amenajată la gara fluvială vor avea loc programe artistice susținute de formațiile de amatori ale Casei de cultură, Direcției Navigației Fluviale și întreprinderii de transporturi orășenești. Noile laminoare inainte de termen in funcțiune ! SUCCESE, dar si REZERVE, pe șantierul L.R.C. Atacate practic cu 10 luni in urmă, lucrările de montaj instalații și utilaje, pe șantierul laminorului de benzi la cald, de la Combinatul siderurgic Galați, au avansat in mod susținut, de la un trimestru la altul. La ora actuală, ne declara tovarășul ing. Gheorghe Lăscăteu, șeful șantierul 33 I.C.M.S.G., avem așezate pe fundații, in diverse stadii de montaj, aproape 9 600 tone de utilaje - case degrosisoare și finisoare, căi cu role, motoare de acționare etc. - din totalul celor aproximativ 13 000 de tone pe care trebuie să le montăm, conform proiectelor. După primul semestru din acest an, toate șantierele care concură la construcția acestui obiectiv, și în special șantierul 33, căruia i-a fost repartizat 90 la sută din întregul montaj, și-au îndeplinit și depășit sarcinile din programul de lucrări. Este, intr-adevăr, un care vine să demonstreze succes, eficiența cu care au acționat constructorii și mentorii in înfăptuirea indicațiilor date de Comitetul județean de partid, de a accelera ritmul de execuție și a impulsiona transmutarea utilajelor achiziționate, din depozite, pe fundații. In baza acestor indicații, șantierele de construcții au trecut la organizarea lucrului in două schimburi la turnarea betoanelor, lărgind în mod considerabil frontul de activitate pentru montori. La rîndul lor, șantierele de specialitate, și in special unitatea 33 și-au întocmit, sub directa conducere a inginerului șef coordonator, grafice de execuție echilibrate, care au avut în vedere necesarul de forță de muncă, de utilaje și materiale, corelate strins cu volumele fizice de lucrări maximum posibile de realizat. Sub impulsul muncii politice desfășurate de organizațiile de partid, s-a întărit disciplina in sinul colectivelor șantierelor, s-a acționat cu mai multă vigoare reușindu-se să se recupereze rămînerile în urmă înregistrate la un moment dat, pe ansamblul laminorului de benzi la cald. La ora actuală, în laminor a fost încheiat montajul carelor de grosișoare (cu excepția echipării lor cu cilindri, operație care se efectuează în condiții de spațiu și temperatură normale impuse de tehnologie), se află in stadiul avansat de montaj trenul finisor și s-a trecut la efectuarea lucrărilor de instalații care însumează nu mai puțin de 8 000 m de țeavă de diffrite grosimi, 380 de alimentatori și alte agregate și pe care colectivul șantierului 33 s-a angajat să le termine pînă la data de 1 octombrie a.c. Obiectiv complex, cel mai mare de acest gen din țară, laminorul de benzi la cald reclamă însă în continuare, până la punerea în funcțiune, un alt volum important de lucrări și de aici necesitatea ca ritmul de execuție să crească în intensitate. Pornind de la acest considerent, montorii au trecut la aplicarea unui nou complex de măsuri tehnice organizatorice. - întregul tren finisor, ne spunea în această direcție maistrul Dumitru Gavrilaș, îl vom monta într-un termen cît mai scurt astfel ca probele de mișcare și rodaj să poată începe cu cel puțin o lună mai devreme față de data înscrisă în grafic. Tot atît de adevărat este însă faptul că la ora actuală nu se lucrează încă cu randamentul maximum posibil din cauza unor lipsuri care se mai întilnesc pe șantiere. - Pentru urgentarea lucrări GH. TEODORESCU GHIUȘAT (Continuare în pag. a II-a) mmmmmmammmmammammmmmmmmmmmmammm ORDINUL Ministrului Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România Anul acesta, la 2 august aniversăm Ziua Marinei Republicii Socialiste România — sărbătoare menită a cinsti tradițiile noastre marinărești, activitatea neobosită și spiritul de înaltă responsabilitate cu care marinarii își f ac datoria față de patrie; • turtind în inimi exemplul luminos al luptei duse de înaintași pentru libertate și progres social, mîndria pentru prezentul socialist și perspectivele luminoase deschise țării de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, marinarii militari înfăptuiesc cu perseverență sarcinile trasate de Comandantul suprem al armatei, își perfecționează neîncetat pregătirea de luptă și politică, măiestria marinărească, însuflețiți de sentimentele nobile ale patriotismului socialist și internaționalismului proletar, ei sînt ferm hotărîți să-și aducă întreaga contribuție la îndeplinirea ■ misiunii sacre ce revine forțelor noastre armatei: apărarea muncii pașnice a poporului român, a independenței și suveranității naționale, a cauzei socialismului și păcii. In anii construcției socialiste, marina noastră comercială a cunoscut un amplu și multilateral proces de dezvoltare. Tot mai multe nave românești, purtînd cu demnitate pavilionul tricolor, străbat mările și oceanele lumii ca o expresie a multiplicării relațiilor economice externe ale României socialiste, a participării ei mereu mai active la schimbul de valori materiale și spirituale pe plan internațional. Muncitorii, tehnicienii și inginerii din șantierele navale și din porturi, dăruindu-și întreaga energie, pricepere și putere de muncă, obțin realizări însemnate în construcția de nave moderne, în dezvoltarea transporturilor maritime și fluviale. Cu prilejul acestei sărbători, adresez felicitări și urări de noi succese în muncă personalului marinei militare și al flotei comerciale, proiectanților și constructorilor de nave, muncitorilor din porturi. * In cinstea Zilei Marinei Republicii Socialiste România, ORDON: La 2 august 1970, în garnizoana Mangalia, se vor trage, în semn de salut, 21 salve de artilerie. ★ Trăiască Marina Republicii Socialiste România ! Trăiască Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al poporului, inspiratorul și organizatorul victoriilor noastre. Trăiască și înflorească scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România ! Ministrul Forțelor Armate general-colonel ION IONIȚA Cu cîtva timp în urmă, in comuna Pechea, a avut loc judecarea la fața locului a inculpaților Nicolae Crișan, fost gestionar al unității de băcănie, trimis în judecată pentru delapidarea sumei de 54 937 lei, Ion Cărbunaru, fost contabil șef al cooperativei de consum, pentru favorizarea infractorului și fals intelectual și Simion Dănăllă, fostul președinte al aceleiași cooperative pentru favorizarea infractorului. Mulți însă dintre cetățenii comunei, care au luat parte la proces și au ascultat rechizitoriul procurorului ce demasca modul în care Nicolae Crișan a știut, prin diferite tertipuri să sustragă sistematic sume de bani din încasări, pentru folosul personal, cunoșteau amănunte despre suficiente relațiile neprincipiale, dintre Crișan și conducerea cooperativei, despre climatul de ilegalitate statornicit în această unitate. Erau prezenți în sală cetățenii Nicolae Pelin, Șerban Dobre, Șerban Ifrim care au declarat că : „în dese rînduri l-au văzut pe Crișan chefuind la bufet , împreună, cu Cărbunaru și Dănăilă." Erau in sală Lazăr Gheorghe, Manole Untaru, Dumitru Marin care la „rugămintea” lui Cărbunaru (fostul contabil șef știa să roage scrîșnind din dinți) au acceptat să fie părtași la fals, la acoperirea delapidării lui Nicolae Crișan, înregistrînd în gestiune — primul pentru fiica sa Maria Lazăr și ceilalți doi în numele soțiilor lor Paraschiva Untaru și respectiv Ioana Marin — procese verbale fictive de transfer de marfă, pentru a acoperi delapidarea lui Crișan !... Se aflau de asemenea, numeroși oameni din comună care auziseră, văzuseră, multe din abuzurile comise de Crișan, de Cărbunaru, de Dănăilă, de Tudori — fost gestionar la magazinul de textile, neimplicat însă în acest proces, dar care n-au dat dovadă la timpul acela de adevărată de tăria morală intransigență, necesară demascării neregulilor și ilegalităților. Oare nu știau acești oameni că la umbra nepăsării lor a crescut buruiana păgubitoare a necinstei ? Se mai aflau în sală și reprezentanții Uniunii județene a cooperativelor de consum care, nădăjduimi, nu puteau fi mulțumiți de faptul că au depistat acele falsuri atît de tirziu, după aproape trei ani și că multe din hotărîrile lor au fost pur și simplu ignorate de Dănăilă și Cărbunaru. Legea și-a spus cuvîntul cu intransigența specifică față de cei ce atentează la avutul obștesc și de cei care îi favorizează. Mai întîi însă să prezentăm cîteva fapte în legătură cu modul în care fosta conducere a cooperativei de consum Pechea înțelegea să „muncească", dispunînd de fondurile cooperativei după bunul lor plac. La 5 martie 1966 Nicolae Crișan e numit gestionar al unității de băcănie din mină. După cîteva luni cade la numirea sa împrietenindu-se cu Cărbunaru și Dănăilă, Crișan începe sistematic să sustragă bani din încasări, bani folosiți pentru chefuri, pentru petreceri și alte treburi de acest gen. Slăbiciunea de care dă dovadă Simion Dănăilă în conducerea cooperativei este abil speculată de fostul contabil șef Ion Cărbunaru, care știe sa profite de orice ocazie favorabilă pentru a-și crea anumite avantaje materiale. Deși prin funcția pe care o deținea Ion Cărbunaru trebuia să fie omul care să lupte prin orice mijloace pentru întronarea unui climat de legalitate, care să oblige gestionarii din subordine să-și desfășoare activitatea în spiritul cinstei și al corectitudinii, el este acela care îi incită la necinste. Il obligă pe Tudorie Dumitru, fost gestionar la magazinul de textile să se încarce fictiv cu o cantitate de hîrtie în valoare de 600 lei, scăzînd-o după bunul său plac din gestiunea lui loan Marin. Drept recompensă pentru aceasta îi tolerează lui Tudorie ca la reducerile de prețuri la unele articole din aprilie 1968 să treacă în plus Buruiana necinstei crește la umbra nepăsării ANCHETA cantități din sortimentele „Vanda” și „serj maron“ creîndu-și în acest mod o diferență valorică de 2 185 lei pe care și-a însușit-o. Despre această manoperă cunoscut și fostul responsabill magazinului Constantin Dima, dar a preferat să tacă în loc să demaște falsul. Aceasta constituie o acoperire cu bună știință a unor abuzuri, a necinstei ! Tot cu ocazia unor reduceri de prețuri Cărbunaru îi acceptă lui Nicolae Crișan o majorare cu 660 kg a cantității de pește sărat față de cît se afla în magazin dindu-i astfel posibilitatea să-și însușească suma de aproape 1 000 lei. Cu ocazia unei revizii contabile efectuate de organele de control în gestiunea lui Dumitru Rusu achizitor se constată o lipsă de 5 810 lei. De asemenea procesul verbal evidențiază neglijența și haosul ce domneau în actele de gestiune ale acestuia. Drept urmare a acestui fapt prin scrisoarea nr. 18 587 din 20 sept. 1968 Uniunea jude I. MIRCEA (Continuare In pag. a II-a) 1 In fotografie : Imagine parțială a modernelor instalații și agregate de pe platforma siderurgică gălățeană. Foto : P. POPA Terenurile calamitate să fie grabnic reinsămințate! Printre principalele trasate de către plenara sarcini Comitetului județean de partid lucrătorilor de pe ogoare se numără și reînsămînțarea grabnică, cu plante furajere a suprafețelor calamitate. Pentru a constata operativitatea cu care s-a trecut la înfăptuirea acestei sarcini redacția ziarului nostru a organizat sîmbătă un raid prin cîteva unități agricole cooperatiste din lunca Siretului. Iată constatările făcute cu acest prilej : Pe terenul care a fost inundat în partea stingă a șoselei asfaltate pe zona cuprinsă între stația de pompare a apei Traian și cișmeaua de la Braniștea, întreaga suprafață de teren ce a fost inundată s-a arat și discuit, urmînd ca peste cîteva zile să se termine și semănatul porumbului pentru masă verde și însilozare. Dirijate de inginerul Ion Caragea, președintele C.A.P. Braniștea, două tractoare arau ieri, în jurul orei 10 o nouă parcelă zvîntată în apropierea drumului spre pădure, iar alte patru discutau o sală situată în marginea grădinii de legume de lingă satul Vasile Alecsandri. Se pare că critica consiliului de conducere, adusă cooperativei agricole Piscu — președinte ing. Victor Roibu, pentru încetineala cu care s-a acționat aici în vederea revalorificării terenurilor inundate a avut efectul scontat: sîmbătă dimineața în zona inundată 15 tractoare lucrau din plin la executarea arăturilor și dispuirea solelor zvîntate pentru însămînțarea porumbului. După cum ne-a informat inginerul Gheorghe Cesaru, directorul I.M.A. Vameș, și în cursul zilei de ieri a lucrat același număr de tractoare din zori și pînă aproape de miezul nopții, la arat, pe terenul ce a fost inundat. La C.A.P. Tudor Vladimirescu deficiențele semnalate în raidul publicat în ziarul din 29 iulie a.c. se înlătură mai greoi. Dar ,să enumerăm faptele : soia ce a fost cultivată cu grîu lingă sat și inundată în mai mică măsură fost eliberată grabnic de barloți, asigurindu-se pentru mecanizatori un vast cîmp de lucru. Sîmbătă la ora 11 pe această sală șase tractoare arau, trei discutau, iar însămînța porumb pentru unul siloz cu o mașină S.P.C. G. Dar pentru a constata dacă la punctele „Brebani" și „Tălăbasca" s-a început aratul am vizitat din nou aceste sate însoțiți fiind de ing. Gh. Cesaru, autorizat, după părerea noastră, să afirme dacă terenurile se pot sau nu ara. Din păcate, confirmarea am găsit-o chiar la fața locului. Cinci tractoare lucrau din plin la arături. La întrebarea noastră mecanizatorul Ion Popa cu o vechime de 16 ani pe tractor ne-a spus : „Pe anumite porțiuni se ară cam greu , dar merge. Dacă lucrăm de la 5 dimineața și pînă la 11-12 noaptea depășim chiar norma zilnică. Se cuvine însă să consemnăm că ritmul intens de lucru de ieri la executarea arăturilor ISSrsolelor inundate nu se datorește capacități de organizare a muncii a inginerului Mircea Țăranu, ci intervenției prompte a directorului I.M.A. Vameș, care ne-a declarat : — Vineri seara, șeful secției de tractoare m-a anunțat telefonic că pentru sîmbătă inginerul șef al cooperativei a stabilit ca tractoarele să execute sîmbătă arături pe miriștea de pe deal. Răspunsul meu a fost clar : tractoarele pregătite pentru arat să lucreze pe sosele calamitate. Și, după cum vedeți, indicația a fost respectată. Deci, tovarășe inginer șef, din nou sîntem puși în situația de a vă face cunoscut că pe asemenea suprafețe se poate lucra din plin. V. PÂRLOG ai CONCURS DE FOTOGRAFII Redacția ziarului „Viața nouă" organizează UN CONCURS DE FOTOGRAFII prevăzut cu PREMII la care sunt invitați să participe toți foto-amatorii tineri și vîrstnici — din orașele și satele județului nostru. Tematic, fotografiile pentru concurs trebuie să ilustreze : - Aspectele cele mai semnificative din viața economică a județului Galați, imagini ale marilor obiective industriale și social-culturale, instantanee de la locurile de muncă, in care oamenii să apară in prim plan. - Transformările înnoitoare petrecute în anii construcției socialiste în satele noastre ; fotografii care să redea activitatea de zi cu zi a celor ce muncesc pe ogoare. - Ilustrarea vieții culturale și artistice a orașelor și satelor. - Frumuseți ale județului și din întreaga țară ; fotografii din locurile pitorești, peisaje, vederi din stațiunile balneo-climaterice și localități turistice, oameni ai muncii petrecîndu-și zilele de odihnă sau concediul la munte, la mare, in mijlocul naturii. Fotografii care să surprindă neajunsuri existente în unele domenii de activitate. Participanții la concurs care dispun de condiții optime pentru developarea filmelor și realizarea imaginilor (cameră obscură, aparat de mărit etc.), pot trimite redacției fotografii cu dimensiunea de cel puțin 13/18 cm ; foto-amatorii care nu au asemenea posibilități vor trimite redacției filmele developate sau nedevelopate, redacția obligîndu-se să le restituie după realizarea fotografiilor; încheierea concursului va avea loc în luna decembrie a.c. Fiecare fotografie sau imagine de pe film trebuie să fie însoțită de un text scris citeț, care să explice clar ce reprezintă, unitatea și localitatea unde se află aceasta. Totodată se va indica numele și prenumele, locul de muncă și profesia participantului la concurs. Redacția își rezervă dreptul de a publica o parte din fotografiile primite încă înainte de încheierea concursului și anunțarea rezultatelor. La închiderea concursului, se vor acorda următoarele premii : - Premiul I a două premii II a - trei premii III a 10 mențiuni a 400 lei 250 lei fiecare 150 lei fiecare 50 lei fiecare Imaginile foto publicate dar nepremiate vor fi plătite conform normelor în vigoare. A 4