Viața Nouă, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 8177-8254)

1971-05-04 / nr. 8205

A Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8205 MARȚI 4 MAI 1971 4 PAGINI — 30 BANI I­i­liȚl £ PIMMA maos­ului semicentenar AL PARTIDULUI în aceste zile 1200 tone fontă peste plan Animați de dorința de a întimpi­­na glorioasa aniversare a semicen­tenarului partidului cu succese de­osebite în înfăptuirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate, jurnaliștii gălățeni, intensificîndu-și eforturile, folosind cu pricepere ca­pacitățile de producție ale celor doi coloși de 1­700 mc, incă din primele zile ale acestei luni - 1 și 2 mai - au dat producții suplimen­tare față de cele planificate. După cum ne informa serviciul producție al C. S. G. s-au realizat 1235 tone fontă peste plan. In spri­jinul jurnaliștilor au venit și aglo­­meratoriștii care au dat peste plan, numai în aceste zile, 341 tone a­­glomerat. Sporuri de producție, eficiență economică ridicată Comparativ cu prevederile an­gajamentului luat în cinstea se­micentenarului partidului, depă­șirile pe care le raportează la ora actuală colectivul întreprin­derii viei și vinului Galați, la principalii indicatori, sunt incom­parabil mai mari. Astfel, la producția globală, de la începutul anului și pînă în prezent, sporul obținut față de sarcina planificată este de peste 2,5 milioane lei iar la producția marfă de 3,8 milioane lei, față de 1,1 și respectiv 1,5 milioane lei cu­ fusese prevăzut să se re­alizeze pînă la data de 8 mai. Realizate în principal pe sea­ma creșterii productivității mun­cii, a valorificării în mai bună măsură a resurselor interne, spo­rurile de producție au antrenat după ele economii suplimentare la prețul de cost — în valoare de 150 000 lei ca și un beneficiu peste plan de 400 000 lei. Concomitent au fost și livrările de produse depășite pentru fondul pieții și pentru export. Raportează feroviarii Hotărât să întîmpine glorio­sul semicentenar al partidului cu succese remarcabile, colectivul Regionalei C.F. Galați a desfășu­rat, de la începutul anului și pînă în prezent, o vie activitate. Ca atare, producția globală pe patru luni a fost îndeplinită cu 6 zile mai devreme — obțin­în­­du-se pînă la 1 Mai o producție suplimentară de peste 5 la sută. Economiile la prețul de cost se ridică în acest timp la 8 milioa­ne lei iar beneficiile la 4,5 mili­oane lei. Ceea ce se remarcă în mod deosebit este faptul că la înre­gistrarea acestor rezultate (com­parativ cu aceeași perioadă anului precedent indicii de rea­­­lizare a producției globale și be­neficiu sunt cu 10 la sută mai mari), au concurat în principal factorii organizatorici, concreti­zați în îmbunătățirea încărcăturii statice cu 0,5 la sută, sporirea vitezei de circulație a trenurilor de marfă cu 2,5 la sută, reduce­rea timpului de staționare cu a­­proape 2 ore față de norma pla­nificată, formarea de trenuri cu tonaje mari — peste 2 500 tone, etc. Un aport prețios la înscrierea depășirilor respective și l-au a­­dus în special colectivele unită­ților din Complexul de cale fe­rată Galați și Stația Tecuci, care în perioada amintită au încărcat și expediat în plus față de plan cca 200 000 tone marfă. Prevederile la zi­­depășite Pentru ca din primul an al no­ului cincinal să obțină cantități suplimentare de carne, consiliul de administrație al I.A.S. Galați a preluat și introdus în îngră­­șătoria de miei de la ferma Cișmele, pînă în prezent, 4 000 berbecuți, depășindu-se prevede­rile la zi ale graficului de popu­lare cu 400 capete. Concomitent, în cadrul acestei întreprinderi se pregătesc 1200 mieluțe pentru reproducție care se vor livra cooperativelor agri­cole, la schimb, pe berbecuți. t FESTIVAL 1ITSIMH iUCHIIMT JUBILEULU­I PERFIDULUI Una dintre cele mai emoțio­nante manifestări culturale în­chinate Semicentenarului Parti­dului Comunist Român a avut loc ieri seara la Galați. Au par­ticipat tovarășii: Constantin Dăscălescu, membru al CC al PCR, prim secretar al Comitetu­lui județean de partid Galați, președintele Comitetului execu­tiv al Consiliului popular jude­țean, membri ai Biroului Comite­tului județean de partid și ai Comitetului executiv al Consi­liului popular județean. Festiva­lul literar a fost organizat de Consiliul județean Galați al Frontului Unității Socialiste, Co­mitetul județean­­ de cultură și artă cu sprijinul Uniunii Scrii­torilor din Republica Socialistă România. După ce tovarășul Gh. Hendoreanu, președintele Comi­tetului județean de cultură și artă a salutat pe înalții oaspeți, precum și pe creatorii de litera­tură care au ținut să fie prezenți în orașul Galați pentru a omagia marea sărbătoare a Partidului, a luat cuvîntul poetul acad. Eugen Jebeleanu, vicepreședinte al Con­siliului Național al Frontului U­­nității Socialiste care a spus printre altele : „Acum, cînd ser­băm 50 de ani de la crearea Partidului, ne aflăm in acest o­­raș mare și puternic, pentru a cărui construcție emoționantă comuniștii au investit un sfert de secol. Galațiul nu mai este „cumplitul oraș de negustori" de altădată; poeții săi nu fac nici un fel de negoț cu patria, cu munca, cu inima. Suntem­ fericiți că ne aflăm aici, în această nouă cetate a Omului“. Au citit din creațiile lor : poeții Cicerone Te­­odorescu, Vlaicu Bârna, Traian Iancu, directorul Fondului lite­rar, Gheorghe Dinu, scriitorul și criticul Ștefan Popescu, poetul și compozitorul Virgil Gheorghiu (care a oferit și un scurt recital de pian­­, poeții galățeni Valeriu Gorunescu, Ion Trandafir, Simon Alarescu, Maria Petra, Ion Chi­rie, Traian Jacotă. Publicul a făcut o impresio­nantă primire mesagerilor lite­relor românești, care, în ritmuri clasice sau moderne au găsit fă­gașul potrivit pentru exprimarea celor mai alese sentimente care-i animă, acum, la împlinirea unei jumătăți de veac de luptă pen­tru fericirea și prosperitatea po­porului, pentru progresul Patriei. Vedere din avion a impresionantei imagini a centrului Galațiului. Foto : P. POPA EXPO '71 Grija pentru a fi în ton cu cerin­țele cumpărătorilor, de a produce câ­ mai multe și mai bune mărfuri de serie micp, chiar și unicate, es­te proprie industriei locale și co­operației meșteșugărești. Tocmai prin aceasta se poate spune că se caracterizează și raioanele celor două competitoare care expun în expoziția bunurilor de consum ini­țiată și patronată de Consiliul popular județean, înainte de a e­­numera o parte din bunuri - ale­gere care a fost foarte grea, avînd în vedere numărul mare al noută­ților - găsim cu cale să eviden­țiem că prin panouri comparative, uzînd de date și cifre elocvente, vizitatorii iau notă de creșterea deosebită pe care a cunoscut-o in­dustria locală și cooperația mește­șugărească în anii 1970—1975, de perspectivele deosebite ale noului cincinal. Apar noi unități, se mo­dernizează altele. Se mărește nu­mărul sortimentelor, iar produsele cîștigă în competitivitate atît pe piața internă, cit și pe cea exter­nă. Priceperea creatorilor gălățeni este cunoscută astăzi tot mai mult la Brașov și Baia Mare, dar și la Moscova și Milano. Raionul indus­triei locale poate fi socotit o între­cere intr-adevăr la nivel național. Doar cu mici excepții, nesemnifi­cative însă, sunt reunite aici 30 de întreprinderi reprezentînd 20 de ju­dețe și municipiul București. De a­ceea cu atît mai important ni se pare că într-o asemenea competi­ție industria gălățeană se impune în mod deosebit. Numeroși vizita­tori remarcau aragazul turist cu două ochiuri în curs de omologare la întreprinderea Metal-Chimie. U­­șor de manevrat și de purtat, des­tinat să ocupe un spațiu redus, a­­ragazul va găsi mulți cumpărători. Totul e să ajungă cu­­­ piai repede în magazine. Aceeași întreprindere pune la dispoziția unităților comer­ciale pentru specificul tradițional o mașină de floricele. Toate culorile și toate motivele florale, liniștea plaiului s-ar putea , spune, sunt adunate parcă în co­voarele românești pornite de la în­treprinderea mixtă Galați să poar­te pretutindeni faima meșteșugari­lor. Și tot ei au revitalizat carac­terele dacice în ceramică, iar între­prinderea de mobilă, deși expune doar împletituri din­ răchită și prin­ aceasta face dovada profesionali­zării desăvîrșite a lucrătorilor. Sînt aici 500 de sortimente — a­­trag atenția prezentatoarele Sofica Bogdan și Tudorița Neacșu. Calo­rifere electrice de la „Precizia" Bu­curești, sobe cu încălzire cu petrol, elegante, de la „Metalurgica" Bu­curești, dar și multe obiecte de ar­tizanat la care nu știi ce să admiri mai întîi , iscusința de giuvaergiu a creatorului sau fantezia lui. Mi­ C. MIHAILESCU (Continuare în pag. a II-a) Manifestare de prestigiu cu o largă audiență in rindul cetățenilor galați c4. ap avut Supliment al ziarului „Viața nouă" Galați, închinat sărbătoririi semicentenarului partidului 24 pagini - 2 lei - BOGAT ILUSTRAT In pag. a IS-a 0 rubrică de SPORT .în jurul tău,partid, noiuteciștii reportaj de la spectacolul omagial al elevilor din liceele și școlile profesionale gălățene Momentul marii sărbători a partidului e aproape. Se string­e faptele, se adună cîntecele, se ri­dică imn de slavă aceluia care a fost și va fi întotdeauna pur­tătorul dimineților însorite și al amiezilor îmbelșugate ale nea­mului. Buchet de cîntec, de voie bu­nă, de ales și înălțător vers, au adus în spectacolul prezentat ieri la Teatrul muzical elevii liceelor și școlilor profesionale din Ga­lați. Era în toate mulțumirea pentru tot ceea ce au, era în toate o promisiune solemnă pen­tru tot ce vor da în dar partidu­lui care îi îndeamnă să crească și să se împlinească în vis îndrăz­neț. Freamăt pe scenă, bucurie în sală și cîntecul rodit din dra­gostea întregului tineret se înal­ță asemenea păsării măiestre născute din încredere. La marea lor bucurie, elevii i-au avut ca oaspeți pe tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului­ județean de par­tid, președintele Consiliului popu­lar județean Galați, pe membrii Biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Asemeni fluviului care își a­­dună apele, pe scenă au invadat de peste tot tineri purtînd flacă­ra conștiinței, a luminii de mai bine. Corul Liceului pedagogic face parcă plaiul să răsune de bucurie, codrii și apele să se în­­fioare de veac nou socialist, de cîntul patriei, al „României țara mea de dor". E sărbătoare și ve­selia n-are hotar să o cuprindă ; e sărbătoare „De ziua la Partid", o­­ spune în vers de slavă eleva Virginia Harabulă de la Liceul nr. 2. Răsună viorile și răspund acor­­deoanele, iar taraful Liceului pe­dagogic îi zice cu foc cum numai la vreme de bucurie poate s-o facă. Eleva Liliana Dumitrache vorbește în ritm de doină, cu glas de fericire despre toate cîte s-au făcut în vremuri noi. Sunetul pădurilor și chemările izvoarelor, zările deschise spre alte realități își găsesc ecou în a­­cordurile solemne ale orchestrei M. CORNELIU (Continuare in pag. a H­a) Aspect din spectacol. v n vremea plantării în cîmp a răsadurilor de roșii timpurii Reorganizarea agriculturii ju­dețului nostru, pe baza măsuri­lor elaborate de conducerea par­tidului și statului, a dus, în a­­ceastă primăvară, la îmbunătăți­rea metodelor și a ritmului de lucru și în legumicultura. Ca ur­mare, s-au obținut mari cantități de răsaduri, arpagicul și ceacla­­maua s-au însămînțat într-un timp record pe cele 610 hectare, semințele de rădăcinoase au fost încorporate în sol pe suprafețe mult mai mari decît cele planifi­cate, mult mai timpuriu decît în ceilalți ani, iar roșiile, semănate direct în cîmp, acoperă 475 hec­tare, cu 75 hectare peste preve­deri. De asemenea, s-a încheiat încă de la jumătatea lunii aprilie plantarea răsadurilor de roșii timpurii în solarii și a celor de varză de primă apariție în gră­dini, pe 65,4 hectare, deși planul inițial a fost de numai 52 hec­tare.­­Aceasta se datorește faptu­lui că unele cooperative agricole printre care cele din Piscu, In­dependența, Tămăoani, Vlădești și Corod au produs, în afara pre­vederilor graficelor, răsaduri de varză cu care au plantat cîte două-trei hectare, fără prevederi. Rezultă deci că lucrătorii din agricultura județului Galați se preocupă în această primăvară de crearea unei puternice baze pentru producerea unor cantități mari de legume proaspete nece­sare aprovizionării pieței, a Fa­bricii de conserve Tecuci și asi­gurarea de disponibilități pentru export.­­ Se constată însă, din raidurile pe teren și din situația realizări­lor întocmită la I. S. F., că plantarea în cîmp a răsa­durilor de roșii timpurii se execută diferențiat, mulți specia­liști motivînd că vremea este încă instabilă și s-ar putea com­promite cultura. Nu intenționăm sa facem o dezbatere pentru stabili dacă este sau nu vremea a plantării în cîmp a răsadurilor de roșii timpurii, ci doar să do­vedim că acolo unde se urmă­rește realizarea unor rezultate e­­conomice cît mai bune din legu­micultura, se execută în pre­zent și această lucrare. La I.A.S. Galați, după tarea răsadurilor de roșii plan­tim­purii în solarii­le care acoperă 40 000 mp, s-au plantat și în cîmp, sub cerul liber, cu același material săditor, cinci hectare. S-a acționat operativ fără teamă că o eventuală scădere a tem­peraturii ar putea deprecia ră­sadurile. Unii specialiști, printre care se numără și cei de la coopera­tivele agricole Munteni, Șerbă­­nești, Liești — ce-i drept, oameni cu o îndelungată experiență — și-au pus probabil întrebarea : „De frica vrăbiilor nu mai se­mănăm mei ?" Și tot ei au găsit răspunsul : „Ba semănăm mei, dar luăm măsuri pentru comba­terea vrăbiilor !" in consecință, în aceste unități s-au plantat cu răsaduri timpurii două, cinci și respectiv patru hectare și dacă munca va continua cu aceeași intensitate pînă la 5 mai, fiecare din aceste cooperative va realiza peste 10 hectare. Paralel, s-au luat măsuri de V. PÂRLOG (Continuare în pag. a II-a)

Next