Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)
1970-10-20 / nr. 8039
Pag a 2-a L V--I SfÄ NÖÜÄ Cuvîntarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (Urmare din pag. 1) și înțelegerii între popoare. Și actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. a înscris pe agenda sa de lucru propuneri românești cum sunt: „Consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale negative asupra păcii și securității", precum și „Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și necesitatea întăririi cooperării economice și tehnico-științifice între state“. La ordinea de zi a actualei sesiuni a Organizației noastre se află înscrise o serie de probleme de mare însemnătate internațională, printre care dezarmarea, dezvoltarea colaborării între state, lichidarea colonialismului și a subdezvoltării, apărarea și respectarea normelor de drept international: asigurarea securității mondiale. Sperăm că rezoluțiile ce se vor adopta în legătură cu aceste propuneri vitale ale omenirii vor fi de natură să exercite o influență favorabilă asupra evenimentelor internaționale, vor servi în mod efectiv cauzei păcii și destinderii în lume. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor. Sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite este după opinia mea, chemată să dea un impuls mai puternic colaborării și cooperării internaționale, să contribuie la realizarea de noi pași pe calea soluționării problemelor litigioase și a conflictelor dintre state, la instaurarea unei păci trainice. Desigur, aceste deziderate se pot realiza numai prin acțiunea unită a tuturor statelor și popoarelor; în acest sens, aș supune atenției dumneavoastră considerentele guvernului român cu privire la direcțiile principale către care ar trebui să ne îndreptăm eforturile pentru soluționarea problemelor stringente ce stau azi în fața omenirii și de care depind progresul, pacea și securitatea internațională. — Un obiectiv central al vieții internaționale contemporane este acela de a se pune capăt neîntîrziat războaielor și conflictelor armate actuale dintre state, care constituie un grav pericol pentru pacea întregii omeniri, a se înceta orice acte de agresiune precum și de amestec în treburile interne ale altor state, a se asigura respectarea deplină a dreptului popoarelor la autodeterminare. O importanță deosebită ar avea în acest sens recunoașterea și aplicarea neabătută de către toate guvernele a principiilor coexistenței pașnice între state cu orînduiri sociale diferite. In acest spirit se cere ca toate statele să-și asume obligația solemnă de a renunța la folosirea forței sau la amenințarea cu forța în rezolvarea problemelor litigioase, de a acționa pentru soluționarea conflictelor dintre ele exclusiv prin mijloace politice, pe cale pașnică, prin intermediul tratativelor. — Considerăm, de asemenea, de o importanță primordială ca toate statele să-și ia obligația de a-și întemeia relațiile dintre ele pe deplina egalitate în drepturi, pe respectarea reciprocă a independenței și suveranității naționale, pe neamestecul în treburile interne și avantajul reciproc. Numai apărarea și respectarea cu strictețe de către toate statele a acestor principii poate asigura o colaborare și cooperare internațională sănătoasă, poate feri de noi convulsii viața internaționala, poate oferi deplină garanție de securitate fiecărui stat. .— In rezolvarea problemelor internaționale este necesar să se aibă în vedere respectarea intereselor tuturor popoarelor, iar la elaborarea și înfăptuirea măsurilor care afectează pacea și securitatea generală să se asigure participarea egală a tuturor statelor, mari și mici. Desigur, noi nu uităm nici un moment răspunderea deosebită ce revine statelor mari în viata internațională. In același timp, considerăm că tarile mici și mijlocii au de jucat un rol de seamă în lumea contemporană și că ele trebuie să participe activ la rezolvarea tuturor problemelor care confruntă omenirea. Aceasta presupune ca ele să ocupe un loc mai important și în Organizația Națiunilor Unite și în celelalte organisme internationale. In epoca noastră pacea este indisolubil legată de progresul societății, de dezvoltarea economică și socială democratică a vieții popoarelor, de crearea condițiilor care să permită maselor să-și spună cuvîntul în conducerea destinelor națiunii lor. Lumea spre care mergem inevitabil este aceea în care fiecare popor va putea fi cu adevărat stăpîn pe soarta sa, va putea decide asupra viitorului său, va putea acționa pentru colaborarea pașnică cu celelalte popoare. Se impune, de aceea, în mod obiectiv să se pună capăt politicii de amestec în treburile altor state, de sprijinire a forțelor sociale reacționare, retrograde, care se opun aspirațiilor popoarelor de a se dezvolta corespunzător voinței și intereselor lor vitale. — Considerăm imperios necesar să se acționeze cu hotărîre pentru lichidarea definitivă a colonialismului — acest anacronism rușinos, în cea mai flagrantă contradicție cu etica și principiile internaționale unanim proclamate azi de popoarele lumii. Nu se mai poate admite reînvierea, sub nici o formă, a dominației unui stat de către altul; trebuie să se acționeze ferm pentru abolirea neocolonialismului care reeditează în mod mascat spolierea popoarelor. Pornind de la rolul important pe care îl are națiunea în evoluția societății, avînd în vedere că încă zeci de popoare se află la începutul dezvoltării lor ca națiuni și a realizării unității lor naționale — trebuie susținută cu toate puterile lupta pentru constituirea statelor naționale de sine stătătoare, precum și pentru apărarea și consolidarea independenței și suveranității statelor nou create. Realitatea internațională demonstrează că orice atingere a independenței naționale a unui popor afectează grav nu numai interesele sale vitale, progresul și dezvoltarea sa, ci însăși cauza generală a păcii și civilizației. Evenimentele confirmă că au apus vremurile politicii de dominație și dictat, că popoarele nu mai pot fi îngenuncheate prin forță. Aceasta impune așezarea relațiilor dintre state pe baze noi, pe egalitate și stimă reciprocă, cere ca în rezolvarea problemelor internaționale să se tină seama de voința popoarelor, de interesele lor naționale. Națiunea, statul național vor avea un rol însemnat de jucat încă pentru o lungă perioadă a dezvoltării societății omenești. Numai o colaborare și cooperare între națiuni libere și independente care să asigure progresul economic și social al fiecărei țări poate dezășui pacea și securitatea internațională. — Cursa înarmărilor a luat proporții uriașe, cheltuielile militare depășesc 200 de miliarde de dolari anual — ceea ce are efecte negative profunde asupra progresului economic și social și a nivelului de trai al multor popoare. Armele nucleare constituie un pericol grav pentru însăși soarta omenirii. In aceste condiții, considerăm drept un imperativ arzător ca Organizația Națiunilor Unite, ca toate statele să acționeze cu cea mai mare fermitate pentru înfăptuirea dezarmării generale și în primul rînd, a celei nucleare. Organizația Națiunilor Unite, conducătorii tuturor statelor, toți oamenii politici poartă o grea răspundere în fața popoarelor, a viitorului civilizației umane, pentru eliberarea lumii de povara înarmărilor și de coșmarul unui război atomic. Trebuie să spunem cu hotărîre Nu cursei înarmărilor, Nu armelor nucleare ! După părerea noastră, Comitetul de dezarmare de la Geneva trebuie să primească însărcinarea de a acționa efectiv, cu reală răspundere pentru realizarea scopului în virtutea căruia a fost creat. Considerăm necesar ca la lucrările acestui comitet să participe toate statele interesate. Este, în sfîrșit, timpul să se treacă de la vorbe la fapte, de la discuții la măsuri concrete în direcția dezarmării. România apreciază că un efect salutar asupra eforturilor pentru dezarmare, ca și pentru cauza păcii în general, ar avea promovarea de măsuri care să ducă la blocurilor militare desființarea imcompatibile cu principiile Organizației Națiunilor Unite. Putem vorbi oare de „națiuni unite", atîta timp cit lumea este împărțită în blocuri militare opuse ? Se impune, de asemenea, ca o măsură importantă pe calea dezarmării, lichidarea bazelor militare străine de pe teritoriul altor state, retragerea trupelor străine în granițele lor naționale. Considerînd că una din sarcinile fundamentale ce revine tuturor statelor este aceea de a întreprinde acțiuni concrete în vederea realizării dezarmării generale și totale, guvernul român este hotărît să militeze cu toată fermitatea pentru înfăptuirea acestui deziderat vital al omenirii. — In lumea de azi s-au acumulat uriașe valori materiale și spirituale — rod al eforturilor de secole, ale omenirii, al cuceririlor epocale în domeniul cunoașterii. O sarcină primordială a comunității umane este de a veghea ca aceste cuceriri să fie puse nu în slujba distrugerii civilizației, ci a progresului și păcii, a transformării naturii în folosul omului, a ameliorării condițiilor de viață ale locuitorilor planetei noastre. Aceasta este însăși problema nodală a zilei de mîine, a viitorului societății omenești, care interesează în cel mai înalt grad popoarele și, în primul rînd, tînăra generație. Dorința de a construi o lume în care oamenii să se bucure pe deplin de roadele civilizației moderne, să fie eliberați de perspectiva războaielor este sursa principală a mișcării contemporane a tineretului. Consider că tineretul trebuie ascultat și trebuie să aibă un cuvînt greu de spus în organizarea vieții sociale de mîine. Se cer create condiții ca tineretul să poată participa mai activ la viața socială, să-și poată manifesta energia în direcția perfecționării societății umane, a înfăptuirii idealurilor de dreptate, libertate și bunăstare ale întregii omeniri. Printre problemele cele mai arzătoare care își așteaptă rezolvarea în lumea de azi se află și lichidarea subdezvoltării. După cum se știe, zone întregi ale planetei noastre sunt rămase în urmă pe planul forțelor de producție, al nivelului de civilizație al consumului, ocrotirii sănătății și instrucției publice, și această rămînere în urmă se datorește faptului că multă vreme au fost ținute sub dominație străină, iar bogățiile lor au fost exploatate, in secolul celui mai furtunos progres material, științific și cultural, sute de milioane de oameni suferă de subnutriție, sunt lipsiți de mijloacele necesare pentru dezvoltarea culturală și științifică. Perpetuarea acestei situații, menținerea și chiar creșterea decalajului între țările avansate și cele rămase în urmă constituie o frînă pentru evoluția generală a civilizației; în același timp, aceasta continuă să rămînă o sursă de animozitate, neîncredere și conflict în viața internațională. Este timpul să se treacă de la rezoluții generate despre lichidarea subdezvoltării la măsuri practice, la un program multilateral de sprijinire a eforturilor de progres ale statelor rămase în urmă — program la care țările avansate să-și aducă o contribuție substanțială. Pentru accelerarea progresului general este necesar ca toate statele să-și asume obligația de a favoriza dezvoltarea nestingherită a schimburilor internationale economice, științifice, tehnice și culturale, lichidîndu-se orice fel de bariere, restricții și discriminări care impietează în prezent asupra colaborării dintre popoare. Fiecare popor poate să-și aducă o contribuție prețioasă proprie la cauza progresului și civilizației mondiale. De aceea este necesar să se creeze condiții pentru intensificarea conlucrării națiunilor in rezolvarea problemelor dezvoltării lor atît pe plan material, cit și spiritual. Este o cerință a însuși mersului înainte al umanității, asigurarea accesului larg al tuturor popoarelor la cuceririle științei și culturii moderne, la marile descoperiri contemporane ale mintii omului. In legătură cu aceasta, apreciem că Organizația Națiunilor Unite, toate organismele sale sunt chemate să acționeze mai intens pentru stimularea cooperării internationale, facilitînd tuturor popoarelor lumii posibilitatea de a beneficia de avantajele civilizației moderne. — Pentru rezolvarea tuturor acestor mari probleme care stau azi în mod presant în fața omenirii se cer eforturi conjugate din partea tuturor națiunilor. In acest sens, Organizația Națiunilor Unite — care reunește în prezent 127 de state ale lumii — trebuie să joace un rol mai important, să contribuie mai eficient la apropierea dintre state, la promovarea politicii de pace și destindere, acționînd în același timp mai ferm pentru preîntîmpinarea războiului, pentru zădărnicirea oricărei agresiuni, pentru soluționarea litigiilor dintre state pe cale politică, pentru apărarea principiilor cartei O.N.U. Aceasta presupune să se aducă îmbunătățiri substanțiale în activitatea Organizației Națiunilor Unite, și în primul rînd să se înfăptuiască principiul universalității. Organizația Națiunilor Unite trebuie să asigure cadrul de manifestare activă a tuturor statelor la soluționarea problemelor vieții internaționale în interesul colaborării între popoare, al destinderii și păcii. Este cu totul anormal ca la împlinirea a 25 de ani de existență a Organizației Națiunilor Unite, unul din fondatorii săi — marele popor chinez — să fie împiedicat să-și ocupe locul ce i se cuvine în această organizație. România consideră absolut necesară restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizația Națiunilor în organismele sale Unite și aceasta corespunde intereselor tuturor popoarelor, cauzei colaborării și păcii în lume. Este necesar ca și alte state care astăzi sunt ținute în mod arbitrar în afara organizației să-și ocupe locul în O.N.U. Organizația Națiunilor Unite terbuie să oglindească fidel realitățile internaționale de azi, să fie cu adevărat un for al întregii comunități mondiale, și, corespunzător acestui fapt, să asigure posibilitatea ca toate statele mari și mici să aibă același cuvînt și să poată hotărî asupra destinelor organizației și ale păcii lumii. Să inaugurăm noul pătrar de veac al existentei O.N.U. prin eforturi și mai mari pentru unirea popoarelor, indiferent de mărimea teritoriului, de puterea lor economică și militară, de orînduirea socială, in lupta pentru triumful păcii și progresului în lume ! Domnule președinte, Doamnelor și domnilor. Am prezentat opinia guvernului român asupra cîtorva din problemele majore ale vieții internaționale a căror soluționare, credem, ar putea conduce statele spre realizarea unui climat de înțelegere și colaborare spre destindere și pace. Nimeni nu se poate, desigur, legăna cu iluzia că probleme de o asemenea complexitate pot fi soluționate de pe o zi pe alta, în mod miraculos. Dar a lucra cu răbdare, cu perseverență și cu răspundere pentru rezolvarea lor este singura alternativă la un nou război, la noi suferințe și distrugeri. Să nu uităm că istoria va judeca felul în care noi, oamenii politici de astăzi, am pregătit viitorul generațiilor de mîine, am înțeles aspirațiile și voința popoarelor am slujit progresul, civilizația și pacea. In numele poporului român pe care îl reprezint la această importantă reuniune internațională, sunt împuternicit să declar că România va milita întotdeauna neobosit și ferm pentru înfăptuirea idealurilor de pace, progres și colaborare ale umanității, pentru afirmarea și respectarea tuturor principiilor care stau la baza bunei conviețuiri internaționale. Țara mea este hotărîtă să-și dea întreaga contribuție la reușita tuturor acțiunilor pe care le va întreprinde Organizația Națiunilor Unite pentru pace, colaborare și destindere. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze puternice și îndelung repetate). 1 A fost pusă în funcțiune prima fermă a Complexului avicol integrat Galați .Urmare din pag Sturii de stat reprezintă un important pas în materializarea prevederilor Programului national de dezvoltare a zootehniei, și au mulțumit pentru sprijinul direct și calificat primit de constructori și beneficiar din partea conducerii de partid, a Biroului Comitetului județean de partid în realizarea acestui modern obiectiv zooindustrial. După ce, la invitația făcută, tovarășul Constantin Dăscălescu a tăiat panglica inaugurală, spus : „In numele Biroului Comitetului județean de partid, al Consiliului popular județean, felicit din toată inima constructorii, proiectanții și beneficiarul pentru remarcabilul succes obținut, succes prin care putem raporta conducerii partidului o nouă și deosebită realizare pe frontul dezvoltării și modernizării agriculturii socialiste a patriei noastre. La înfăptuirea acestei noi construcții zootehnice, de o maximă importantă pentru economia județului și pentru municipiul Galați și-au adus contribuția factorii direct răspunzători din județul nostru. Ministerul Construcțiilor Industriale și Ministerul Agriculturii și Silviculturii cărora le mulțumim călduros, pe această cale. Tuturor, le urez noi succese în realizarea înainte de termen a celorlalte obiective ale Complexului". In continuare, oaspeții au fost invitați să viziteze construcțiile primei ferme. Ferma de „părinți adulți", cum este denumită în cadrul fluxului tehnologic construcția pusă în funcțiune, face parte din cele 9 unități care formează sectoarele de reproducție și producțieindustrială ale Complexului. Ea numără 13 hale cu o capacitate totală de 78 000 capete păsări, în care se vor produce ouăle necesare stației de incubație. In salba de unități ala Complexului avicol mai este prevăzută încă o asemenea conincubatie cu o capacitate de tineret pentru reproducție, care va fi pusă și aceasta în curînd în funcțiune, o stație de incubație cu o capacitate de peste 380 000 ouă pe săptămînă și 6 ferme de creștere puilor pentru carne, cu o producție anuală de 1 126 000 pu. Modernul Complex va dispune de o mare „bucătărie" — o fabrică în care se vor produce 120 000 tone furaje combinate anual, un abator propriu ,cu o capacitate de tăiere de 6 000 păsări pe oră,, precum și de sectoare de deservire, mecanic, economic și aprovizionare, desfacere și transport. Pentru realizarea acestei grandioase lucrări au fost alocate de la bugetul statului fonduri de investiții de aproape 400 milioane lei, investiții care, conform studiului tehnico-economic, vor fi recuperate, din beneficii, în mai puțin de 3 ani și jumătate. Răspunzînd unor cerințe impuse de dezvoltarea agriculturii în general, Complexul avicol integrat de carne de la Galați, unde primul obiectiv a fost dat în funcțiune ieri, și a cărui capacitate finală este de două ori mai mare decit producția totală de carne ce se realizează acum în întreprinderile agricole de stat din țară, este o consecință directă a aplicării în practică a Programului national de dezvoltare a zootehniei și creșterea producției animaliere elaborat de partid — una din problemele de cea mai mare importanță pentru progresul agriculturii, pentru ridicarea nivelului de trai al populației. 90 de minute dintr-un concurs de opt luni .Urmare din pag. Iă se aprindă toate trei, asistentul universitar Constantin Sandu și-a desfăcut de cîteva ori stiloul, singurul obiect mai la indemină, care nu putea să protesteze. Publicul a vizionat un „moment Bacovia" și chiar o paradă a modei. Comandantul echipei m-a asigurat că n-a văzut nimic din toate acestea. Pe scena lor, interioară, totul era supus unui efort. Intelectual și sufletesc. Voiam să câștige „băieții", să arate țării că putem trece mai departe de județele vecine. Aveam de fapt, profesional vorbind, cea mai informată echipă (condusă din umbră, cu grad de speranță, de „rezerva" Radu Pastor, inginer la ICEPRONAV, examinatorul... de culise al celorlalți trei). S-a vorbit despre noul Bacău, despre istoria artistică a Focșaniului și despre producția platformei siderurgice gălățene. Reprezentanții Vasluiului conduși cu pricepere de prof. Oltea Elena Rășcanu ne-au secondat până la baraj. Pentru telespectatori, rezultatul a fost aminat până la telejurnalul de seară. Peste tot, pe străzi, gălățenii întrebau : „Ce au făcut ai noștri ?". Redactorii au încercat să dea informației de ultima oră un titlu pe măsură , rezultatul ne este favorabil. In foaierul Casei de cultură l-am intilnit atunci pe Cezar Buchidau care mi-a spus : Am avut motive să mergem pină in final; imi păstrez buna dispoziție și vă spun că eu personal am făcut liceul la Focșani, armata la Bacău și am funcționat doi ani la Galați. Am privit optimist întrecerea. Noi ne-am pregătit cu seriozitate, dar gălățenii au fost mai buni, li felicităm in mod sincer. Prima etapă a concursului „Ocolul țării in opt luni" s-a încheiat. Galațiul va participa in continuare împreună cu alte nouă echipe din țară la întrecerea pentru obținerea unui loc onorabil in această manifestație de amploare. Altfel spus, primul pas a fost făcut... cu dreptul și nimic ni ne poate împiedica să credem intr-o nouă reușită. Moment din timpul desfășurării concursului. Semănatul și plantatul legumelor sarcină de maximă urgență (Urmare din pag. I) pin, uitate. Un exemplu pozitiv ne este oferit, pe lingă alte unități de C.A.P. Șivița unde până la 15 octombrie s-au plantat 10 ha cu ceapă, 3 ha cu salată și 5 ha cu spanac. Aici se cultivă, în total, 18 ha cu legume de primă apariție. Printre unitățile care au respectat termenii de însămînțare, mai amintim C.A.P.-uri la Cavadinești, Suceveni, Munteni, Vlădești (a depășit planul cu 3 ha). Nămoloasa Tîrg a semănat cu 5 ha peste prevederile planului și altele. Insă, așa cum arătam mai sus, sînt cooperative care mai au încă de semănat sau plantat suprafețe destul de mari cu legume timpurii. Un asemenea exemplu ne este oferit de C.A.P. Braniștea, (președinte ing. Ion Caragea) — unitate legumicolă preorășenească — care din planul de 15 ha, după cum rezultă din datele centralizate la Direcția agricolă, au însămînțat numai 7 ha. Rămînerea în urmă se înregistrează la spanac, unde față de 10 ha s-au însămînțat numai două. Or, la o cooperativă unde există o fermă legumicolă, deși șeful da fermă este în concediu, nu este permisă o asemenea întîrziere care ar putea avea consecințe economice destul de neplăcute. Dar situația amintită nu este unică. La C.A.P. Furceni, unitate din imediata apropiere a municipiului Tecuci, nu s-a plantat nici un m.p. de ceapă stufat din planul de 5 ha, deși la ședința de lucru din 9 octombrie att președintele cooperativei — Achil Doroș — cit și inginerul șef — Gh. Medeleanu — s-au angajat să termine plantatul cepei stufat pînă la 15 octombrie. Aceeași situație, privind plantatul cepei, mai există și la C.A.P.-urile Măstăcani, Oancea, Condrea, iar la alte cooperative suprafețele plantate sunt mult mai mici decit cele planificate. Așa stau lucrurile la Drăgușeni (cu 30 la sută din plan realizat), la C.A.P. „7 Noiembrie" — Pechea și Slobozia Conachi — (40 la sută din ceapă plantată), Umbrărești — 70 la sută. Or, este bine cunoscut de către fiecare specialist că ceapa trebuie să intre bine înrădăcinată în iarnă pentru a nu fi distrusă de geruri. Așa că, fiecare zi de întîrziere la plantat poate duce la compromiterea într-o măsură mai mare sau mai mică a culturii. Fată de situația existentă (la 18 octombrie era însămînțată numai 72 la sută din suprafața destinată spanacului și 68,6 la sută cea pentru ceapa stufat), conducerile cooperativelor agricole, specialiștii și în mod deosebit comitetele comunale de partid au datoria da a lua toate măsurile tehnico-organizatorice necesare însămînțării și plantării legumelor de primă apariție în cel mai scurt timp. i Nr. 8039 „Central" — filmul Profesorul infernului — orele 10 , 12 ; 15 , 17 ; 19 ; 21 ; „Republica“ — filmul Păsările — orele 9,45 ; 12 ; 14,45 ; 17 ; 19,15; 21,15; „Țiglina“ — filmul Patricia și muzica — orele 14,45; 17; 19.15; 21,15; „Popular" — filmul Această femeie — orele 15; 17; 19 ; 21; „Doina“ — filmul Operațiunea Leontine — orele 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; „Dunărea“ — Marile vacanțe — orele 15; filmul 17, 19 , 21. HAIDU © MARII 20 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5,03 — 6,00 Muzica dimineții. 6,05 — 9,30 Muzică și actualități. 9,30 Atlas cultural. 10,30 Fonoteca pentru copii. 11,20 Muzică populară. 12,00 Melodii de Florentin Delmar și Vasile Veselovski. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,20 Am îndrăgit o melodie — muzică ușoară. 14,00 Compozitorul săptămînii. 14,40 Publicitate radio. 15,00 File de poveste. 15,25 Melodii populare. 16,00 Radiojurnal. 16,30 Agenda județeană Galați — octombrie 1970. 17,30 Din pîlnia gramofonului. 20,25 Zece melodii preferate. 21,30 Solista serii : Gigi Marga. 22,00 Radiojurnal.22,30 Concert de seară. 0,03 — 5,00 Estrada nocturnă. PROGRAMMUL II 6,00 Program muzical de dimineață. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Program muzical de dimineață — continuare. 8,25 Mari interpreți. 9,15 Melodii populare. 9,45 Selecțiuni din <perete. 11,20 Opera pentru toți. 12,15 Piese instrumentale. 13,00 Poemul simfonic. „Marsial“. 13,30 Radiomagazinul femeilor. 14,08 Taraful Gorjului. .13,00 Publicitate radio. 15,30 Radio-școală. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Piese instrumentale. 17,00 Melodii care străbat lumea. 18,03 Soliști de muzică populară. 19,00 Tineri interpreti laureați ai celui de al V-lea concurs international „George Enescu“. 20,00 Concert simfonic. 21,05 Fragmente orchestrale din opere. 21,30 Actualitatea muzicală. 22,00 Concertul pentru orchestră de coarde de Ion Dumitrescu. 23.00 Ora discofilului: 24.00 — 1.00 „In memoriam“ de Alexandru Pașcanu. MARȚI 20 OCTOMBRIE 1970 18,00 — Deschiderea emisiunii.. 18,05 Copiii cînta. Selecțiuni din Festivalul de cîntece și dansuri „Bucuria Europei", desfășurat recent la Belgrad. 18,45 — Actualitatea în economie. 19,20 — 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Reflector. 20,15 — Seară de teatru : „Iertarea“ de Ion Băieșu. Interpretează un colectiv de la Teatrul Mic. 21,50 — Prim plan. Compozitorul Filaret Barbu. 22,20 — Divertisment muzical pe teme dlorice românești cu orchestra folElectrecord. 22,40 — Telejurnalul de noapte. 23:00 — închiderea emisiunii. COTELE APELOR DUNĂRII IN ZIUA DE 19 OCTOMBRIE 1970 Drencova Orșova Tr. Severin Calafat Corabia Giurgiu Oltenița Călărași Cernavodă Hîrșova Brăila Galați Isaccea Tulcea 132 cm 715 cm 218 cm 232 cm 231 cm 230 cm 235 cm 175 cm 154 cm 211 cm 210 cm 219 cm 164 cm 186 cm scade 10 i scade 5 < scade 45 .< scade 5 i staționeaz staționear crește 3 < crește 5 < crește 10 < crește 1ö £ crește 20 £ crește 16 £ crește 18 c crește 10 « Montaj literarcinematografic Duminică, la cinematograful „Central" din Galați a avut loc un montaj literar-cinematografic intitulat „Frumoasă și bogată ești patria mea". Au fost prezentate secvența din filmele documentare „Știați că „Scoica", „Cronică la un miracol", „O zi în Transilvania", „Anul trecut la Brașov". Au recitat versuri din autori contemporani actorii Lavinia Teculescu, Radu Dumitrescu, Marcel Hîrjoghe, Leonard Calea și Florin Dumbravă, de la Teatrul de stat Galați. Imagini de la întreprinderea de prefabricate din beton Galați. Al A X.