Viața Sindicală, decembrie 1947 (Anul 4, nr. 78-98)
1947-12-02 / nr. 78
IN NOUA IUGOSLAVIE, SALUTAM lupta popoarelor pentru pace, democrație și progres de GH. APOSTOL Președintele Confederației Generale a Muncii Suntem în săptămâna prieteniei româno-iugoslave. Această „săptămână" reprezintă numai un simbol. Prietenia româno-iugoslavă nu poate fi țămuirită în cadrul unei săptămâni. Prietenia româno - yugoslavă țâșnește din toate filele istoriei noastre — aș putea spune ale istoriei noastre comune, de luptă pentru eliberarea națională, de răbufniri împotriva nedreptăților sociale, de freamăt viu pentru clădirea tutei lumi noui și drepte. Am suferit deopotrivă veacuri dea» rândul sub jugul sultanilor și al monarhiei habsburgice. In țara noastră și-au găsit adăpost revoluționarii popoarelor iugoslave în timpurile grele ale asupririlor otomană și habsburgică. In exilul lor din 1848, revoluționarii români au închegat puternice legături de prietenie cu revoluționarii sârbi și crotați. Scudarea stăpânirii otomane și habsburgice nu a însemnat, însă, pentru popoarele noastre adevărata eliberare. Guvernanții în slujba diferitelor state imperialiste au continuat asuprirea popoarelor noastre și au servit cu fidelitate de simbria și uneltirile acestor state în Balcani. Popoarele sud-estului european au fost asmuțite unul împotriva celuilalt, prefăcând acest colț al lumii în „butoiul de pulbere" al Europei. împreună am luptat împotriva hitlerismului, adus la putere, încurajat și susținut de imperialiștii apuseni și de peste Ocean. Mărețul exemplu al armatei populare iugoslave, făurită în focul luptei de către eroicii partizani ari munților Iugoslaviei, sub conducerea legendarului mareșal Tito, ne-a îmbărbătat în ceasurile cele mai întunecate ale necinstirii pământului nostru de hoardele hitleriste. Jertfa sutelor de mii de vieți ale ostașilor români, cari au luptat alături de biruitoarele armate sovietice împotriva hitleriștilor, n'a fost decât continuarea pilduitoarelor și glorioaselor sacrificii, făcute de popoarele iugoslave în lupta dusă împotriva cotropitorului nazist. Exemple vii continuă să fie pentru noi astăzi realizările mărețe pe care le săvârșesc popoar rele iugoslavie, strânse într'o puternică imitate, sub steagul Republicii Federative Populare Iugoslave. Republica Iugoslavă este astăzi, după Uniunea Sovietică, ținând seama de structura noului stat, statul democratic cel mai avansat din lume. Este democrația populară cea mai avansată. In focul bătăliei, popoarele iugoslave și-au creat o nouă formă de stat, puternic legată de popor, expresie nemijlocită a voinței populare. Fostul aparat de stat centralist, corupt, asupritor al popoarelor din vechea Iugoslavie, an Continuare in pag. IV col. 1-2*8 AL LUPTEI ANTi-IMPERIALISTE Poporul român este dornic să vadă relațiile româno-iugoslave puse pe bazele unui pact de prietenie » a declarat tov. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al P.C.R., ministru al Industriei și Comerțului și președinte de onoare al Asociației Româno-Iugoslave Sâmbătă seara a avut loc la Ateneul Român, sărbătorirea aniversării proclamării Republicii Federative Populare Iugoslave. ” Cuvântarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej Aniversarea proclamării Republicii Federative Populare Iugoslave constitue pentru poporul womin, un priej fericit de reafirmare a prieteniei și simpatiei cu cine urmărim ceea ce se înfăptuește sub privirea admiratoare a lumii, dornice de pace, reconstrucție și progres in Jugoslavia Mareșalului TitolincS .din 1941, evreul Pipău Comunist Iugoslav a ridicat steagul rezistenței populare împotriva fascismului, mobilizând pe muncitori; și țăranii devotați muncitoare care au răspuns cauzei în massă acestui apel. In Septembrie ,criaș an, a fost creat Marele Stat Major al corpului de partizani în frunte cu Mareșalul Tito. De aci și până la proclamarea Republicei la Jaice ,a fost parcurs un drum greu și plin de sacrificii imense din partea masselor populare In teritoriile eliberate au fost instituite comitete de Eliberare Națională care au devenit mai târziu germenii noului aparat de Stat al democrației populare. Carsursul luptei de eliberare naționafsă s’a ofetit unitatea indestructibilă a Frontului Popular. Artista populară iugoslavă a avut Ía luptat nu numai împotriva porupitorilor naziști ci și împotriva ripselor exploatatoare și trădătoare.. Iugoslavia lui Tito este un avarpost al democrațiilor jîppulaî* lui lupta anti-imperiatlistă. Ea constitue o pildă vie penttru țara noastră și pentru celelalte democrații de tip nou* . Din această cauză Iugoslava a fost și este obiectul celor mai numeroase provocări, încercărilor de șantaj și intimidare ale imperialiștilor americani și englezi și ale uneltelor lor monarho-fasciste din Grecia. Dar popoarele libere ale Iugoslaviei noui, prin glasul hotărît și calm al Mareșalului Tito au respire cu enecările și încercările de șantaj* .Imperialiștii vor trebui să înțeleagă, până la urmă că în Balcani, în Estul ,și Sud-estul european nu mai este învrăjbire, că Balcanii nu vor mai putea fi utilizată drept „butoi de pulbere“ în vederea planurilor lor expansioniste. Popoarele din această carte a lumii și-au cucerit regimuri de te ttpcrație- nouă pe care înțeleg să le apere și să desvolte în mod solidar, încalebrându-se în marele flronii azvti-imperialist în fruntea căruia se găsite puternica Uniune Sovietică. lupta lui Tito a fost o încurajare pentru patrioții rom Ani gie și fermitate toate provo- Continuare In pag. III col. 4-5 Tov. Gh. Gheorghiu-Dej vorbind SALUTUL n«un câtorimii române adresat muncitorimii franceze LUPTA VOASTRĂ ESTE LUPTA CLASEI MUNCITOARE INTERNAȚIONALE ȘI ÎNTREGII LUMI PROGRESISTE, IMPOTRIVA IMPERIALISMULUI ANGLO - AMERICAN ȘI A UNELTELOR SALE Telegrama adresată Confederației Generale a Muncii din Franța Conducătorii si activiștii sindicatelor din București întruniți I» 28 Moemforts a. e. troimmii salutul iar edduro* și fri !»to muncitorimii francez« care duce la aceste clipe o luptă prea și dâra« contra reacțiunii franceze, contra trădatorilor clasei muncitoare și pirvermitul aservit Intereselor capitaliste,monopoliste din țară și imperialismului condus de clicile reacționare americane și engleze. Lupta voastră este lupta etapei muncitoare internaționale și a Intregei lumi proprosiste cu care ne declarăm solidari, urându-vă izbândă deplină pentru triumful propremului, păcii și independenței tării Ovs. Trăiască unitatea de luptă a oamenilor muncii din In «roasa lume Trăiască franța democrată și progresistă Iun numele Pretudiumului GH APOSTOL Datorită importului din U. R. S. SĂ AVEM CAUCIUC! Importanța cauciucului sovietic penini economia țării. - îmbunătățirea situației muncitorilor și a întregii populații depinde în mare măsură de existența cauciucului Reportaj de CONST.IEȚARU IVA suntem o țară cu o industrie prea desvoltată, lopată de cauciuc, cum e Uniunea Sovietică, America și alte țări. Nu avem nici instalțiile complicate pentru producerea cauciucului sintetic, nici păduri întinse din care să scoatem pe cel natural. Dar avem nevoie de cauciuc, brut pe care să-l prelucrăm în fabricele noastre spre a pune la îndemâna oamenilor, marilor industria și căilor ferate, o mulțime de obiecte de cari au nevoe și a căror lipsă s’ar restrânge desupra întregii țări, asupra economiei ei, înainte vreme, guvernanți erau indiferenți la existența sau lipsa acestei prețioase materii prime. Ei aveau la îndemână diferite solufii, foarte bune pentru ei, dar foarte dureroase pentru marea massă a populației sărace. Acestea erau: străinătatea și aruncarea în șomaj a muncitorilor. Cu primul se împăcau foarte bine, căci își spuneau: ,,aducem obiectele din străinătate, urcăm prețurile și ne rămânem și nouă ceva”. Iar de cel de al dolea, puțin le păsa,. Astăzi însă, lucrul li nu mai pot merge așa. De aceia, apariția cauciucului sovietic a adus o adevărată înviorare în economia țării și în sufletele muncitorilor cari, din lipsa lui, priveau cu îngrijorare viitorul, îmbunătățirea vieții muncitorilor Intr'adevăr, lipsa acestei materii prime de bază pentru unele Industrii, producea tristețe în susțin zi și din care nu se pulsau iMefe muncitorilor, ceri își țineau confecționa toate lucrurile cu de Secția tuburi zilele prelucrând deșeuri și cauciuc verii cum se Împuțina din de pî arg și de celelalte industria, din care pricină multe instalații Continuare în pag. III col. 3-4-5 Cu adevărat se poate spune despre etapa aIV-a a Diviziei Naționale A, că a fost din cele mai pasionante. ținta Ea avea să lămurească — cel puțin pentru moment — situația primului clasat, sau să facă lupta pentru primul loc și mai dramatică. Sportivii Intregei țări au urmărit cu atenție două matchuri cari s’au desfășurat era în provincie: T. T. A. — C. F. R. (B.) și C. F. R. (T.) — Ferrar. învingători, feroviarii bucureșteni au oferit colegilor Confrmare în pag II SPORT Prin înfrângerea I. T .A.-ei C F. R. T. a trecut în fruntea clasamentului iar Unirea Tricolor a preluat „Lanterna roșie“ C. F. B. B. a obținut o strălucită victorie la Arad dispunând de ITA cu 2—0 «chijM A, * Armata, boxe* Sabotajul, hoțiile $i mizeria de la tipografia „Viitorul“ din Capitală B 4 străchini de lut pentru 140 salariați cari iau masa sa cantină; ff. Lipsa completă a materialelor tehnice pentru lucrările tipografiei „Se fură ca’n codru. Orice administrator a fost adus își avea sistemele lui de a strânge averi pe spinarea muncitorilor!” Așa auzi spunând pe fiecare salariat de la tipografia „Viitorul”, din str. Academiei nr. 17. Și așa este. Aceasta se poate constata ca Pe spatele acestei tipografii s’au făcut și se fac o serie întreagă de afaceri, hoții și acte de sabotaj, săvârșite de conducerea ei, în întregime reacționară. Lupta muncitorilor cu d-ni administratori Suferințele celor 140 muncimai dacă-ți arunci o singură zori cari lucrează la această privire prin ateliere, magazii tipografie datează de Vault. sau prin sala de mese a ca.- Fără să mai amintim de anii dinainte de 1945, când tipografia era condusă de liberalidiniști, este de ajuns să arătăm numai lupta dusă de muncitori pentru satisfacerea revendicărilor lor, de atunci și până azi. in acest interval de timp, s’au perindat la conducerea tipografiei nu mai puțin de 7 administratori și directori, toți liberali, consecvenți politicei lor de sabotaj și îmbogățire rapidă. Astfel, muncitorii au avut de luptat cu administratorii Anton Dimitriu și directorul Carauleanu Florian, apoi cu un alt director, Amedeu Badescu. Acesta din urmă pa timpul cât a condus tipografia, a adus în serviciu 15 oameni de ai lui, cari nu făceau nimic, dar primeau în schimb salarii grase. Pe timpul lor s’au furat mașinile de scris, perdelele dela geamuri, etc. Tot Amedeo Bădescu era acela care nu aproviziona economatul, dar ridica în numele celor înscriși la economat alimente pe care apoi le vindea la „negru”. Numai la un singur negustor de pe str. Romană a vândut odată două butoaie cu ulei de gătit și două camioane de cartofi, din rația muncitorilor. Și acest director a fost schimbat și în locul lui a fost pus un alt afacerist, Teodor Andreescu-Rigo, fost primar al Sect. IV Roșu. Acesta a declarat fățiș la o anchetă a Sindicatului, că preferă să plătească 20 de muncitori fără ca aceștia să lucreze, numai să vadă tipografia închisă. Andreescu-Rigo a mai avut îndrăzneala să dea în judecată pe muncitori, pentru că aceștia au cerut să nu li se mai aducă la economat carne alterată. Dar conform obiceiului, a timeî a plecat și acest director și în schimb, a venit altul mai ceva. Hodoroabă Gh. El a făcut un împrumut de 1 miliard lei nestabilizați, pentru aprovizionarea muncitorilor și diferite investiții la mașini. Banii i-a încasat dar n’a investit nimic în tipografie și n’a aprovizionat muncitorii cu an*«mente. Apoi, fără știrea cuiva, a mai cerut, în numele tipografiei, un al doilea împrumut de 1 miliard. Când a simțit că s’a sesizat comitetul de fabrică, și-a luat tălpășița. Din nou apare ti. Anton Dimitriu Iată însă că apare ca președinte al consiliului de administrație, o figură bine cunoscută muncitorilor: Antoni Dimitriu și, ca administrator, delegat Pascalidi Constantin. Aceștia sunt și azi. Dăm mai jos și ceva din „activitatea” acestor „noui” administratori. Cantina întreprinderii nu este aprovizionată cu nimic pentru iarna care se apropie. Salariații, în număr de 140, cari iau masa la cantină, sunt nevoiți să mănânce pe rând din cauză că... cele patru străchini de lut existente, sunt probabil... insuficiente. Din salariile muncitorilor se are în grije a se retrage cotețe respective pentru As. Șt. Turei Continuare în pag. HI col. i „Vom munci în școală, cu aceiași râvnă și disciplină cu care lucrăm ln fabrici și birouri” Deschiderea festivă a liceelor serale de stat pentru sindicaliștii din Capitală Școlii ® serate de până acum — adevărate întreprinderi patronale, cu scopuri pur comerciale, în care învățătura era doar un pretext al funcționării lor, dar, din care elevii în afară de „patalamaua" de rigoare, nu eșeau cu mai nimic, a acestor școli li sta pune capăt. Din inițiativa luată de Confederația Generală a Muncii, Ministerul Educației Naționale colaborare «| Uniunea Sindicatntelor Corpului Didactic, a înființat arrei serale de stat, menite să dea posibilitate sindicaliștilor, muncitori și funcționari, de a-și putea studiile fără a eși din complecta câmpul muncii. Spirituin aou democratic ce va domni la aceste școli corpul profesoral ales cu îngrijire, consfătuiril^cu elevii în semnarii, comitetul școlar în care vor intra și elevii, sunt tot atâtea garanții că aceste licee vor da rezultatele dorite. Doua licee teoretice și unul comercial mixt Inaugurarea festivă a cursurilor, celor trei licee serale de stat din Capitală a avut loc eni dimineață. La liceul comercial mixt, care va funcționa in localul liceului „Regale Carol ” au luat cuvântul cu acest prilej, tovarășii: Inspector general Glonță în partea M. E. N., Pop Aurel, reprezentantul C. G. M., Mangăn, de la Consilîul Sindical Județean, în sp. gen. .Numirăm partea Uniunii Corpului Didactic, Tiberiu Roman, directorul liceului și Cîrstea în numele elevilor. La Viațul Heoretic de băieți, st, va .kmcțkrul la. „Sf. Sava”, au hiat cuvântul tovarășii, Romulus Demetrescu, din partea M. E. N., inspector Alecu Dimitriu din partea Uniunii, directorul Gherincea, ca reprezentant al Consiliului Sindical Județean și un elev. De asemenea, la liceul șeral teoretic de fete, din localul liceului ,,Regina Maria" unde și-a dat concursul corul școlii normale „Elena Doamna”, au vorbit tovarășii Toma Vasilescu, director general al învățământului secundar, din partea M. E. N. tov. Jean, de la Consiliul Sindical Județean, tov. Alice Renari în numele Uniunii, Marioara Botez, directoarea liceului și eleva Maria Corbu. Un învățământ cu conținut nou In expunerile făcute la deschiderea cursurilor acestor licee serale pentru sindicaliști, vorbitorii au subliniat rolul acestor școli, conținutul noului învățământ care va da cadre bine pregătite, necas.??« țării, felul cum vor funcționa școlile și rolul consfătuirilor dintre profesori și elevi, pentru îmbunătățirea muncii, pentru remedierea lipsurilor și înlăturarea greutăților ivite. Răspunsul elevilor, angajamentele luate de ei, dovedesc că înțeleg sarcina ce și-o asumă. Toate cunoștințele acumulate pe băncile acestor AI. Nestor Continuare in pag. IV «ă, 7-Ș 1« rîtul GREVA GEmm DII FRANȚA CONTINUA Tot poporul muncitor francez mobilizat în lupta pentru apărarea libertăților Monarho-fasciștii greci au deslantuit un nou val de teroare Arestări, torturi și execuții în toată Grecia REDUCEREA TAXELOR DE ÎNTREȚINERE ÎN CÂMPURILE DE UCENICI Stabilirea timior de acord in vederea stabilirii timpilor reali de acord Ministerul Industriei și Comerțului ia legătură cu C.G.M. a dat dispoziții precise asupra modului cum și de către cine vor fi stabiliți acești timpi. Lucrările comisiilor înaintează însă greu din cauza opoziției și sabotajului practicat de U.G.Î.8. iar adevăr, decizia ministerial prevedea ca tn compunerea comisiilor de stabilire a timpilor de acord, în afară de reprezentanții C. G. M. și ai ministerului să ia parte și delegați ai U.G.I.R.-ului. Or, până în prezent, U.G.I.R.-ul nu și--a numit din diferite motive reprezentanții, in acest mod, comisiile, în afară de una singură, nu au putut purcede pe te-e a lucru. Deoarece motive e expuse de U.G.S.R. s'au dovedit a fi neemeifice, Ministerul Industriei Comerțului a decis ca aceste comimisii să depindă de Comisia Ministerială de Redresare Economică și Stabilizare Monetară și să pornească la lucru în cel mai scurt timp. In cazul când U.G.I.R.-ul nu și-ar desemna până la acea dată reprezentanții, comisiile vor lucra singure. Pentru o cât mai justă stabilire a acestor timpi, se precizează că reprezentanții muncitorii din comisii vor fi aleși pe branșeie de industrii în care se procedează la calculul timpilor de acord. Potăile asmuțite de stăpânii lor