Viitorul, iulie 1908 (Anul 2, nr. 231-261)

1908-07-22 / nr. 252

2Marți 22 falia ECONOMICE SI FINANCIARE Cota valorilor la Bursa din București 20 Iulie, 1908 Cursurile s’au fixat astfel: împrumuturile de Stat române: Renta amortibilă 5 la sută lei 102 staționar împrumutul de 185 milioane 5 la sută lei 102.50 scădere, împrumutul de 32 milioane și jumătate, lei 91.— urcare: împrumutul de 50 milioane, lei. 91.— urcare :împrum. de 274 mii. lei 94.25 scă­dere.­­ împrumutur­ de 45 mii. lei 91.25 120 de milioane de lei 91.75 împrumu­tul de 90 milioane lei 91.50 urcare împr. de 180 milioane lei 91.50 urcare renta a­­mortibilă seria A și B lei 91.75 renta convertită din 1905, 91.75 încheată. Împrumutul de județe și orașe.—Obli­gațiunile Creditului județean și comunal 5 la sută lei 102.75 In urcare, obligațiunile creditului județ, și comunal 4 jum. la sută lei 93.75 staționar, obligațiunile cre­ditului viticol lei —.—­ obligațiunile co­munei București 4 la sută lei 87.50 în ur­care obligațiunile Iași 97­ împrumuturi de societăți. — Scrisuri funciare rurale 5­/0 lei 93.75 în urcare scris, func. rurale 4 la suta lei 87.62 în urcare, scrisuri func. urbane, București lei 97.62 urcare scris, funciare urb. Iași lei 94­37 staționar; obligațiunile societăței Letea lei—.—­­Acțiuni.—Banca Națională a României lei 4310 urcare, banca Agricolă lei 424 staționar, Bank of R­nia Li­ted lei 234 încheat banca de scont din București lei 132 urcare, banca Marmorosene Blank et G­nie lei 920 urcare; provizorii lei —.— — banca populară din Pi­tești lei 890,—staționar ; banca Gen. Rom. lei 1715 In urcare ; societatea de asigurare Naționala lei 715 în urcare ; societatea de asigurare Dacia România lei 845 ur­care. In devise. — Cek Londra lei 25.23 scă­dere; Cek Paris lei 100.35 scădere Gek Berlin lei 233.60 Cek Viena lei 105.30 Cek Belgia lei 100.05 scădere. Monete.—Napoleon 20.30, coroana 1.06, rubla 2.68. IN STRĂINĂTATE București, 20 Iulie, 1908. Valorile române au cotat astfel pe pie­țele streine: La Berlin.— Renta română din 1903 5 la sută ne­convertită lei 101.10 renta română din 1880 4 la sută lei —­— renta română din 1890 4 la sută lei 93.10 renta română din 1891 4 la sută lei 89.75 renta română din 1894 4 la sută lei 93 40 renta română din 1896 4 la sută lei 89.60 renta română din 1898 4 la sută lei 89 60 renta română din 1905 4 la sută, convertit 90.75 renta română din 1905 4 la sută lei 99.50 Împrumutul comunal București din 1888 4 jum.la sută lei 96.25 împrumutul din 1895 4 jum. 2 la sută lei 95.40 împrumut din 1898 4 jum. la sută lei 96.75. La Paris.—Renta română a 5 la sută lei,—Renta română 5 la sută lei, 95.70 Ren­ta română 4 la sută lei —.—. Renta română convertită a lei 90.50. —Noul împrumut convertit lei 91.75. La Frankfurt.—Renta română 5 la sută lei —.— Renta română 4 la sută lei —.— Noul împrumut român lei 101.—­­ La Triest. — Dacia română ca lei 70. Naționala lei 830. Generala 632 lei. _ La Bruxelles.— Acțiuni capital lei 990 Acțiuni ordinare lei 512. Tramvai Bucu­rești —­ CEREALE Cota cerealelor la Bursele din stră­inătate București, 18 iulie 1908 Situația pieței. — Scădere destul de importantă pentru grâu la New- York și Chicago. Porumbul s’a îm­bunătățit. La Londra grâul este sus­ținut și porumbul ferm. Urcare pen­tru grâu la Liverpol și scădere pen­tru porumb. Urcare generală la Ber­lin. Scădere generală la Paris. La Budapesta. — Grâu pro Oct. 11.21. Secara Oct. 9.44. Orzul Oct. 8.26. Porumbul pro Iulie —.—, pro August 7.65, pro Mai 7.30. Rapița 16.15. La Paris. — Grâul pro Sept.-Dec. 23.15 pro Noemb.-Febr. 23.35. Făina pro Sept.-Decemb.30.50. Noemb.-Febr. 30.70. La Berlin.—Grâul pro Iulie 229.50 pro Sept. 201.50. Sec. pro Iulie 188.50 pro Sept. 180.25. Porumbul pro Iulie 154.— pro Sept. 154.—­ La New-York.—Grâul deschiderea Sept. 99.12, disponibil 99.24,­­ pro Iulie 100.24, pro Sept. 98.75, pro De­­cemb. 100.62 Porumbul deschiderea disponibil —, pro Iulie 85.— pro Sept. —­— pro Dec. 71.24. La Chicago. — Grâul deschiderea Sept. 90.87, pro Iulie 89.37, pro Sept. 90.24. Porumbul deschid. 74.87 Sept. 77.— pro Iulie 74.12, pro Sept. —.—­ pro Dec. 61.75. IN ȚARA La Brăila—Grâul 78/79 cu 20.20 76/77 cu 19.50 cu 72/73 cu 18.— grâul 14.—. Porumbul și grâul susți­nut în simpatie cu știrile din Ame­rica. La Constanța. — Grâul 78/79 cu 205.0 74/75 cu 18.30. 77/78 cu 17.— Po­rumbul susținut 14.30. Grâul ferm în urma ordinelor de cumpărătoare din străinătate. Porumbul ferm din causa știrilor bune din America. distribui buletine acționarilor, cari sunt chemați la vot în ordine al­fabetică. Votarea se continuă în cea mai perfectă regulă. La orele 4 și jumătate, d. An­ton Carp care prezidează alegerea, declară alegerea terminată și se procede la despuiarea scrutinului. Se constată 233 de votanți ex­primând 1053 de voturi și se de­­larâ aleși în consiliul de adminis­trație d-nii: Vintilă Brătianu în­trunește 1066 voturi, M. Orleanu 807 voturi și Costescu Com­ăneanu cu 806 voturi, iar ca censori d. T­­Ștefănescu care întrunește 899 v. Au mai întrunit d. P. P. Carp 28 voturi, Petrini Paul 36, Bun­­gețeanu 11, Poenaru-Bordea 16,­­J. F. Robescu, G. Grigorescu și Sava Grigorescu câte un vot. Odată cu constituirea consiliului de administrație al Casei Rurale, guvernul își vede îndeplinită,gra­ție disciplinei sale severe și mo­rale, încă o reformă importantă și menită să dea emanciparea econo­mică acelui popor simplu în mo­ravuri, muncitor și nestăpânit de viciile plăcerilor, acelor masse să­nătoase care își vor întrebuința avutul pentru creșterea și ridica­rea generațiilor viitoare. Faliero CE SE PETRECE M ȚARA Corabia.— Din port­­ E,oaie— Azi a sosit în localitate d. prefect al județului, cu automobilul, venind de la Caracal, însoțit de d-nii Marin Nicolaescu, primarul orașului; Moanță polițai, Bănicescu, Gh. Mănescu și alții. D-sa a vizitat catedrala și orașul. — In port sunt peste 80 șlepuri sosite pentru a încărca cereale, 120 vagoane de C. F1, încărcate , 80 cu grâu și câte 20 cu orz și ovăz, aș­teaptă descărcarea. — Azi a căzut o ploaie torențială de scurtă durată însă. Dorohoi.­Lovit de tren. _ ___________t­­rasferări. Locuitorul Soroceanu voind a tra­versa linia ferată în dreptul km. 20, de pe linia Dorohoi—Leorda, a fost grav rănit la cap de trenul de 6.45 d­m., cauzându-i-se mai multe plăgi. Numitul, într-o stare destul de gravă, a fost internat în spitalul ju­dețean din localitate.­­ Domnii: Mih. Oprescu catrolor fiscal la acest județ și Leon C. Tur­­tureanu de la județul Botoșani, au fost transferați unul în locul celuilalt. Hizil.— Veterinare- 111 mai multe comune din jud. Bu­zău s’a ivit brânca infecțioasă la râ­­mători. Medicul veterinar, Provianu, a luat măsurile necesare, serova^cinând 400 râmători în com. Boldești Epizootia de variolă ovină, care datează în com. Amara, de prin Ia­­nuar, în urma variolizărei animalelor, e pe cale de a se stinge. Din spirit prezervativ pentru râ­­mătorii mizileni, s-au făcut publica­­țiuni pentru a se setovaccina pre­ventiv rămătorii. . La mănăstirea Neamțu, a înce­put a se scoate în vânzare averea falitului Moscu Iacobi. Eli s’a ținut licitație publică, în fața judecătoru­lui sindic și a șefului de Portărei din Piatra, socotându-se în vânzare 19 boi mari și 2 mânzoci. Boii s’au ad­judecat asupra d-lui Tăchel Corbu, pe o suma de 2000 lei, iar mânjii s’au adjudecat asupra preotului Gh. Bâr­liba, pe suma de 240 lei. E de notat, că conform expertizei făcute, averea, rămasă e evaluată la 3000 lei, — La mănăstirea Neamțu a ars casa Monahului Evghenie Macovei. Focul a provenit de la un cuptor, care a fost rau construit. A ars până în temelii și focul ar fi luat proporții dacă nu dădeau ajutor vizitatorii.­­ Pentru ziua de 3 August s’a organizat o frumoasă serbare de că­tre membrii bibliotecii «Ioan Creangă» în folosul Ligei Culturale și al bi­­bliotecei. Dl. profesor Neculai Iorga a binevoit a primi invitația de a ține o conferință despre «Cetatea și Mă­năstirea Neamțului». Conferința va fi urmată apoi de un frumos joc na­țional, organizat de studenții locali, la care se speră că va lua parte mult popor de prin înprejurimi. Seara va fi și o producție literară muzicală, cu bine­voitorul concurs, al d-nei Aris­­tița Romanescu și al d-lui Haralamb Lecca. Comitetul bibliotecei în frunte cu economul H. Celus, președinte Gheor­­ghe Bârliba și Vasile Lascar, stu­denți, ca membri, depune multă ac­tivitate, pentru ca succesul atât moral cât și material să fie mulțu­mitor.­­ S’a făcut autopsia cadavrului lui loan Popa în fața d lui procuror Cugler, de către d-rii Penescu și Po­­povici, pentru a se constata, dacă moartea i-a fost cauzată de vreo sub­stanță otrăvitoare, după cum pretinde familia defunctului. Intestinele și i­­nima au fost trimise pentru a fi a­­nalizate la institutul de chimie din București. E de notat că defunctul Ioan Popa era de o constituție robustă, iar moartea i-a fost subită. Focșani. — Nenorocire.­C.„­ Zilele trecute copilul d-lui G. Po­­pescu, comerciant din localitate, în etate de 4 ani, jucându-se pe lângă varnița din curte a căzut într’ânsa. La țipetele disperate ale copilului au sărit cei din casă și l’au scos afară. Pe seară bunicul copilului, Sandu Pescarul, a venit să-l vază. Ajungând acasă la dânsul i a venit rău și după vre-o două ceasuri de dureri a în­cetat din viața. A doua zi a murit și copilul. Astăzi a avut loc înmor­mântarea și a bunicului și a copilu­lui odată. O mare jelanie e în familia aces­tora, în urma acestei grozave neno­rociri. Rudele și mulți prieteni au condus până la locașul de veci pe decedați. Asemenea și societatea meseriașilor.­­ Podgorenii din acest județ fac toate sforțările ca la congresul de la 6 August, ce-i țin în capitală, să ia parte cât mai mulți reprezintanți din Putna. Totuș lucrurile nu prea mergeau bine, căci oamenii erau săraci și nu-și prea dădeau copii la școală. Atunci, doui bărbați cu durere de inimă pentru înaintarea neamului românesc, Ștefan Ștefureac și T. V. Stefanelli, întâiul profesor, iar al doilea și acum consilier la curtea de apel­ din Lemberg, scriitor dis­tins și membru corespondent al Academiei române — acești doui bărbați au pus bazele societății „Școala română“ la 3 Septembrie 1883 pentru ajutorarea elevilor să­raci. Societatea are o avere de 140 mii coroane și a impârțit zeci de de mii de coroane pentru găzdui­rea școlarilor săraci, ajutoare stu­denților la Universitate, tipărire și editură de cărți. In jurul unei crime. Cititorii noștri își amintesc de în­fiorătoarea crimă săvârșită asupra fostului primar Gh. Rășcanu din com. Tanacu, care a fost omorât în niște împrejurări foarte triste acum o lună de zile de către necunoscuți. De atunci și până în prezent con­­tinuându-se cercetările neântrerupte de către d-nul procuror Gh. Palade, care și-a dat o neprețuită osteneală pentru descoperirea autorilor și a reu­șit a se da de urma autorilor. Ei sunt Gh. Hurdabaie ajutor de primar și 2 fii ai lui. Judele-instruc­­tor găsind vinovați pe cei de mai sus, a și dispus arestarea lor elibe­rând mandate de depunere. Jubileul școalei române din Suceava-Bucovina In luna Septembrie a. c., școala română din Suceava-Bucovina își va serba jubileul de 25 ani de la înființarea sa. Românii bucovineni încă în anul 1848 câștigaseră dreptul să aibă școale, dar din lipsa de profesori și manuale de învățământ abia în anul 1881 s’au deschis clase para­lele, cu limba de propunere ro­mână, în gimnaziul din Suceava, Curierul sezonului Bavara — împrejurimile. — Es- BUVOld- cursiunile.—Teatrale. — Observații. Se știe că în luna trecută, stri­­cându-se conductele de apă pota­bilă, funcționarea băilor a încetat vre­o 2—3 zile ; o parte din pu­blicul alarmat—cu drept cuvânt— a plecat imediat în alte părți. Presa anunțând aceasta, numărul vizitatorilor a diminuat simțitor, căci nu mai soseau de­cât 10-12 familii zilnic, dar în urma măsu­rilor luate : anchete, inspecția d-lui ministru Djuvara, con.i.aliatul dat de d. inginer șef al stațiunii și d. dr. Stinghe chimist expert al băi­lor, relativ la eficacitatea apelor și publicarea lor în ziare, — deci totul luându-și cursul lui normal— vizitatorii și suferinzii au început să vie în număr foarte mare, așa că azi cu greu se mai găsesc ca­mere, care se rețin și telegrafic. Zilnic se fac aproape o mie de băi , numărul lor crescând mereu din cauza afluenței suferinzilor. In vecinătatea băilor Govora sunt apoi o mulțime de localități, demne de a fi vizitate, ast­fel : M-t­rea Dintr’un Lemn, Bistrița, Horez, salinele Ocnele­ Mari, R.­­Vâlcea, Călimănești, Olănești, Că­­ciulata, Cozia cum și frumoasa vale a Oltului. — In fiecare Joi și Sâmbătă, singurele zile când se permite pu­blicului vizitator a intra în sali­nele Ocnele-Mari, se organizează excursiuni fie cu trăsurile, fie cu automobilele omnibuse, pentru vi­zitarea acestor ocne. — Sunt aci două trupe a lui Anestin și Crețu din Craiova și a lui Moru. — Ar fi de dorit ca autoritățile să ia măsuri contra automobiliș­­tilor, cari nu înțeleg că aci nu sunt pe Bărăgan. — Rugăm pe d. inginer-șef al băilor a lua măsuri pentru scur­gerea apei de pe terasă, strânsă în urma ploilor. Deraierea din stația Adjud Doi morți. — Răniți. — Noi amă­nunte Trenul de marfă, care venea din spre Burdujeni, a derait Sâmbătă dimineață, la intrarea în stația Adjud. Accidentul s’a întâmplat din ca­usa neglijenței acarului Alexandru Balaciu care nepotrivind bine ma­­casul a provocat deraerea. Trenul sărind de pe șini, mai multe vagoane s’au sfărâmat, iar altele s’au răsturnat, de asemenea și tenderul mașinei a fost cu de­săvârșire sfărâmat. Manipulantul Stoica Dumitru, care tocmai se suise pe un vagon, căzând între vagoane a fost omo­rât pe loc. Frânarul Anastase Nae fiind apucat între două vagoane a fost de asemenea sdrobit într’un mod îngrozitor. Dus la spitalul din Ad­jud, după câteva ore a încetat din viață. Mecanicul Petre, focarul Costi­­nescu Petre și frânarul­­ Vasi­le Io­­nescu, sărind după mașină s’au rănit în mod îngrozitor, totuși se crede că vor scăpa cu viață. * Acarul Alexandru Balaciu a fost arestat de către autorități. O echipă de lucrători sub con­ducerea de inginer Tăslăoanu, pro­cedând la curățirea liniei de sfă­­rămăturile de vagoane, după o muncă de cinci ore au reușit a restabili linia, astfel că trenurile și-au reluat circulația regulată. * Direcția generală a căilor ferate fiind avizata a hotărât a se face o severă anchetă în această chestiune. In acest scop d. Râmniceanu sub directorul general al căilor ferate, împreună cu d. inginer Baiulescu, șeful serviciului de mișcare, au plecat ori de dimineață în locali­tate. De asemenea procurorul și jude­cătorul de instrucție al tribunalu­lui Putna au sosit în localitate.­­ * Pagubele causate de acest acci­dent se ridică la mai multe zecimi de mii de lei, afară de aceasta nu se știe ce despăgubiri vor cere și comercianții ale căror mărfuri se afla Ia trenul deraiat, și care parte s’a distrus, parte va suferi mari întârzieri de transport. DECORATIUNI M. S. Regele, a bine­voit a acorda înalta autorizațiune, următoarelor per­soane, de a purta decorațiuni streine: D-lui Colonel XI. Tănăsescu coman­dantul pieței București, în­­semnele ordinului Legiunea de Onoare (Franța) in gradul de ofițer. D-lui Maior C. Angelescu, de la școala de artilerie și geniu, în­sem­nele ordinului Osmania (Turcia) clasa III-a. D lui Căpitan V. Vasiliu— Năsturel din batal. 6 vânători, ordinul Osmania (Turcia) cl. IV. D-lui Căpitan I. Prodan din reg. 4 roșiori, ordinul Medjidia (Turcia) cl. III. D-lui Locotenent Stere Costescu din batal. 5 Vânători, ordinul Medjidia cl. IV­ Asasinatul politico­­judiciar din Craiova Craiova, 19 Iulie.­Sub acest titlu de câte­va zile s’a pornit o cam­panie în contra celor cari se gă­sesc în capul parchetului de Doljiu. E vorba de moartea lui Ilie Gheor­­ghiu, comerciant din localitate care a murit zilele trecute din cauză că pe ne­drept fusese încarcerat în arestul preventiv. Amănuntele tragice și desul de senzaționale cu care-și înpodobește corespondența trimisa unui ziar din Capitală, un confrate, a pro­dus aci o colosală impresie, pen­tru că de la început până la sfâr­șit sunt o serie de inexactități. Se consideră victimă un comer­ciant care dă un faliment de a­­proape 400.000 lei și după urma căruia mulți se ruinează. De­și datoriile făcute de acestulie Gheor­­ghiu sunt enorme, totuși nu s’a putut afla nici un ban în casa lui Gh­eorgh­iu. Când zicem nici un ban, înțe­legem că nu se putea în mod le­gal despăgubi creditorii de sumele pe care Gheorghiu le datora, pen­tru că fostul milionar­—Gheorghiu are diferite imobile în oraș, bani și moșie,—avusese grija să și le înstrăineze înainte de a fi declarat în stare de faliment. Și această a­­vere își are origina în ruinarea al­tor nenorociți cari au căzut în mâi­­nele lui Ilie Gheorghiu. Bazat pe aceste considerente, d. judecător de instrucție Strelicescu, în unire cu șeful parchetului lo­cal, decid arestarea falitului Ilie Gheorghiu. Această arestare însă, se ordonă după zece zile de la de­clararea falimentului și numai după ce se constată bine că la mijloc a existat frauda. Venind la confirmare, mandatul primește sancțiunea tribunalului și el se execută ca și pentru ceilalți. In acest interval, lui Ilie Ghiorghiu, care suferea de o boală incurabilă, i se înrăutățește starea, ceia ce de­­termină tribunalul de vacanță, la reconfirmarea mandatului, să-i ad­mită apelul în contra mandatului de arestare. Boala, din cauza bătrâneței și a ravagiilor ce făcuse, îi răpune viața, așa că Ghiorghiu moare în trăsură pe când se întorcea de la palatul de justiție, unde i se judecase a­­pelul. Această întâmplare a dat prilej unor gazete să facă din un simplu fapt un «asasinat politico-juridic», iar dintr’un funcționar al primăriei, — care este casierul Vlădescu,— străin de politică, un marcant și prea influent membru al partidului liberal din localitate. Nu numai că n’ar fi putut comite un asasinat, mai puțin însă să con­vingă un întreg parchet, pe jude­cătorul de instrucție și complectul tribunalului, căci confirmarea man­datului de arestare, emis de către d. judecător de instrucție Streli­cescu, a avut loc Înainte de înce­perea vacanței judiciare. Și acum cei cari cunosc afacerea acestui faliment rămân stupefiați de turnura pe care apărătorii lui Ilie Ghiorghiu voesc să i-o dea. Ce vor zice, însă, cei cari sunt victimele, — și sunt destul de nu­meroase, — răposatului Ilie Ghior­ghiu, căci moștenitorii acestuia sunt asigurați. Iată la ce se reduce acest groas­­nic asasinat, cu toate amănuntele lui senzaționale, de cari sunt pline coloanele unor gazete din Capitală. Seceta și pădurile Din când în când apar prin jur­nale articole care au drept obiect deslegarea raporturilor ce există între secetă și păduri. Mai toate sunt unanime a exalta de a exa­gera înrâurirea binefăcătoare a pă­durilor asupra climei. Unele merg mai departe și lasă să întrevază până și reaua credință a acelora cari îndrăsnesc a avea o părere contrarie. Afirmațiuni de felul a­­cestora repetate și reeditate fără control au avut darul de a gene­raliza încetul cu încetul o concep­ție asupra rolului pădurilor care după mulți este absolut eronată. E cert că pădurile nu trebuesc considerate numai și numai ca o uzină vastă în care se produce ma­teria lemnoasă, nu se poate tăgă­dui că mașivi­le păduroase ne pro­cură și foloase imateriale, dar a­­ceste foloase trebue să le căutăm în alte direcțiuni, nu trebue să ne incapâținâm a atribui pădurilor în­sușiri care nu au fost demonstrate până acuma și cari probabil nu vor fi demonstrate nici­odată pentru simplul cuvânt că nu există. E ciudat că vorba oamenilor de știință, a oamenilor cumpătați cari nu avansează nimic fără control se­rios, fără examen conștiincios, are de regulă mai puțină trecere față de publicul cel mare decât decla­­mațiunile bombastice ale unor fa­natici, decât povestirile necontro­­late ce se colportează de la unul la altul. Un cuvânt mai mult de a nu sta în neacțiune, ci a lupta pen­­tru c cea ce am recunoscut cu adevăr. N­u zic că oamenii care susțin pă­reri pa cari le gasesc greșite, n’ar fi convinși dar mi se par prea pu­țin sceptici față de ceace afirmă, față de ceace primesc ca bun de la alți. Bă raționăm nițel. Seceta este condiționată prin ridicarea anor­mală a temperaturei precum și prin lipsă de precipitațiuni atmos­ferice. Curenți de aer calzi și uscați a­­gravează răul. Dacă pădurile ar avea darul de a reduce temperatura aerului și a pământului, dacă ar putea să mă­rească cantitatea de precipitate at­mosferice, dacă ar servi lanurilor învecinate ca un paravan în con­tra curenților uscați, atunci, se în­țelege, seceta s ar putea combate cu efect prin conservarea masive­lor păduroase existente sau prin înființarea de păduri a­colo unde lipsa lor ar fi simțită. Dar au ele toate aceste însușiri? Multă vreme au fost admise pur și simplu, bazat pe observațiuni su­perficiale sau neexacte. Dar la un moment dat intervine studiul cri­tic. Oameni mai puțin creduli mai sceptici recurg, pentru a răspunde la atâtea întrebări, la termometru și psychrometru, la pluviometru și anemometru; observațiuni compa­rative urmează zeci de ani, pen­tru a dezlega cestiunea : au sau nu au pădurile o Influență asupra climei ? Aceste observațiuni sunt departe a confirma concepțiunea entusiastă asupra rolului pădurilor în econo­mia naturii. Media temperaturei anuale a ae­rului într-o anumită regiune este aproape aceiași în pădure ca și în afară pe pădure. Diferența în mi­nus care rezultă pentru tempera­tura aerului din pădure nu atinge nici măcar un centigrad. Umidi­tatea aerului (considerată ca ab­solută) este aceiași în pădure ca și în afară de pădure. Ploile par a fi ceva mai abundente de­asupra pă­durilor decât asupra câmpului des­chis. Pădurile nu stânjenesc acțiu­nea vântului decât maximum până la o distanță de 1000 de metri. Bată în câteva cuvinte rezultatele principale dobândite. Este adevărat și lucrul era evi­dent, că în pădure, în timpul ve­rii, e mai răcoare decât în afară de pădure, dar de aceasta scobo­­rârea temperaturei profită exclusiv numai terenurile acoperite de pă­duri și încă de păduri bine consti­tuite, nici de cum acelea din ve­cinătatea lor. Nu s’a putut com­bate și, abstracție făcând de una sau două excepțiuni, ce-mi sunt cunoscute, nu s’a susținut nici o dată un tele­efect climateric al pădurilor asupra terenurilor chiar din proximitatea lor. Se înțelege că cestiunea este prea vastă pentru a o putea viola în­­tr un articol necesarmente restrâns de ziar. Scopul a fost pur și sim­plu de a nu lăsa să se înrădăci­neze prea adânc și să se acredi­teze o idee care ne pare eronată. Este bine ca să se știe că mulți din specialiști și că oameni de bun simț tâgăduesc în modul cel mai energic orice înrîurire a pădurilor asupra climatului unei țări. Climatul unei regiuni este de­terminat de alți factori mult mai puternici în această privință decât pădurile. Chiar de am admite—lu­crul însă nu e nici­de cum dove­dit—că masivele păduroase vaste ar putea întru­câtva să modifice cli­matul local al unei regiuni, totuși n’am putea să caracterizăm mai bine această acțiune a #tor de­cât comparând-o, față de întiunerec, cu acea a unei lumânări de seu care și ea răspîndește cîteva raze lumină în jurul ei pe lângă undele luminoase ale unei lămpi elec­trice. Nu, pădurile n’au acea înrîurire miraculoasă asupra climei pe care o seamă de lume vrea să le-o atri­­bue. Dacă admitem o legătură în­tre climatul unei regiuni și pădu­ri, atunci cel mult in acest sens că existența celor din urmă este o funcțiune a celui dintâi, dar nici de­cum în sensul invers, a­­nume că pădurile ar putea să de­termine o modificare simțitoare a climatului dat. Este o utopie a crede că seceta­­ ar putea combate prin conserva­rea pădurilor, prin reînființarea ce­lor dispărute. Și?... Vrea să zică bine fac acei cari fac pădurile, nici un frâu nu tre­bue pus furiei despăduririlor, tre­buesc încuragiați acei cari nimi­cesc pădurile, ridicați In slava ce­rului ca pionieri ai civilisațiunei ? Oh, nu­­ de o mie de ori nu ! Aș re­greta aceste rânduri, dacă cine­va s’ar crede îndreptățit prin ele a lua asemenea conclusiuni. Românul trebue să vegheze a­­supra patriotismului său forestier, trebue să’l apere, trebue să se în­chine lui. In adevăr, chiar dacă am lăsa la o parte sim­pla utilitate a păduri­lor ca producătoare de materie lemnoasă, pentru care pe zi ce trece se găsesc noi întrebuințări lucrative, chiar de am neglija folosul economic care rezultă din faptul că unele terenuri nu se pot utiliza de­loc sau mai bine de­cât prin cultura rațională a pădurilor, totuși rămân netăgăduite înrâuriri­le favorabile ale pădurilor asupra terenului acoperit de ele și asupra terenurilor învecinate precum fixa­rea pământurilor fugitive, regula­rea in anuite limite a regimului apelor și altele cari ne îndrituesc a zice ea cu deosebire în țara ro­mânească pădurile au fost și sunt mântuitoare pentru sătean și oră­­șean, pentru agricultor și mese­riaș, pentru toți ce trăesc în a­­ceasta țară bine­cuvântată de Dum­nezeu. G. N. tot ce scrie, a i se cântări cu ar­ginți sunători toate acțiunile, nu poate pricepe cum un om ar fi de­terminat să facă ceva numai din simplul imbold curat al inimei, nu­mai la gândul că și-a îndeplinit da­toria de conștiință, fără foloase—ci adesea cu pagube — materiale. Rândurile acestea se scriu nu pentru că Moldovan ar avea vre­o trecere în ochii fraților de dincolo, ci pentru a se întări încă odată a­­devărul că renegații sunt dușmanii sei mai înverșunați și mai neloali ai neamului lor. Mercenarul maghiarismului Dr. G. Moldovan, cel care scoate Ungaria la Cluj în schimbul ar­­gințiior ungurești, într-un apro­piat număr al foaei sale, vorbește despre lucrarea recentă a d-lui Russu Șirianu. Iobăgia După ce face câte­va considera­ții asupra literaturei în serviciul politicei, renegatul Moldovan se revoltă împotriva epitetelor de „barbari“ și „asupritori“ ce se dau ungurilor. Mai departe dânsul spune că nu­mai printr’o mistificare a adevă­rului ziarele românești din Ardeal caută să prezinte stăpânirea ma­ghiară ca un jug și să menție spi­ritul de ură în înimele românilor. Apoi, printr’o eșire bine plătită, se exprimă ast­fel: „Russu Șirianul vestitul politi­cian român și ex dascăl, nu de a­­ceea a învățat să scrie, și nu de aceea trăiește din agitări, ca să nu scrie și el cărți în acest spirit, spre a-și câștiga aureola de mare na­ționalist, și a-și umplea punga de gologani... Tocmai Moldovan se găsește indi­cat să vorbească de umplerea pun­­gei cu gologani ! El care pentru un blid de linte și-a părăsit frații și și-a uitat de datoria lui de român, dându-se de partea dușmanilor nea­­mului nostru, îndrăznește să in­sulte pe luptătorii devotați ai cau­zei românești și să le bănuiască buna credință ! Dar, mă rog, cum și-ar putea umple punga de gologani d. Russu- Șirianu după urma nouei sale lu­crări ? Renegatul, deprins a i se plăti Producțiunea rafineriilor de petrol pe luna Iunie In cursul lunei Iunie petrolul întrebuințat la rafineriile din Ba­cău, Buzău, Constanța, Covurlui, Dâmbovița, Ilfov, Neamțu și Pra­hova a fost de 83.115.451 kgf. Fa­­bricațiunea resultată din această cantitate a fost următoarea : 15 milioane 496.462 kgr. benzină, 19 mii, 496.110 kgr. petrol, 11.267.624 kgr. uleiuri minerale, 78 036 kgr. solzi, 2.170 kgr. koks și 36.311.979 kgr. rămășițe. Consumul interior din aceste fa­­bricațiuni a fost de 32.048 kgr. benzină, 2 946.760 kgr. petrol, 652 mii 370 kgr. uleiuri minerale 5084 kgr. parafină, 1190 kgr. koks și 27.852.340 kgr. residiuri. Din cantitățile fabricate la aceste rafinerii s au exportat următoarele produse: 8.994.195 kgr. benzină, 5.241.010 kgr. petrol 4.734.169 kgr. uleiuri minerale, 50.000 kgr. para­fină și 292.319 kgr. residiuri. Deducând produsele ce s au con­sumat pe piețele din țară și cele care s au exportat în cursul acestei luni, resulta că la finele lunei Iu­nie se găsea în depozite, urmă­toarele cantități de petrol: 55 mii. 843.955 kgr.benzină, 48 752.069 kgr. petrol,23.170 364 kgr. uleiuri mine­rale, 236.382 kgr. solzi, 144.928 kgr. solzi, 144.928 kgr. parafină, 14 990 kgr koks și 39.763.095 kgr. rămă­șițe. Cu aceste cantități, depozitele ră­mase și din cursul lunilor trecute s-a mărit în mod simțitor. O fata răpită de mama sa Titlul corespunde exact cu întâm­plarea pe care vrem s’o povestim și care s’a petrecut nu de mult în Paris. D-ra Bassot, fica generalului Bassot însuflețită de idei religioase, a părăsit într’o vreme casa părintească, contrar voinței familiei, și s’a stabilit în in­stitutul religios «Casa Socială» unde a stat vreme îndelungată, fără ca cine­va, nici chiar părinții, să-i știe de urmă. Această domnișoară, crescută în belșugul și confortul unei bogate familii parizene, era bucuroasă să îndeplinească în sus-numitul institut, umila însărcinare de soră de caritate. Era cu totul absorbită de cerințele acestei misiuni, pe care o credea mult mai nobilă și mai înălțătoare de­cât aceea pe care o îndeplinea acasă, când familia, care în urma unor cer­cetări amănunțite aflase unde se gă­sește cerând intervenția autorităților, o luă din institut și o duse acasă, încercarea de a o ține aci însă, fu fără succes, căci tânăra fată, prin­tr’o cerere adresată procurorului, a­­rătă că e majoră și prin urmare li­beră de a trăi așa cum găsește cu cale, autoritatea părinților neputân­­du-se exercita asupra sa. Procurorul, găsi cererea întemeiată și, cu toate opunerile părinților, dis­puse eliberarea d-șoarei Bassot, care imediat ce se văzu scăpată, se duse direct la Casa Socială unde își reluă postul de soră de caritate. Se vede însă că modul de a gândi al familiei diferă prea mult de al fe­tei, deoarece ea trecu zilele trecute prin următoarea aventură neobișnuită. In momentul când trecea pe una din străzile Parisului, un automobil în care erau mai multe persoane, se opri în dreptul ei și doi indivizi să­rind repede jos, o apucară strâns și o suită în automobil pornind cu o iuțeală nebună și ieșind din oraș. Pe drum, fata recunoscu pe mama sa cu care călătorise alături, nu recu­noscu însă pe cei trei bărbați; în­cercările ei de a atrage atenția cuiva prin strigăte nu avu nici un rezultat căci n’avea cine s’o audă și când tre­cea prin vre-un foc mai populat i se astupa gura. In timpul unuia din cele trei popasuri pe cari le făcură pe drum, ea găsi posibilitatea de a în­știința printr’un om pe avocatul său, despre cele ce i s’a întâmplat, in împrejurimile localităței La Ro­che însoțitorii ei se hotărâră să meargă cu trenul, în care scop unul dintre bărbați se duse înainte ca să anunțe pe șeful gării că au de tran­sportat la Geneva, pe o smintită. Protestările și smânciturile ei pe pe­ronul gării, nu făcură de­cât să fie compătimită de cei de față. Fu ur­cată într'un compartiment separat și dată jos la Geneva unde fu internată la azilul cantonat într’o celulă. Directorul, conform cererii acelor cari o aduseseră, urma să-i aplice tratamentul obicinuit pentru acei cari prezintă semne de alienație min­tală, când repetatele, energicele și logicele ei argumente, îl convinseră că riscă prea mult dacă o va mai lipsi de libertatea pe care o cerea De aceea îi și făcu peste puțină vreme cunoscut, cu nu mai atârnă de nimeni, că poate să mai rămână sau să plece imediat din azil, fără ca cineva să se opună la aceasta. Fata n’a întârziat un singur mo­ment și după ce primi suma de bani trimisă de avocatul său își făcu pre­gătirile de drum. Ea se prezintă întâi judecătorului, căruia îi povesti pe larg faptele a­­rătate de noi, și se grăbi să se ducă pentru a treia oară la Casa socială, la însărcinarea care îi e atât de scumpă. Cât despre părinții fetei, s’a do­vedit că tatăl n’are nici un amestec în această din urmă întâmplare, pe când mama sa se justifică arătând că în calitate de mamă se credea datoare să o sustragă de sub influ­ența ideilor religioase exagerate, pro­ferate la Casa Socială. M. Dr. 1 0 AN {Ta L1N CIU 0 . Medic Román, Villa Westend •> MARIENBAD (Boemia) Informațiuni II Ministerul de interne, în urma intervenirei Ministerului afacerilor streine a trimes o circulare pred­urilor județe, prin care le invită a pune în vederea autorităților comunale, ca pentru mai multă celebritate actele ce departamentul afacerilor streine are a le transmite comunelor rurale, să le trimeată direct cum și comunele rurale să comunice direct cu Minis­terul de externe. 3 Iată cum s’a distribuit fondul comunal între comunele urbane și rurale ale țării, schimbare făcută pentru a fi pusă în corespondență cu modificările aduse modului de compunere a nouilor comune ru­rale și administrației județelor. Dintr-un fond total de 27.844.633 lei o sumă de 19.484.001 lei a fost afectată celor 71 comune urbane și 8 389.632 lei comunelor rurale. Bucureștiul primește 6.564 000 lei, Iași 1.305.245 lei,­ Galați 1 mi­lion 051.000 lei, Brăila 949.000 lei, Craiova 788.000 lei, Ploești 628.000 lei, Botoșani 432.000 lei, Bârlad 423.000 lei, Focșani 420.000 lei, Bu­zău 368.000 lei, Constanța 368.000 lei, Tulcea 315.000 lei, Giurgiu 289 mii lei, Bacău 286.000 lei, Roman 280.000 lei, Piatra 275.000 lei­­.­­Severin 272.000 lei, Pitești 253.000 lei, Dorohoi 210.000 lei, Huși 204 mii lei, etc. etc. Comuna urbană care primește cel mai puțin este Cuzgun, din jude­țul Tulcea, și anume 3888 lei. Si­naia e favorizată cu 85.000 lei. 3 Noua emisiune de timbre poștale «en taille deuce» care se vor pune în circulație pe ziua de 15 August, vor fi cele de 40 bani verde închis, cele de 1 leu maronii cele de 2 lei oranj. 3 S’a primit demisiunea din ar­mată a căpitanului Tătaru Gheor­­ghe, din Regimentul R.­Sarat No. 9, trecându-se în cadrul ofițerilor de rezervă. 3 Numărul locurilor vacante la școala normală a Societăți pentru învățătura poporului, din Capitală, pentru anul școlar 1908—1909 sunt de 31, din care 29 pentru clasa I și 2 pentru clasa IV. Cererile pentru înscrierea la con­curs se vor primi cel mai târziu până la 31 August a. c. II Totalul soldului sumelor de­puse la Casa de economie de dife­rite persoane, a fost la 31 Martie 1908, de 61.797.654 lei. El i s’a săvârșit logodna sim­paticului prim procuror al tribu­nalului Ilfov, d. Eftimie Antone­scu, cu d-ra Gussi, sora d-lui I. Gussi fostul prefect de Ialomița. Urăm tinerilor logodiți toate fe­ricirile. 3 La 1 Octombrie Se vor des­chide cursurile școalei de poștă și telegraf, de pe lângă direcția ge­nerală a poștelor și telegrafelor. Cererile pentru înscriere se vor adresa direcțiunei acestei școli, până la 25 Septembrie. 3 Mâine la orele 10 a. m., se va ține la ministerul industriei și co­merțului, concursul pentru ocupa­rea a două posturi de copiști la serviciul minelor. ■ Ofițerii mai jos notați, care conform vechei legi a geandarme­­rii rurale, ereau aflați în posiție de disponibilitate, au fost trecuți în activitate în corpul geandarme­­rii rurale. Acești ofițeri sânt: Căpitanii : Iorgulescu Barbu, Ple­­șoianu Iulian, Popeanu Grigore, Voinescu Petre, Țiuleanu Ion, Chi­­riac Sandu, Ghițescu Filip, Fur­­duescu Vintilă, Cernătescu Gheor­­ghe, Dobrescu Alexandru . Locotenenții: Ion Constantin, Va­siliu Z. Constantin, Georgescu Pe­tre, Ștefănescu Ion, Varticlas Pe­tre, Guardul de artilerie cl. 2 Iva­­novici Sofronie. B Drapelul din Lugoj vorbește în termeni elogioși despre d-ra Bo­­bora, o distinsă elevă a Conserva­torului din București, care va da zilele acestea un concert acolo. Cu prilejul unei producțiuni a elevilor Conservatorului, care a avut loc la Teatrul Lyric în Mai trecut, am avut prilejul de a con­stata talentul plin de promisiuni al d-rei Bobora. I­ La al II-lea congres interna­țional al asistenței publice, care va avea loc la Viena între 7—11 Oct., se vor face numeroase comu­nicări de către diferiți savanți din lumea întreagă. 3 In ziua de 14 August I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei va pleca la M-rea Varatic, pentru a oficia serviciul divin cu ocaziunea hra­mului Sf. Maria. Tot atunci înaltul prelat va face și instalarea nouei starețe de la M-rea Agapia. 3 Zilele acestea s’a afișat lista juraților eșeni pe 1909—1911, în­tocmită de prefectura de județ In unire cu primul procuror. 5 Din cauza unor constatări ce s’au făcut ori la uzina electrică din Iași, curentul electric a fost sus­pendat de dimineață de la 7 ore și până seara. B Bah­luiul venind mare, s’a re­vărsat Vineri pe șesul de la capă­tul Iașului, din­spre Păcurari. 3 Eri s’a serbat cu deosebită so­lemnitate hramul bisericei Sf. Ilie din Gorgani. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. arhiereul Calist, asistat de mai mulți preoți și dia­coni. 3 Ministerul instrucției a anulat următoarele certificate, eliberând duplicate în locul lor, pe numele Ionescu N. Ene, liberat de școala mixtă din corn. Siliștea (Fâlciu), Popescu Alex, liberat de școală și Ionescu P. Const, liberat de școala mixtă din com­. Domnești (Dolj).­­ Mai mulți membri ai sec. es­­perantiste române s’au întrunit ori în localul liceului Matei Ba­sarab, din str. Lucaci, unde s­a dat o dare de seamă a congresului esperantist ținut în Bulgaria zi­lele trecute. ȘTIRI MILITARE D­e locot. Alex. Manoil de la di­vizionul de cavalerie din Dobrogea a obținut un concediu de 9 luni. D. căpitan medic C. Cristescu din reg. 5 artilerie a obținut un conce­diu de 90 de zile. NI D-l administrator de clasa 11 I. Davidescu din ministerul de războiu a obținut un concediu 4» 60 zile.

Next