Viitorul, iulie 1908 (Anul 2, nr. 231-261)
1908-07-22 / nr. 252
2Marți 22 falia ECONOMICE SI FINANCIARE Cota valorilor la Bursa din București 20 Iulie, 1908 Cursurile s’au fixat astfel: împrumuturile de Stat române: Renta amortibilă 5 la sută lei 102 staționar împrumutul de 185 milioane 5 la sută lei 102.50 scădere, împrumutul de 32 milioane și jumătate, lei 91.— urcare: împrumutul de 50 milioane, lei. 91.— urcare :împrum. de 274 mii. lei 94.25 scădere. împrumutur de 45 mii. lei 91.25 120 de milioane de lei 91.75 împrumutul de 90 milioane lei 91.50 urcare împr. de 180 milioane lei 91.50 urcare renta amortibilă seria A și B lei 91.75 renta convertită din 1905, 91.75 încheată. Împrumutul de județe și orașe.—Obligațiunile Creditului județean și comunal 5 la sută lei 102.75 In urcare, obligațiunile creditului județ, și comunal 4 jum. la sută lei 93.75 staționar, obligațiunile creditului viticol lei —.— obligațiunile comunei București 4 la sută lei 87.50 în urcare obligațiunile Iași 97 împrumuturi de societăți. — Scrisuri funciare rurale 5/0 lei 93.75 în urcare scris, func. rurale 4 la suta lei 87.62 în urcare, scrisuri func. urbane, București lei 97.62 urcare scris, funciare urb. Iași lei 9437 staționar; obligațiunile societăței Letea lei—.—Acțiuni.—Banca Națională a României lei 4310 urcare, banca Agricolă lei 424 staționar, Bank of Rnia Lited lei 234 încheat banca de scont din București lei 132 urcare, banca Marmorosene Blank et Gnie lei 920 urcare; provizorii lei —.— — banca populară din Pitești lei 890,—staționar ; banca Gen. Rom. lei 1715 In urcare ; societatea de asigurare Naționala lei 715 în urcare ; societatea de asigurare Dacia România lei 845 urcare. In devise. — Cek Londra lei 25.23 scădere; Cek Paris lei 100.35 scădere Gek Berlin lei 233.60 Cek Viena lei 105.30 Cek Belgia lei 100.05 scădere. Monete.—Napoleon 20.30, coroana 1.06, rubla 2.68. IN STRĂINĂTATE București, 20 Iulie, 1908. Valorile române au cotat astfel pe piețele streine: La Berlin.— Renta română din 1903 5 la sută neconvertită lei 101.10 renta română din 1880 4 la sută lei —— renta română din 1890 4 la sută lei 93.10 renta română din 1891 4 la sută lei 89.75 renta română din 1894 4 la sută lei 93 40 renta română din 1896 4 la sută lei 89.60 renta română din 1898 4 la sută lei 89 60 renta română din 1905 4 la sută, convertit 90.75 renta română din 1905 4 la sută lei 99.50 Împrumutul comunal București din 1888 4 jum.la sută lei 96.25 împrumutul din 1895 4 jum. 2 la sută lei 95.40 împrumut din 1898 4 jum. la sută lei 96.75. La Paris.—Renta română a 5 la sută lei,—Renta română 5 la sută lei, 95.70 Renta română 4 la sută lei —.—. Renta română convertită a lei 90.50. —Noul împrumut convertit lei 91.75. La Frankfurt.—Renta română 5 la sută lei —.— Renta română 4 la sută lei —.— Noul împrumut român lei 101.— La Triest. — Dacia română ca lei 70. Naționala lei 830. Generala 632 lei. _ La Bruxelles.— Acțiuni capital lei 990 Acțiuni ordinare lei 512. Tramvai București — CEREALE Cota cerealelor la Bursele din străinătate București, 18 iulie 1908 Situația pieței. — Scădere destul de importantă pentru grâu la New- York și Chicago. Porumbul s’a îmbunătățit. La Londra grâul este susținut și porumbul ferm. Urcare pentru grâu la Liverpol și scădere pentru porumb. Urcare generală la Berlin. Scădere generală la Paris. La Budapesta. — Grâu pro Oct. 11.21. Secara Oct. 9.44. Orzul Oct. 8.26. Porumbul pro Iulie —.—, pro August 7.65, pro Mai 7.30. Rapița 16.15. La Paris. — Grâul pro Sept.-Dec. 23.15 pro Noemb.-Febr. 23.35. Făina pro Sept.-Decemb.30.50. Noemb.-Febr. 30.70. La Berlin.—Grâul pro Iulie 229.50 pro Sept. 201.50. Sec. pro Iulie 188.50 pro Sept. 180.25. Porumbul pro Iulie 154.— pro Sept. 154.— La New-York.—Grâul deschiderea Sept. 99.12, disponibil 99.24, pro Iulie 100.24, pro Sept. 98.75, pro Decemb. 100.62 Porumbul deschiderea disponibil —, pro Iulie 85.— pro Sept. —— pro Dec. 71.24. La Chicago. — Grâul deschiderea Sept. 90.87, pro Iulie 89.37, pro Sept. 90.24. Porumbul deschid. 74.87 Sept. 77.— pro Iulie 74.12, pro Sept. —.— pro Dec. 61.75. IN ȚARA La Brăila—Grâul 78/79 cu 20.20 76/77 cu 19.50 cu 72/73 cu 18.— grâul 14.—. Porumbul și grâul susținut în simpatie cu știrile din America. La Constanța. — Grâul 78/79 cu 205.0 74/75 cu 18.30. 77/78 cu 17.— Porumbul susținut 14.30. Grâul ferm în urma ordinelor de cumpărătoare din străinătate. Porumbul ferm din causa știrilor bune din America. distribui buletine acționarilor, cari sunt chemați la vot în ordine alfabetică. Votarea se continuă în cea mai perfectă regulă. La orele 4 și jumătate, d. Anton Carp care prezidează alegerea, declară alegerea terminată și se procede la despuiarea scrutinului. Se constată 233 de votanți exprimând 1053 de voturi și se delarâ aleși în consiliul de administrație d-nii: Vintilă Brătianu întrunește 1066 voturi, M. Orleanu 807 voturi și Costescu Comăneanu cu 806 voturi, iar ca censori d. TȘtefănescu care întrunește 899 v. Au mai întrunit d. P. P. Carp 28 voturi, Petrini Paul 36, Bungețeanu 11, Poenaru-Bordea 16,J. F. Robescu, G. Grigorescu și Sava Grigorescu câte un vot. Odată cu constituirea consiliului de administrație al Casei Rurale, guvernul își vede îndeplinită,grație disciplinei sale severe și morale, încă o reformă importantă și menită să dea emanciparea economică acelui popor simplu în moravuri, muncitor și nestăpânit de viciile plăcerilor, acelor masse sănătoase care își vor întrebuința avutul pentru creșterea și ridicarea generațiilor viitoare. Faliero CE SE PETRECE M ȚARA Corabia.— Din port E,oaie— Azi a sosit în localitate d. prefect al județului, cu automobilul, venind de la Caracal, însoțit de d-nii Marin Nicolaescu, primarul orașului; Moanță polițai, Bănicescu, Gh. Mănescu și alții. D-sa a vizitat catedrala și orașul. — In port sunt peste 80 șlepuri sosite pentru a încărca cereale, 120 vagoane de C. F1, încărcate , 80 cu grâu și câte 20 cu orz și ovăz, așteaptă descărcarea. — Azi a căzut o ploaie torențială de scurtă durată însă. Dorohoi.Lovit de tren. _ ___________trasferări. Locuitorul Soroceanu voind a traversa linia ferată în dreptul km. 20, de pe linia Dorohoi—Leorda, a fost grav rănit la cap de trenul de 6.45 dm., cauzându-i-se mai multe plăgi. Numitul, într-o stare destul de gravă, a fost internat în spitalul județean din localitate. Domnii: Mih. Oprescu catrolor fiscal la acest județ și Leon C. Turtureanu de la județul Botoșani, au fost transferați unul în locul celuilalt. Hizil.— Veterinare- 111 mai multe comune din jud. Buzău s’a ivit brânca infecțioasă la râmători. Medicul veterinar, Provianu, a luat măsurile necesare, serova^cinând 400 râmători în com. Boldești Epizootia de variolă ovină, care datează în com. Amara, de prin Ianuar, în urma variolizărei animalelor, e pe cale de a se stinge. Din spirit prezervativ pentru râmătorii mizileni, s-au făcut publicațiuni pentru a se setovaccina preventiv rămătorii. . La mănăstirea Neamțu, a început a se scoate în vânzare averea falitului Moscu Iacobi. Eli s’a ținut licitație publică, în fața judecătorului sindic și a șefului de Portărei din Piatra, socotându-se în vânzare 19 boi mari și 2 mânzoci. Boii s’au adjudecat asupra d-lui Tăchel Corbu, pe o suma de 2000 lei, iar mânjii s’au adjudecat asupra preotului Gh. Bârliba, pe suma de 240 lei. E de notat, că conform expertizei făcute, averea, rămasă e evaluată la 3000 lei, — La mănăstirea Neamțu a ars casa Monahului Evghenie Macovei. Focul a provenit de la un cuptor, care a fost rau construit. A ars până în temelii și focul ar fi luat proporții dacă nu dădeau ajutor vizitatorii. Pentru ziua de 3 August s’a organizat o frumoasă serbare de către membrii bibliotecii «Ioan Creangă» în folosul Ligei Culturale și al bibliotecei. Dl. profesor Neculai Iorga a binevoit a primi invitația de a ține o conferință despre «Cetatea și Mănăstirea Neamțului». Conferința va fi urmată apoi de un frumos joc național, organizat de studenții locali, la care se speră că va lua parte mult popor de prin înprejurimi. Seara va fi și o producție literară muzicală, cu binevoitorul concurs, al d-nei Aristița Romanescu și al d-lui Haralamb Lecca. Comitetul bibliotecei în frunte cu economul H. Celus, președinte Gheorghe Bârliba și Vasile Lascar, studenți, ca membri, depune multă activitate, pentru ca succesul atât moral cât și material să fie mulțumitor. S’a făcut autopsia cadavrului lui loan Popa în fața d lui procuror Cugler, de către d-rii Penescu și Popovici, pentru a se constata, dacă moartea i-a fost cauzată de vreo substanță otrăvitoare, după cum pretinde familia defunctului. Intestinele și inima au fost trimise pentru a fi analizate la institutul de chimie din București. E de notat că defunctul Ioan Popa era de o constituție robustă, iar moartea i-a fost subită. Focșani. — Nenorocire.C.„ Zilele trecute copilul d-lui G. Popescu, comerciant din localitate, în etate de 4 ani, jucându-se pe lângă varnița din curte a căzut într’ânsa. La țipetele disperate ale copilului au sărit cei din casă și l’au scos afară. Pe seară bunicul copilului, Sandu Pescarul, a venit să-l vază. Ajungând acasă la dânsul i a venit rău și după vre-o două ceasuri de dureri a încetat din viața. A doua zi a murit și copilul. Astăzi a avut loc înmormântarea și a bunicului și a copilului odată. O mare jelanie e în familia acestora, în urma acestei grozave nenorociri. Rudele și mulți prieteni au condus până la locașul de veci pe decedați. Asemenea și societatea meseriașilor. Podgorenii din acest județ fac toate sforțările ca la congresul de la 6 August, ce-i țin în capitală, să ia parte cât mai mulți reprezintanți din Putna. Totuș lucrurile nu prea mergeau bine, căci oamenii erau săraci și nu-și prea dădeau copii la școală. Atunci, doui bărbați cu durere de inimă pentru înaintarea neamului românesc, Ștefan Ștefureac și T. V. Stefanelli, întâiul profesor, iar al doilea și acum consilier la curtea de apel din Lemberg, scriitor distins și membru corespondent al Academiei române — acești doui bărbați au pus bazele societății „Școala română“ la 3 Septembrie 1883 pentru ajutorarea elevilor săraci. Societatea are o avere de 140 mii coroane și a impârțit zeci de de mii de coroane pentru găzduirea școlarilor săraci, ajutoare studenților la Universitate, tipărire și editură de cărți. In jurul unei crime. Cititorii noștri își amintesc de înfiorătoarea crimă săvârșită asupra fostului primar Gh. Rășcanu din com. Tanacu, care a fost omorât în niște împrejurări foarte triste acum o lună de zile de către necunoscuți. De atunci și până în prezent continuându-se cercetările neântrerupte de către d-nul procuror Gh. Palade, care și-a dat o neprețuită osteneală pentru descoperirea autorilor și a reușit a se da de urma autorilor. Ei sunt Gh. Hurdabaie ajutor de primar și 2 fii ai lui. Judele-instructor găsind vinovați pe cei de mai sus, a și dispus arestarea lor eliberând mandate de depunere. Jubileul școalei române din Suceava-Bucovina In luna Septembrie a. c., școala română din Suceava-Bucovina își va serba jubileul de 25 ani de la înființarea sa. Românii bucovineni încă în anul 1848 câștigaseră dreptul să aibă școale, dar din lipsa de profesori și manuale de învățământ abia în anul 1881 s’au deschis clase paralele, cu limba de propunere română, în gimnaziul din Suceava, Curierul sezonului Bavara — împrejurimile. — Es- BUVOld- cursiunile.—Teatrale. — Observații. Se știe că în luna trecută, stricându-se conductele de apă potabilă, funcționarea băilor a încetat vreo 2—3 zile ; o parte din publicul alarmat—cu drept cuvânt— a plecat imediat în alte părți. Presa anunțând aceasta, numărul vizitatorilor a diminuat simțitor, căci nu mai soseau decât 10-12 familii zilnic, dar în urma măsurilor luate : anchete, inspecția d-lui ministru Djuvara, con.i.aliatul dat de d. inginer șef al stațiunii și d. dr. Stinghe chimist expert al băilor, relativ la eficacitatea apelor și publicarea lor în ziare, — deci totul luându-și cursul lui normal— vizitatorii și suferinzii au început să vie în număr foarte mare, așa că azi cu greu se mai găsesc camere, care se rețin și telegrafic. Zilnic se fac aproape o mie de băi , numărul lor crescând mereu din cauza afluenței suferinzilor. In vecinătatea băilor Govora sunt apoi o mulțime de localități, demne de a fi vizitate, astfel : M-trea Dintr’un Lemn, Bistrița, Horez, salinele Ocnele Mari, R.Vâlcea, Călimănești, Olănești, Căciulata, Cozia cum și frumoasa vale a Oltului. — In fiecare Joi și Sâmbătă, singurele zile când se permite publicului vizitator a intra în salinele Ocnele-Mari, se organizează excursiuni fie cu trăsurile, fie cu automobilele omnibuse, pentru vizitarea acestor ocne. — Sunt aci două trupe a lui Anestin și Crețu din Craiova și a lui Moru. — Ar fi de dorit ca autoritățile să ia măsuri contra automobiliștilor, cari nu înțeleg că aci nu sunt pe Bărăgan. — Rugăm pe d. inginer-șef al băilor a lua măsuri pentru scurgerea apei de pe terasă, strânsă în urma ploilor. Deraierea din stația Adjud Doi morți. — Răniți. — Noi amănunte Trenul de marfă, care venea din spre Burdujeni, a derait Sâmbătă dimineață, la intrarea în stația Adjud. Accidentul s’a întâmplat din causa neglijenței acarului Alexandru Balaciu care nepotrivind bine macasul a provocat deraerea. Trenul sărind de pe șini, mai multe vagoane s’au sfărâmat, iar altele s’au răsturnat, de asemenea și tenderul mașinei a fost cu desăvârșire sfărâmat. Manipulantul Stoica Dumitru, care tocmai se suise pe un vagon, căzând între vagoane a fost omorât pe loc. Frânarul Anastase Nae fiind apucat între două vagoane a fost de asemenea sdrobit într’un mod îngrozitor. Dus la spitalul din Adjud, după câteva ore a încetat din viață. Mecanicul Petre, focarul Costinescu Petre și frânarul Vasile Ionescu, sărind după mașină s’au rănit în mod îngrozitor, totuși se crede că vor scăpa cu viață. * Acarul Alexandru Balaciu a fost arestat de către autorități. O echipă de lucrători sub conducerea de inginer Tăslăoanu, procedând la curățirea liniei de sfărămăturile de vagoane, după o muncă de cinci ore au reușit a restabili linia, astfel că trenurile și-au reluat circulația regulată. * Direcția generală a căilor ferate fiind avizata a hotărât a se face o severă anchetă în această chestiune. In acest scop d. Râmniceanu sub directorul general al căilor ferate, împreună cu d. inginer Baiulescu, șeful serviciului de mișcare, au plecat ori de dimineață în localitate. De asemenea procurorul și judecătorul de instrucție al tribunalului Putna au sosit în localitate. * Pagubele causate de acest accident se ridică la mai multe zecimi de mii de lei, afară de aceasta nu se știe ce despăgubiri vor cere și comercianții ale căror mărfuri se afla Ia trenul deraiat, și care parte s’a distrus, parte va suferi mari întârzieri de transport. DECORATIUNI M. S. Regele, a binevoit a acorda înalta autorizațiune, următoarelor persoane, de a purta decorațiuni streine: D-lui Colonel XI. Tănăsescu comandantul pieței București, însemnele ordinului Legiunea de Onoare (Franța) in gradul de ofițer. D-lui Maior C. Angelescu, de la școala de artilerie și geniu, însemnele ordinului Osmania (Turcia) clasa III-a. D lui Căpitan V. Vasiliu— Năsturel din batal. 6 vânători, ordinul Osmania (Turcia) cl. IV. D-lui Căpitan I. Prodan din reg. 4 roșiori, ordinul Medjidia (Turcia) cl. III. D-lui Locotenent Stere Costescu din batal. 5 Vânători, ordinul Medjidia cl. IV Asasinatul politicojudiciar din Craiova Craiova, 19 Iulie.Sub acest titlu de câteva zile s’a pornit o campanie în contra celor cari se găsesc în capul parchetului de Doljiu. E vorba de moartea lui Ilie Gheorghiu, comerciant din localitate care a murit zilele trecute din cauză că pe nedrept fusese încarcerat în arestul preventiv. Amănuntele tragice și desul de senzaționale cu care-și înpodobește corespondența trimisa unui ziar din Capitală, un confrate, a produs aci o colosală impresie, pentru că de la început până la sfârșit sunt o serie de inexactități. Se consideră victimă un comerciant care dă un faliment de aproape 400.000 lei și după urma căruia mulți se ruinează. Deși datoriile făcute de acestulie Gheorghiu sunt enorme, totuși nu s’a putut afla nici un ban în casa lui Gheorghiu. Când zicem nici un ban, înțelegem că nu se putea în mod legal despăgubi creditorii de sumele pe care Gheorghiu le datora, pentru că fostul milionar—Gheorghiu are diferite imobile în oraș, bani și moșie,—avusese grija să și le înstrăineze înainte de a fi declarat în stare de faliment. Și această avere își are origina în ruinarea altor nenorociți cari au căzut în mâinele lui Ilie Gheorghiu. Bazat pe aceste considerente, d. judecător de instrucție Strelicescu, în unire cu șeful parchetului local, decid arestarea falitului Ilie Gheorghiu. Această arestare însă, se ordonă după zece zile de la declararea falimentului și numai după ce se constată bine că la mijloc a existat frauda. Venind la confirmare, mandatul primește sancțiunea tribunalului și el se execută ca și pentru ceilalți. In acest interval, lui Ilie Ghiorghiu, care suferea de o boală incurabilă, i se înrăutățește starea, ceia ce determină tribunalul de vacanță, la reconfirmarea mandatului, să-i admită apelul în contra mandatului de arestare. Boala, din cauza bătrâneței și a ravagiilor ce făcuse, îi răpune viața, așa că Ghiorghiu moare în trăsură pe când se întorcea de la palatul de justiție, unde i se judecase apelul. Această întâmplare a dat prilej unor gazete să facă din un simplu fapt un «asasinat politico-juridic», iar dintr’un funcționar al primăriei, — care este casierul Vlădescu,— străin de politică, un marcant și prea influent membru al partidului liberal din localitate. Nu numai că n’ar fi putut comite un asasinat, mai puțin însă să convingă un întreg parchet, pe judecătorul de instrucție și complectul tribunalului, căci confirmarea mandatului de arestare, emis de către d. judecător de instrucție Strelicescu, a avut loc Înainte de începerea vacanței judiciare. Și acum cei cari cunosc afacerea acestui faliment rămân stupefiați de turnura pe care apărătorii lui Ilie Ghiorghiu voesc să i-o dea. Ce vor zice, însă, cei cari sunt victimele, — și sunt destul de numeroase, — răposatului Ilie Ghiorghiu, căci moștenitorii acestuia sunt asigurați. Iată la ce se reduce acest groasnic asasinat, cu toate amănuntele lui senzaționale, de cari sunt pline coloanele unor gazete din Capitală. Seceta și pădurile Din când în când apar prin jurnale articole care au drept obiect deslegarea raporturilor ce există între secetă și păduri. Mai toate sunt unanime a exalta de a exagera înrâurirea binefăcătoare a pădurilor asupra climei. Unele merg mai departe și lasă să întrevază până și reaua credință a acelora cari îndrăsnesc a avea o părere contrarie. Afirmațiuni de felul acestora repetate și reeditate fără control au avut darul de a generaliza încetul cu încetul o concepție asupra rolului pădurilor care după mulți este absolut eronată. E cert că pădurile nu trebuesc considerate numai și numai ca o uzină vastă în care se produce materia lemnoasă, nu se poate tăgădui că mașivile păduroase ne procură și foloase imateriale, dar aceste foloase trebue să le căutăm în alte direcțiuni, nu trebue să ne incapâținâm a atribui pădurilor însușiri care nu au fost demonstrate până acuma și cari probabil nu vor fi demonstrate niciodată pentru simplul cuvânt că nu există. E ciudat că vorba oamenilor de știință, a oamenilor cumpătați cari nu avansează nimic fără control serios, fără examen conștiincios, are de regulă mai puțină trecere față de publicul cel mare decât declamațiunile bombastice ale unor fanatici, decât povestirile necontrolate ce se colportează de la unul la altul. Un cuvânt mai mult de a nu sta în neacțiune, ci a lupta pentru c cea ce am recunoscut cu adevăr. Nu zic că oamenii care susțin păreri pa cari le gasesc greșite, n’ar fi convinși dar mi se par prea puțin sceptici față de ceace afirmă, față de ceace primesc ca bun de la alți. Bă raționăm nițel. Seceta este condiționată prin ridicarea anormală a temperaturei precum și prin lipsă de precipitațiuni atmosferice. Curenți de aer calzi și uscați agravează răul. Dacă pădurile ar avea darul de a reduce temperatura aerului și a pământului, dacă ar putea să mărească cantitatea de precipitate atmosferice, dacă ar servi lanurilor învecinate ca un paravan în contra curenților uscați, atunci, se înțelege, seceta s ar putea combate cu efect prin conservarea masivelor păduroase existente sau prin înființarea de păduri acolo unde lipsa lor ar fi simțită. Dar au ele toate aceste însușiri? Multă vreme au fost admise pur și simplu, bazat pe observațiuni superficiale sau neexacte. Dar la un moment dat intervine studiul critic. Oameni mai puțin creduli mai sceptici recurg, pentru a răspunde la atâtea întrebări, la termometru și psychrometru, la pluviometru și anemometru; observațiuni comparative urmează zeci de ani, pentru a dezlega cestiunea : au sau nu au pădurile o Influență asupra climei ? Aceste observațiuni sunt departe a confirma concepțiunea entusiastă asupra rolului pădurilor în economia naturii. Media temperaturei anuale a aerului într-o anumită regiune este aproape aceiași în pădure ca și în afară pe pădure. Diferența în minus care rezultă pentru temperatura aerului din pădure nu atinge nici măcar un centigrad. Umiditatea aerului (considerată ca absolută) este aceiași în pădure ca și în afară de pădure. Ploile par a fi ceva mai abundente deasupra pădurilor decât asupra câmpului deschis. Pădurile nu stânjenesc acțiunea vântului decât maximum până la o distanță de 1000 de metri. Bată în câteva cuvinte rezultatele principale dobândite. Este adevărat și lucrul era evident, că în pădure, în timpul verii, e mai răcoare decât în afară de pădure, dar de aceasta scoborârea temperaturei profită exclusiv numai terenurile acoperite de păduri și încă de păduri bine constituite, nici de cum acelea din vecinătatea lor. Nu s’a putut combate și, abstracție făcând de una sau două excepțiuni, ce-mi sunt cunoscute, nu s’a susținut nici o dată un teleefect climateric al pădurilor asupra terenurilor chiar din proximitatea lor. Se înțelege că cestiunea este prea vastă pentru a o putea viola într un articol necesarmente restrâns de ziar. Scopul a fost pur și simplu de a nu lăsa să se înrădăcineze prea adânc și să se acrediteze o idee care ne pare eronată. Este bine ca să se știe că mulți din specialiști și că oameni de bun simț tâgăduesc în modul cel mai energic orice înrîurire a pădurilor asupra climatului unei țări. Climatul unei regiuni este determinat de alți factori mult mai puternici în această privință decât pădurile. Chiar de am admite—lucrul însă nu e nicide cum dovedit—că masivele păduroase vaste ar putea întrucâtva să modifice climatul local al unei regiuni, totuși n’am putea să caracterizăm mai bine această acțiune a #tor decât comparând-o, față de întiunerec, cu acea a unei lumânări de seu care și ea răspîndește cîteva raze lumină în jurul ei pe lângă undele luminoase ale unei lămpi electrice. Nu, pădurile n’au acea înrîurire miraculoasă asupra climei pe care o seamă de lume vrea să le-o atribue. Dacă admitem o legătură între climatul unei regiuni și păduri, atunci cel mult in acest sens că existența celor din urmă este o funcțiune a celui dintâi, dar nici decum în sensul invers, anume că pădurile ar putea să determine o modificare simțitoare a climatului dat. Este o utopie a crede că seceta ar putea combate prin conservarea pădurilor, prin reînființarea celor dispărute. Și?... Vrea să zică bine fac acei cari fac pădurile, nici un frâu nu trebue pus furiei despăduririlor, trebuesc încuragiați acei cari nimicesc pădurile, ridicați In slava cerului ca pionieri ai civilisațiunei ? Oh, nu de o mie de ori nu ! Aș regreta aceste rânduri, dacă cineva s’ar crede îndreptățit prin ele a lua asemenea conclusiuni. Românul trebue să vegheze asupra patriotismului său forestier, trebue să’l apere, trebue să se închine lui. In adevăr, chiar dacă am lăsa la o parte simpla utilitate a pădurilor ca producătoare de materie lemnoasă, pentru care pe zi ce trece se găsesc noi întrebuințări lucrative, chiar de am neglija folosul economic care rezultă din faptul că unele terenuri nu se pot utiliza deloc sau mai bine decât prin cultura rațională a pădurilor, totuși rămân netăgăduite înrâuririle favorabile ale pădurilor asupra terenului acoperit de ele și asupra terenurilor învecinate precum fixarea pământurilor fugitive, regularea in anuite limite a regimului apelor și altele cari ne îndrituesc a zice ea cu deosebire în țara românească pădurile au fost și sunt mântuitoare pentru sătean și orășean, pentru agricultor și meseriaș, pentru toți ce trăesc în aceasta țară binecuvântată de Dumnezeu. G. N. tot ce scrie, a i se cântări cu arginți sunători toate acțiunile, nu poate pricepe cum un om ar fi determinat să facă ceva numai din simplul imbold curat al inimei, numai la gândul că și-a îndeplinit datoria de conștiință, fără foloase—ci adesea cu pagube — materiale. Rândurile acestea se scriu nu pentru că Moldovan ar avea vreo trecere în ochii fraților de dincolo, ci pentru a se întări încă odată adevărul că renegații sunt dușmanii sei mai înverșunați și mai neloali ai neamului lor. Mercenarul maghiarismului Dr. G. Moldovan, cel care scoate Ungaria la Cluj în schimbul argințiior ungurești, într-un apropiat număr al foaei sale, vorbește despre lucrarea recentă a d-lui Russu Șirianu. Iobăgia După ce face câteva considerații asupra literaturei în serviciul politicei, renegatul Moldovan se revoltă împotriva epitetelor de „barbari“ și „asupritori“ ce se dau ungurilor. Mai departe dânsul spune că numai printr’o mistificare a adevărului ziarele românești din Ardeal caută să prezinte stăpânirea maghiară ca un jug și să menție spiritul de ură în înimele românilor. Apoi, printr’o eșire bine plătită, se exprimă astfel: „Russu Șirianul vestitul politician român și ex dascăl, nu de aceea a învățat să scrie, și nu de aceea trăiește din agitări, ca să nu scrie și el cărți în acest spirit, spre a-și câștiga aureola de mare naționalist, și a-și umplea punga de gologani... Tocmai Moldovan se găsește indicat să vorbească de umplerea pungei cu gologani ! El care pentru un blid de linte și-a părăsit frații și și-a uitat de datoria lui de român, dându-se de partea dușmanilor neamului nostru, îndrăznește să insulte pe luptătorii devotați ai cauzei românești și să le bănuiască buna credință ! Dar, mă rog, cum și-ar putea umple punga de gologani d. Russu- Șirianu după urma nouei sale lucrări ? Renegatul, deprins a i se plăti Producțiunea rafineriilor de petrol pe luna Iunie In cursul lunei Iunie petrolul întrebuințat la rafineriile din Bacău, Buzău, Constanța, Covurlui, Dâmbovița, Ilfov, Neamțu și Prahova a fost de 83.115.451 kgf. Fabricațiunea resultată din această cantitate a fost următoarea : 15 milioane 496.462 kgr. benzină, 19 mii, 496.110 kgr. petrol, 11.267.624 kgr. uleiuri minerale, 78 036 kgr. solzi, 2.170 kgr. koks și 36.311.979 kgr. rămășițe. Consumul interior din aceste fabricațiuni a fost de 32.048 kgr. benzină, 2 946.760 kgr. petrol, 652 mii 370 kgr. uleiuri minerale 5084 kgr. parafină, 1190 kgr. koks și 27.852.340 kgr. residiuri. Din cantitățile fabricate la aceste rafinerii s au exportat următoarele produse: 8.994.195 kgr. benzină, 5.241.010 kgr. petrol 4.734.169 kgr. uleiuri minerale, 50.000 kgr. parafină și 292.319 kgr. residiuri. Deducând produsele ce s au consumat pe piețele din țară și cele care s au exportat în cursul acestei luni, resulta că la finele lunei Iunie se găsea în depozite, următoarele cantități de petrol: 55 mii. 843.955 kgr.benzină, 48 752.069 kgr. petrol,23.170 364 kgr. uleiuri minerale, 236.382 kgr. solzi, 144.928 kgr. solzi, 144.928 kgr. parafină, 14 990 kgr koks și 39.763.095 kgr. rămășițe. Cu aceste cantități, depozitele rămase și din cursul lunilor trecute s-a mărit în mod simțitor. O fata răpită de mama sa Titlul corespunde exact cu întâmplarea pe care vrem s’o povestim și care s’a petrecut nu de mult în Paris. D-ra Bassot, fica generalului Bassot însuflețită de idei religioase, a părăsit într’o vreme casa părintească, contrar voinței familiei, și s’a stabilit în institutul religios «Casa Socială» unde a stat vreme îndelungată, fără ca cineva, nici chiar părinții, să-i știe de urmă. Această domnișoară, crescută în belșugul și confortul unei bogate familii parizene, era bucuroasă să îndeplinească în sus-numitul institut, umila însărcinare de soră de caritate. Era cu totul absorbită de cerințele acestei misiuni, pe care o credea mult mai nobilă și mai înălțătoare decât aceea pe care o îndeplinea acasă, când familia, care în urma unor cercetări amănunțite aflase unde se găsește cerând intervenția autorităților, o luă din institut și o duse acasă, încercarea de a o ține aci însă, fu fără succes, căci tânăra fată, printr’o cerere adresată procurorului, arătă că e majoră și prin urmare liberă de a trăi așa cum găsește cu cale, autoritatea părinților neputându-se exercita asupra sa. Procurorul, găsi cererea întemeiată și, cu toate opunerile părinților, dispuse eliberarea d-șoarei Bassot, care imediat ce se văzu scăpată, se duse direct la Casa Socială unde își reluă postul de soră de caritate. Se vede însă că modul de a gândi al familiei diferă prea mult de al fetei, deoarece ea trecu zilele trecute prin următoarea aventură neobișnuită. In momentul când trecea pe una din străzile Parisului, un automobil în care erau mai multe persoane, se opri în dreptul ei și doi indivizi sărind repede jos, o apucară strâns și o suită în automobil pornind cu o iuțeală nebună și ieșind din oraș. Pe drum, fata recunoscu pe mama sa cu care călătorise alături, nu recunoscu însă pe cei trei bărbați; încercările ei de a atrage atenția cuiva prin strigăte nu avu nici un rezultat căci n’avea cine s’o audă și când trecea prin vre-un foc mai populat i se astupa gura. In timpul unuia din cele trei popasuri pe cari le făcură pe drum, ea găsi posibilitatea de a înștiința printr’un om pe avocatul său, despre cele ce i s’a întâmplat, in împrejurimile localităței La Roche însoțitorii ei se hotărâră să meargă cu trenul, în care scop unul dintre bărbați se duse înainte ca să anunțe pe șeful gării că au de transportat la Geneva, pe o smintită. Protestările și smânciturile ei pe peronul gării, nu făcură decât să fie compătimită de cei de față. Fu urcată într'un compartiment separat și dată jos la Geneva unde fu internată la azilul cantonat într’o celulă. Directorul, conform cererii acelor cari o aduseseră, urma să-i aplice tratamentul obicinuit pentru acei cari prezintă semne de alienație mintală, când repetatele, energicele și logicele ei argumente, îl convinseră că riscă prea mult dacă o va mai lipsi de libertatea pe care o cerea De aceea îi și făcu peste puțină vreme cunoscut, cu nu mai atârnă de nimeni, că poate să mai rămână sau să plece imediat din azil, fără ca cineva să se opună la aceasta. Fata n’a întârziat un singur moment și după ce primi suma de bani trimisă de avocatul său își făcu pregătirile de drum. Ea se prezintă întâi judecătorului, căruia îi povesti pe larg faptele arătate de noi, și se grăbi să se ducă pentru a treia oară la Casa socială, la însărcinarea care îi e atât de scumpă. Cât despre părinții fetei, s’a dovedit că tatăl n’are nici un amestec în această din urmă întâmplare, pe când mama sa se justifică arătând că în calitate de mamă se credea datoare să o sustragă de sub influența ideilor religioase exagerate, proferate la Casa Socială. M. Dr. 1 0 AN {Ta L1N CIU 0 . Medic Román, Villa Westend •> MARIENBAD (Boemia) Informațiuni II Ministerul de interne, în urma intervenirei Ministerului afacerilor streine a trimes o circulare predurilor județe, prin care le invită a pune în vederea autorităților comunale, ca pentru mai multă celebritate actele ce departamentul afacerilor streine are a le transmite comunelor rurale, să le trimeată direct cum și comunele rurale să comunice direct cu Ministerul de externe. 3 Iată cum s’a distribuit fondul comunal între comunele urbane și rurale ale țării, schimbare făcută pentru a fi pusă în corespondență cu modificările aduse modului de compunere a nouilor comune rurale și administrației județelor. Dintr-un fond total de 27.844.633 lei o sumă de 19.484.001 lei a fost afectată celor 71 comune urbane și 8 389.632 lei comunelor rurale. Bucureștiul primește 6.564 000 lei, Iași 1.305.245 lei, Galați 1 milion 051.000 lei, Brăila 949.000 lei, Craiova 788.000 lei, Ploești 628.000 lei, Botoșani 432.000 lei, Bârlad 423.000 lei, Focșani 420.000 lei, Buzău 368.000 lei, Constanța 368.000 lei, Tulcea 315.000 lei, Giurgiu 289 mii lei, Bacău 286.000 lei, Roman 280.000 lei, Piatra 275.000 lei.Severin 272.000 lei, Pitești 253.000 lei, Dorohoi 210.000 lei, Huși 204 mii lei, etc. etc. Comuna urbană care primește cel mai puțin este Cuzgun, din județul Tulcea, și anume 3888 lei. Sinaia e favorizată cu 85.000 lei. 3 Noua emisiune de timbre poștale «en taille deuce» care se vor pune în circulație pe ziua de 15 August, vor fi cele de 40 bani verde închis, cele de 1 leu maronii cele de 2 lei oranj. 3 S’a primit demisiunea din armată a căpitanului Tătaru Gheorghe, din Regimentul R.Sarat No. 9, trecându-se în cadrul ofițerilor de rezervă. 3 Numărul locurilor vacante la școala normală a Societăți pentru învățătura poporului, din Capitală, pentru anul școlar 1908—1909 sunt de 31, din care 29 pentru clasa I și 2 pentru clasa IV. Cererile pentru înscrierea la concurs se vor primi cel mai târziu până la 31 August a. c. II Totalul soldului sumelor depuse la Casa de economie de diferite persoane, a fost la 31 Martie 1908, de 61.797.654 lei. El i s’a săvârșit logodna simpaticului prim procuror al tribunalului Ilfov, d. Eftimie Antonescu, cu d-ra Gussi, sora d-lui I. Gussi fostul prefect de Ialomița. Urăm tinerilor logodiți toate fericirile. 3 La 1 Octombrie Se vor deschide cursurile școalei de poștă și telegraf, de pe lângă direcția generală a poștelor și telegrafelor. Cererile pentru înscriere se vor adresa direcțiunei acestei școli, până la 25 Septembrie. 3 Mâine la orele 10 a. m., se va ține la ministerul industriei și comerțului, concursul pentru ocuparea a două posturi de copiști la serviciul minelor. ■ Ofițerii mai jos notați, care conform vechei legi a geandarmerii rurale, ereau aflați în posiție de disponibilitate, au fost trecuți în activitate în corpul geandarmerii rurale. Acești ofițeri sânt: Căpitanii : Iorgulescu Barbu, Pleșoianu Iulian, Popeanu Grigore, Voinescu Petre, Țiuleanu Ion, Chiriac Sandu, Ghițescu Filip, Furduescu Vintilă, Cernătescu Gheorghe, Dobrescu Alexandru . Locotenenții: Ion Constantin, Vasiliu Z. Constantin, Georgescu Petre, Ștefănescu Ion, Varticlas Petre, Guardul de artilerie cl. 2 Ivanovici Sofronie. B Drapelul din Lugoj vorbește în termeni elogioși despre d-ra Bobora, o distinsă elevă a Conservatorului din București, care va da zilele acestea un concert acolo. Cu prilejul unei producțiuni a elevilor Conservatorului, care a avut loc la Teatrul Lyric în Mai trecut, am avut prilejul de a constata talentul plin de promisiuni al d-rei Bobora. I La al II-lea congres internațional al asistenței publice, care va avea loc la Viena între 7—11 Oct., se vor face numeroase comunicări de către diferiți savanți din lumea întreagă. 3 In ziua de 14 August I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei va pleca la M-rea Varatic, pentru a oficia serviciul divin cu ocaziunea hramului Sf. Maria. Tot atunci înaltul prelat va face și instalarea nouei starețe de la M-rea Agapia. 3 Zilele acestea s’a afișat lista juraților eșeni pe 1909—1911, întocmită de prefectura de județ In unire cu primul procuror. 5 Din cauza unor constatări ce s’au făcut ori la uzina electrică din Iași, curentul electric a fost suspendat de dimineață de la 7 ore și până seara. B Bahluiul venind mare, s’a revărsat Vineri pe șesul de la capătul Iașului, dinspre Păcurari. 3 Eri s’a serbat cu deosebită solemnitate hramul bisericei Sf. Ilie din Gorgani. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. arhiereul Calist, asistat de mai mulți preoți și diaconi. 3 Ministerul instrucției a anulat următoarele certificate, eliberând duplicate în locul lor, pe numele Ionescu N. Ene, liberat de școala mixtă din corn. Siliștea (Fâlciu), Popescu Alex, liberat de școală și Ionescu P. Const, liberat de școala mixtă din com. Domnești (Dolj). Mai mulți membri ai sec. esperantiste române s’au întrunit ori în localul liceului Matei Basarab, din str. Lucaci, unde sa dat o dare de seamă a congresului esperantist ținut în Bulgaria zilele trecute. ȘTIRI MILITARE De locot. Alex. Manoil de la divizionul de cavalerie din Dobrogea a obținut un concediu de 9 luni. D. căpitan medic C. Cristescu din reg. 5 artilerie a obținut un concediu de 90 de zile. NI D-l administrator de clasa 11 I. Davidescu din ministerul de războiu a obținut un concediu 4» 60 zile.