Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)
1970-09-18 / nr. 8012
Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8012 VINERI 18 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI „ Citiți în pag. a V-a — Sesiunea Adunării Generale a ONU — Plenara C. C. al P. C. din Chile — Situația din Iordania continuă să se agraveze —o Remaniere guvernamentală în Libia — Stația sovietică ,,luna 16“ — satelit artificial al Lunii LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ In I.A.S.-uri se militează secara și orzul de toamnă Lucrările specifice campaniei agricole de toamnă se desfășoară într-un ritm alert în I.A.S.-uri. Ar fi păcat să se utilizeze altfel, pe ogoare, această vreme splendidă de septembrie, decii strîngînd roadele și punînd baze trainice pentru recoltele primului an al viitorului cincinal. Concluzia pe care o generează înfăptuirile de pînă acum este aceea că în întreprinderile agricole de stat se lucrează zi-lumină, respectîndu-se cu strictețe prevederile tehnologiilor. Să facem referiri concrete : Recoltarea porumbului — și mai ales a hibrizilor dubli timpurii și semitîrzii după care se va însămînța griu — se află într-un stadiu avansat. Pînă joi seara, știuleții se culeseseră de pe circa 2 850 hectare, o bună parte din cocenii rezultați fiind însilozați pentru furajarea animalelor. Recoltarea a cuprins suprafețe mai mari la I.A.S. Matca — 780 hectare, I.A.S. Dealu Bujorului — 585 hectare, I.A.S. Țigănești — 415 hectare, I.A.S. Smîrdan 404 hectare. De remarcat că peste 90 la sută din producția de porumb obținută se expediază în hambarele statului. Recoltarea florii-soarelui s-a efectuat pînă acum pe 4 851 hectare reprezentînd circa 65 la sută din întreaga suprafață cultivată cu această plantă în I.A.S.-uri. De altfel, citeva unități au și terminat acțiunea. Acestea sînt: I.A.S. Matca — 1 600 hectare, I.A.S. Dealu Bujorului — 670 hectare, I.A.S. Ivești — 500 hectare. Treieratul este în toi atît în cele care au încheiat recoltarea cît și în celelalte. Referitor la însămînțarea culturilor de toamnă trebuie sa consemnăm faptul că întreprinderile agricole de stat din județul nostru, luînd din timp măsuri pentru fertilizarea și pregătirea terenului, au început semănatul cerealelor păioase. Bunăoară, pînă aseară s-au însămînțat cu orz de toamnă și secară pentru masă verde aproximativ 1000 hectare, în I.A.S.-urile Bărboși, Dealu Bujorului, Țigănești și Brateș lucrarea executîndu-se din plin în aceste zile, la un ridicat nivel calitativ. Concomitent, se efectuează ultimele pregătiri în vederea începerii însămînțării griului la timpul optim. Semănatul bate la ușă, dar pregătirile nu sunt terminate peste tot zilnic în paginile ziarului nostru apar informații cu privire la modul cum se desfășoară actuala campanie de toamnă, cum este organizată munca în aceste ceasuri fierbinți în unitățile agricole de stat și cooperatiste. Cu aceleași intenții ne-am deplasat pe terenurile cooperativelor agricole Foltești, Măstăcani, Vlădești. Constatările, cu o singură excepție (C.A.P. Vlădești) sînt departe de a fi îmbucurătoare. La C.A.P. Foltești inginerul șef Ion Vrînceanu ne declara că poate trece la însămînțat in cursul zilei de vineri... — dar și aici vom zăbovi pentru a cîntări afirmația specialistului. La ora vizitei noastre unitatea încă nu avea asigurată sămînța necesară (N.A. probele încă așteptau miercuri, cuminți pe masa inginerului pentru a fi trimise laboratorului în vederea confirmării calității semințelor). Treieratul florii-soarelui merge destul de încet (s-au treierat capitulele de pe 60 ha, din 125 ha recoltate, deși același specialist ne asigură că viteza medie zilnică a celor patru combine este de 15 ha și treieratul a început de pe... cinci septembrie); nu se pot administra îngrășăminte organice, deși ele există în unitate și dau rezultate cînd sunt utilizate (inginerul Ion Vrînceanu contează pe o producție de cinci tone porumb pe solele gunoite), fiindcă nu există mijloacele de transport necesare organizării platformei de gunoi în cîmp. La întrebarea : „de ce gunoiul nu s-a cărat între campanii, cînd mijloacele de transport puteau primi această sarcină?", ni s-a răspuns cu ridicări din umeri. Sau la insistențele noastre ni s-a dat termenul „precis": „poate mai tîrziu"". Adăugind că recoltarea porumbului, a fasolei soia, ca și eliberarea terenului se fac într-un ritm neconvingător ne întrebăm ce acoperire are afirmația inginerului șef al C.A.P. Foltești cu privire la stabilirea datei de 18 septembrie pentru declanșarea semănatului ? La Măstăcani dăinuie o situație asemănătoare, dar supărătoare și în altă ordine de idei. Primarul comunei, tov. Anghel Țocu a fost pînă anul trecut președintele unității cooperatiste din localitate, este vag informat despre modul cum merg treburile cîmpului în această campanie, deși obligația sa este să participe efectiv la reușita acesteia. Dacă am fi luat drept bine informațiile primite din partea primarului, amoj fi stabilit că se va însămînța griu după porumb pe o suprafață de numai 27 ha ! ! In realitate 178 ha griu plus 25 ha orz vor urma după hibrizii dubli. De asemenea am fi considerat pregătite pentru însămînțări doar 120 ha teren (300 hectare în realitate). La sediul C.A.P.-ului, cînd inginerul șef al unității, tov. Aurel Dinu, a corectat spusele primarului, parcă ne mai venise inima la loc... (și aici este prezent acest penibil dar), deși s-a recoltat porumbul de pe 300 ha, cocenii își mențin verticala pe cîmp, nici un metru din suprafața destinată însămînțării griului nefiind eliberată. Situație identică și pentru suprafața repartizată cerealelor păioase care urmează florii-soarelui (din suprafața de 190 ha s-au recoltat capitulele de pe numai 50 ha , treierat nimic, eliberat, ca o consecință, tot nimic). Miercuri la prînz. C.A.P.-ul Măstăcani avea pregătită mai puțin de 50 la sută din suprafața destinată însămînțării păioaselor în această toamnă. Ca și la Foltești, pe masa inginerului, sub privirile îngăduitoare ale președintelui unității, Dumitrache Petrea, probele de sămînță așteaptau ocazia favorabilă de a ajunge la laboratorul gălățean de analize, pentru ca acesta să poată decide care este puritatea și puterea lor de germinație. Cîndva C.A.P. Măstăcanu era cunoscută pentru rezultatele sale pozitive și ne miră această cădere calitativă (care nu este singura), cu atît mai mult cu cit aici există H. MAZILU (Continuare în pag. a li-ai Sediul IUEPRONAV din Galați. Foto : G. BERCOV NTILNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CA SPECIALIST DIN DOMENIUL TEHNICII ELECTRONICE, DE CALCUL ȘI INFORMATICII ECONOMICE Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, general al Partidului secretar Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de cul și prelucrării automate calitatelor, oameni de știință, caadre didactice din învățămîntul superior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Manea Mănescu, precum și conducători ai unor ministere economice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul și aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere și planificare a economiei, precum și în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare al economiei naționale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obținute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfățișat experiența acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, în conducerea dirijarea unor procese tehnoși logice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivității, calității produselor, eficienței economice a producției. Totodată au fost scoase în evidență unele probleme care se cer a fi soluționate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evidențelor, extinderea aplicațiilor maticii și ciberneticii, a mareprelucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiții a problemelor activității economice. Un loc important în discuții l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analiști, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind căile și măsurile de asigurare a necesarului de specialiști. S-a relevat însemnătatea și necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației în țara noastră a calculatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotărirea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecționării sistemului informațional economic. Luînd cuvîntul în concluzie, tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră națională și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvoltarea activității în acest domeniu, corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare în realizarea sistemului național de informatică și conducere care să asigure legătura organică între informatică și decizie la toate nivelele activității economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităților economice. De asemenea, a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activități din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea și folosirea rațională a tuturor forțelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de producție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor ciberneticii, a problemelor plasi nificării și conducerii activității productive, a aprovizionării tehnico-materiale și desfacerii produselor. In continuare a subliniat necesitatea de a se a realiza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de producție și gestiunea completă a cîtorva uzine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extinderea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras atenția că în acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanță va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în realizarea sistemului informațional al întregii economii naționale. In ce privește pregătirea cadrelor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea în continuare a necesarului de specialiști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul in anii următori. In același timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din economie, din aparatul de partid și de stat trebuie să-și însușească elementele de bază ale informaticii moderne, pentru a putea folosi cît mai eficient avantajele acesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atît în construcția de mașini de calcul, cit și în informatică, este necesară intensificarea cercetării proprii, aplicarea mai științifice în practică a rezultatelor rapidă obținute, studierea și valorificarea experienței avansate pe plan internațional. In lumina rolului pe care urmează să-l crescînd capete informatica în asigurarea progresului economic al noastre, secretarul general țării al partidului a trasat sarcina că, în vederea realizării sistemului național de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971— 1980 privind înzestrarea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare ; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971— 1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că în țara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condițiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului și-a exprimat convingerea că specialiștii în informatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. La C.S.G. Principalele prevederi ale angajamentului anual au fost îndeplinite Tinărul colectiv de muncă al siderurgiștilor gălățeni, animat de dorința vie de a da patriei mai multă fontă, oțel și laminare, raportează îndeplinirea cu cinste a sarcinilor de plan pe cele opt luni din acest an și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă.ției Așa, de pildă, planul producmarfă a fost îndeplinit în proporție de 103,11 la sută, ceea ce înseamnă 81 522 mii lei peste sarcina de plan, însemnate depășiri s-au obținut și la principalele sortimente. La aglomeratul feros s-au dat peste plan 30 255 tone, la fontă 10 680 tone, iar la oțel 13 511 tone, îndeplinindu-se astfel angajamentele luate pentru această perioadă. De remarcat este însă faptul că, mobilizîndu-și plenar forțele de care dispun și valorificînd din plin rezervele și resursele existente la fiecare loc de muncă siderurgiștii, îndrumați cu competență de organele și organizațiile de partid, au reușit, la unele sortimente, să îndeplinească și chiar să depășească angajamentele luate în întrecerea socialistă pe întreg anul 1970. Astfel, la sfoburi de relaminare s-au obținut peste plan 19024 tone, cu 624 tone mai mult decit prevedea angajamentul anual, iar la tabla mijlocie și groasă s-au obținut 12597 tone, față de 12 000 tone angajamentul anual. Angajamentul anual luat în întrecerea socialistă a mai fost îndeplinit și depășit și la alte produse : construcții metalice — 250 tone față de 200 tone, utilaj de turnare — 1197 tone față de 1100 tone, piese de schimb pentru industria metalurgică — 8219 mii lei față de 5000 mii lei ce prevedea angajamentul anual. Trenul de la halta Vasile Alecsandri pînă la Șerbești face cinci minute. Dacă nu se grăbeau, era plăcut să facă acolo o plimbare pe jos de cîțiva kilometri. Cum însă era tîrziu iar băieții ardeau de nerăbdare să ajungă cu o clipă mai devreme la balul de sîmbătă seara s-au urcat în tren. Dar surpriză, nici vorbă de dans la căminul cultural din Șerbești. Acum ce să facă altceva, decit să se întoarcă acasă, la Braniștea. Așa că la ora 21,59 din nou în tren, Pricope, Adamache, Trandafir și Stoian plecaseră de acasă cu cîteva fete, Dumitru Lungeanu, Sterică Lungeanu și Marcu Spiru — singuri. Și unii și alții se urcă în același vagon. Mai toți enervați parcă de faptul că trenul se mișcă prea încet, rămîn totuși, cu speranța că n-or avea vreme conductorii de ei. Dar cînd „e se se întîmple", cum dădea totul pe afurisitul de ghinion, Florin Adamache, iată că se înfățișează și conductorul. Biletele la control ! Cuvintele au prevestit începutul unor ostilități greu de transcris. Siguri de ei și singuri aproape în tot vagonul, băieții au ripostat energic cum le-a venit mai bine la îndemînă. Și răul n-a avut nevoie de cine știe ce timp, au fost de-ajuns și cîteva minute ca să se învedereze cu puterea pumnilor, cu zgomot de geamuri sparte, cu fastinguri smulse. O scenă de autentic western. Dar cum nu se aflau în preerie făptașii, oricît au mizat pe discreția nopții și a prietenilor, au ieșit la lumină, încolțiți de remușcări și regrete, trăind o realitate crudă, pe care singuri și-au pregătit-o în noaptea cu pricina, băieții contează pe înțelegere, se disculpă cum pot, se sustrag de răspundere în fel și chip. Faptele rămîn însă fapte : ele se circumscriu într-un teritoriu viciat de o optică dăunătoare, periculoasă formării tînărului. A fost de ajuns să trăiască cu impresia că nu sînt cunoscuți, că n-ar putea fi descoperiți și că au de partea lor forța, ca tinerii aceștia să se înfierbinte la scandal și să-și facă un titlu de glorie din purtarea lor huliganică. In alte împrejurări, acolo, pe unul din șantierele 17 C.M., unde muncea pînă deunăzi mecanicul Dumitru Lungeanu sau în clasa a X-a a liceului seral pe care îl frecventa Sterică Lungeanu, n-ar fi avut loc cu siguranță asemenea răbufniri greu de calificat. Toți au o meserie bună și bănoasă și s-au încadrat doar de cîteva luni de zile într-un colectiv , toți tineri, crescuți și educați în spiritul unei etici sănătoase. Și tocmai ei s-au arătat dintr-o dată că sunt alții decit ar trebui să fie, că după cele opt ore de muncă caută distracții tari, vor să se evidențieze într-un anume fel, care nu le face cinste. Au mai toți aproape 20 de ani. Sînt la vîrsta cea mai frumoasă, cea mai promițătoare, vîrsta înaripatelor năzuințe, dar și a răspunderii majore. Lungeanu urma liceul seral și se și vedea de pe acum la școala de maiștri. Dar în seara aceea a uitat de școală, unde doar de cîteva zile reîncepuseră cursurile, a uitat de tovarășii săi de muncă din atelierul electric al Autobazei I și s-a purtat cu brutalitate ca un codru. Spiru Marcu e cel mai mic din CORNELIU MIHAILESCU (Continuare în pag. a II-a) CINE EȘTI DUMNEATA, TINERE? Trei huligani lovesc un om mizînd pe discreția „prietenilor“ in întreprinderile industriale La ordinea zilei: j|\|0|j[|[|j[\ i\ TOTALITATEA PREGATIRILOR! Dl Iffi Anotimpul friguros se apropie cu pași repezi. Cum e și firesc, acest fapt a pus în „alertă" și pe gospodarii întreprinderilor, uzinelor și șantierelor în vederea asigurării din vremea tuturor condițiilor necesare bunei desfășurări a procesului de producție. Pe o asemenea temă am purtat recent o discuție cu tovarășul I. Pruteanu, șeful serviciului mecanic șef de la Uzina Laminorul de tablă Galați. Din cele afirmate de interlocutor, ca și din constatările noastre rezultă că, pregătirea întreprinderii pentru sezonul rece a constituit o preocupare atentă a comitetului de direcție, a serviciului mecanic șef, a tuturor conducerilor sectoarelor productive și a serviciilor. In această privință există un plan de măsuri tehnice și organizatorice, judicios întocmit, vizînd direcțiile principale spre care să se acționeze pentru ca sezonul rece să nu creeze obstacole în calea ritmului de desfășurare a fabricației. Planul cuprinde ca obiective principale sectoarele de fabricație, instalațiile aferente, clădirile edilitare, instalația de încălzire, căile de acces din uzină, aprovizionarea cu materii prime și materiale. Trebuie subliniat, îndeosebi, prevederea în legătură cu asigurarea bazei materiale a uzinei. Sunt planificate tăți tampon de platină, cantizinc, cositor și alte materiale necesare desfășurării normale a procesului de producție. La 12 septembrie a.c. situația realizării planului pregătirilor de iarnă era, cu excepția unor obiective, într-o fază corespunzătoare. Acoperișurile laminoarelor fuseseră reparate, instalația de energie revizuită, o parte a drumurilor uzinale puse la punct, instalația de încălzire verificată și pregătită pentru a fi pusă în funcțiune la data necesară. Unul dintre obiectivele importante este și instalația pentru încălzirea și recondiționarea aerului din halele pentru acoperiri metalice. După ritmul în care se desfășoară lucrarea, peste aproape o lună de zile operațiunile vor fi încheiate. Instalația puțind predată beneficiarului — arefi fierul de acoperiri metalice. In ceea ce privește problema încălzirii pe timp de iarnă, deși mecanicul șef cît și serviciul de investiții au căutat să asigure condiții bune, totuși la acest capitol, se mai întîmpină unele greutăți. Uzina a scos din funcție o parte a instalației de încălzire care urmează a fi înlocuită prin dotarea centralei termice cu un cazan modern pentru producerea aburului și apei calde industriale. Conform graficului, la 1 noiembrie a.c. cazanul va trebui să intre în funcțiune. La acest obiectiv însă — esențial în cadrul pregătirilor de iarnă — se pare că există unele obstacole serioase: însuși șeful mecanic se abține să facă precizări cu privire la posibilitatea respectării termenului cînd centrala va putea furniza căldură sectoarelor productive și serviciilor administrative. Aceleași îndoieli le exprimă și serviciul de investiții, unde ni se spune printre altele, că I. PALAMIUC (Continuare în pag. a II-a)