Viitorul, septembrie 1908 (Anul 2, nr. 292-321)
1908-09-19 / nr. 310
ANUL n. No. 310. ABOHAMeNIK ^ * t I . . • w Btrtlnltita , , ț f vao h Tit .... '•>«* i*MW> 8 0 bani & săi UN AN SASE LUN» . . 18 lai 8 ie! 80 iei IL iei AboasmantaU twcep la | si* IS ala fiecărei luni. Pentru preoți și învățători prețul abonam, ps lumii MDAO ȚIAI 68, Calea Victoriei, 86, — București — si TELEFON 13/47 .. U" a mNCivRi QO mmoî la Linia de corp 7 ps o coroană în pag. ii. , 40 n ldam .. .. .. „ „ „ „ IV . 30 ii Í Inserțiuni ți reclame linia........................... 3 lii Anunclurile $1 Inseratiunile se primesc la Admini»tteWüai tiu#» fi fiii Agențiile de Publicitate AOi I Calea Victoriei, 8 ®, Bucureți TVUirON I«147 ■. ............... etoa* Congresul internațional al liberului schimb cu cercurile agrare și in oarecari cercuri industriale, in concurență cu productele țărilor continentale se născură In Anglia liberul schimb, tendințe protecționiste, cari, timide la început. In legătură cu planurile imperialiste ale lui J. Chamberlain, ajunseră la formularea pretențiunilor celor mai de temut pentru tulburarea seninătății cerului... manchesterian. Și cum guvernul liberal a început o politică de reforme sociale, in care socialiștii nu i-au precupețit de altfel concursul, propunând un proect de lege pentru reglementarea timpului de lucru la 8 ore pe zi, altul, transformat in lege, întru fixarea prețurilor muncei acasă „Homework“ (Haus industrie) de către stat, și altul pentru asigurarea bătrâneței lucrătorilor, care va încărca budgetul statului cu vre o 400 milioane lei anual, temerile că lipsa financiară va sili guvernul să se reîntoarcă la protecționismul vamal, au Îndemnat pe membrii din „Cobden Club“ a convoca un congres internațional al liberschimbiștilor, care a și avut loc în zilele de 7—8 August în Londra.» Programul congresului a fost format din următoarele două chestiuni, anume astfel formulate : I. Efectele liber-schimbismului asupra relațiilor internaționale. II. Efectele asupra progresului industrial și agricol al politicei comerciale a statului, in ceea ce privește tarifele și special din punct de vedere : a) al cantităței de Întrebuințare furnizată capitalului și muncei și a regulamentarii și stabilității acestei întrebuințări; b) al pierderilor naționale cauzate prin întrebuințarea neeconomică a capitalului și a muncei ; c) al lefurilor muncei al prețurilor pământurilor și al puterei de consumație a populației; d) al situației actuale și al viitorului mișcărei liber-schimbiste în fiecare țară. Dacă asupra primei chestiuni discuțiile rau Învârtit în jurul chestiunei păcii, fără mare succes de a fi insuflat Încrederea că liber-schimbismul ar fi fost todeauna „instrumentul păcii“ — în toată Europa numai 2 țări, Anglia și Olanda, fiind liberschimbiste —apoi contribuțiunile aduse de mulți dintre cei 500 participanți din toată lumea, asupra chestiunei celeilalte, au meritul de a lămuri mai complect și bunătățile și relile liberului-schimb în politica dintre popoare și în cea internă. Și aceasta Intrucât fiecare reprezentant al țărei sale, in dorința de a aduce ceva nou pe spatele protecționismului, spre a-1 încovoia de tot, lăsa să se Întrevadă In unilateralitatea punctului de vedere — de cele de mai multe ori cel economic și numai arare ori cel național-economic— cealaltă față a uneia din cele mai complicate probleme economice. Unii economiști francezi au accentuat „contrazicerea“ ce ar exista între politica interioară a ministerului liberal și politica liberului-schimb de unde a ieșit majoritatea pe care o reprezintă, fără a-și aduce aminte că de ani de zile, atât în Anglia cât și în Germania, foarte mulți dintre liberi-schimbiști recunosc statului chemarea de a interveni în contractul muncei. Intru apărarea muncitorimor. Iar dușmanii politici ai actualului regim, folosind aparența „contrazicerei“ teoretice între liberalism și intervenționism, vor folosi argumente financiare spre a Încerca în ziua când vor veni la putere, o reîntoarcere la protecționismul vamal. Și aici ar fi un pericol pentru viitorul evoluțiunei marei britanii, ea nu cumva planul nereușit al lui Chamberlain în 1903, de a stabili taxe vamale asupra obiectelor alimentare și asupra materiilor prime, să ajungă lege, căci aceasta ar însemna îndeplinirea dorințelor unei aristocrații deposedate în dauna păturei muncitoare, căreia i-ar veni sarcina de a umplea sacul budgetar prin această dare indirectă a vămilor pe materii de prima necesitate. ....De cât democrația care abia a pătruns la putere și pentru întâia oară s’a manifestat printr-o politică întru folosirea muncitorimei engleze, va birui și la alegerile viitoare pe interesații introducerea protecționismului vamal, cu toate mijloacele electorale de cari aceștia dispun, căci muncitorimea e sătulă de jugul legilor lor. Și chiar în cazul contrar părerea economistului german Brentano din München, care zice . ..„Dar eu privesc ca o imposibilitate, ca tocmai în acest caz Anglia să se reîntoarcă la protecționism vamal. Aceasta ar fi o astfel de revoluționare a tuturor raporturilor economice, cum au devenit ele de 60 ani Încoace, că orice încercare serioasă de a reîntoarce Anglia la protecționism vamal, ar produce o revoluțiune, este de prețuit mult mai mult ca profețiile unui economist francez, liber schimbist de frunte, care vede în modul Încheierii tratatului de comerciu între Franța și Anglia cheia chestiunei și socotește Întoarcerea Angliei la protecționism, pe dată ce articolele de lux ale industriei franceze vor fi supuse taxelor vamale la granițele engleze.... Și tocmai aceasta ar fi unul din mijloacele de a se Întoarce In sarcina claselor, avute asigurarea bătrâneței lucrătorilor! Rezultatul congresului, despre care presa nu prea s’a ocupat, este pentru oamenii politici de felul liberalilor de la cârma guvernului englez, întărirea convingerei că între protecționismul muncitorimei și liber schimbismul vamal, departe de a exista vr’o contrazicere, este o legătură de reciprocitate, cari fac tăria politicei liberal-democratice din ziua de azi. ....Și cât pentru acei, cari oriunde sunt, cred că nu acuzațiuni de tendinți socialiste, au o armă contra liberalizmului modern, timpul le va arăta cât de amar e’au înșelat! V Maru PROCESUL Cârciumarilor evrei din Iași Strămutarea procesului la Vaslui Precum anunțasem, d. ministru al justiției, sesizat printr’un raport din partea procurorului general de la Iași, a sesizat la rândul d-sale parchetul Curții de Casație, să ceară acestei înalte instanțe, strămutarea judecărei procesului intentat de d. dr. Șumuleanu celor 180 de cârciumari evrei, de la Curtea cu jurați din Iași la o altă Curte. Cererea a fost luată în cercetare ieri, în camera de consiliu. D. procuror al Curții de Casație Sadoveanu, a sprijinit-o pe motivul că situația pe care o are o anumită foarte a populației ieșene, ar putea ace ca în timpul dezbaterilor sau prin verdictul juraților, să se producă manifestațiuni cu un caracter turbulent, care ar periclita ordinea publică. Din partea cârciumarilor evrei a vorbit d. Lascar Antonin, de la Iași, cerând respingerea cererii. Curtea, după o scurtă deliberare, găsind cererea întemeiată a decis strămutarea judecării procesului la Curtea cu jurați de Vaslui H. ZIAR DE DIMINEAȚA Hot« politice „Ordinea“ vrea să susție că expropierea este o soluție conservatoare, pe când servitutea e o soluție socialistă. Nu cred onorabilii noștrii contrați că în felul acesta discuția firmei alunecă pe un teren neserios. In orice caz, noi am regreta să punem capăt discuțiunei căci în mod serios ca până acum, ne place să discutăm cu dânșii idei și principii.* Takiștii fac un foarte rău serviciu d-lui Take Ionescu, organizându-i primiri ca cele de acum câteva zile, întrucât asemenea primiri sunt profund ridicole. Sperăm că d-nul Take Ionescu care are simțul ridicolului va împiedica în viitor pornirile teatrale ale partizanilor săi, deși recunoaștem că atunci când un partid politic n’are un substrat lămurit de idei și de principii, e redus pentru a’și manifesta existența să recurgă la tot felul de reclame, chiar la reclame de prost gust. * «Epoca» continuă a acuza pe d-nul Maior Cocăneanu. La acuzațiile noastre însă nu răspunde ci formulează acuzațiuni la cari îi se va răspunde. Noi ținem însă să constatăm că d-nul Filipescu nu a lămurit situația sa în privința apărărei cinstei oamenilor și că transportă în presă un proces civil pendinte Înaintea instanțelor judecătorești. Și ca atare, declarăm că ne considerăm absolut deslegați de orice fel de concurs ce ar fi dat Epocei în acțiunea pe care vrea să o întreprindă pentru apărarea oamenilor calomniați prin presă precum și de orice acțiune ar întreprinde în viitor în această direcție. * Insultele triviali ne care „Epoca ni se a adresat nouă și unuia din directorii noștrii cu prilejul observațiunei ce făcusem asupra unui număr din ziarul oficios al partidului conservator carpiat nu ne miră Ceea ce ne ar fi mirat e ca „Epoca“ să fi răspuns în mod civilizat.* Un ziar, care se crede întotdeauna foarte bine informat, afirmă că e mare gâlceavă printre miniștri, pe chestia concesionării terenuilor petrolifere ale Statului. Ni facem o plăcere să comunicăm cititorilor acestui ziar că, după cât știm noi, chestia concesionărei terenurilor petrolifere ale Statului, nici nu sa discutat de către miniștrii HOUTATX Un inginer german Helveger a inventat un turnivor, grație căruia fumul coșurilor dela oasa și de la vapoare este absorbit așa că nu se vede de loc de la distanța. Inginerul german voind să-și vândă invenția în Franța, ministerul de marină i-a pus la dispoziție torpilorul 164 pentru facerea experiențelor. * Un incendiu curios In felul lui, a avut loc zilele trecute la Paris pe str. Hiohet. Un trecător care își aprinsese țigarea Își aruncă chibritul în stradă. In momentul acela o flacăre mare couvinse strada pe o distanță de câțiva metrii pătrați. Ce se Întâmplase ? Pe stradă se găsea o băltoacă de benzină scursă din rezervorul unui automobil. Din fericire însă focul a fost stins cu ușurință. • Contele Zeppelin și maiorul Gross se vor bate în duel sau nu ? Iată întrebarea pe care și-o pune deocamdată presa și opinia publică în Germania. Cauza acestui duel ar fi următoarea: acum un an un ziar vienez anunțase că inventatorul balonului dirijabil cu scheletul fix nu ar fi contele Zeppelin ci un inginr austriac, Schwartz care ar fi murit. Zeppelin se grăbi să desmintă știrea la toate ziarele din lume De data asta însă într'o convorbire avută cu mai mulți aeronauți maiorul Gross susținu aceiași temă ca și ziarele vieneze. Contele Zeppelin înfuriat i-a trimis martori Maiorul Gross și a constituit și el pe ai lui. CATASTROFA din BERLIN Telegramele ne-au adus la timp vestea teribilei catastrofe, care a cufundat în doliu tot Berlinul. Două trenuri metropolitane aeriene s-au ciocnit la o cotitură de linie între stațiunile Postamerstrasse și Büllowtrasse. Ciocnirea a fost atât de puternică încât un vagon a sărit peste parapetul liniei și a căzut în curtea asfaltată a unei fabrici frigorifere, în timp ce al doilea vagon rămânea suspendat în aer. Dându-se alarma , secții de pompieri alergară imediat la locul dezastrului încercând, unii să scoată de sub dărâmături pe răniți și cadavrele morților, iar alții cu diferite macarale să salveze vagonul suspendat din care eșeau țipetele disperate ale călătorilor prizonieri în această cutie de sticlă și de fier. Catastrofa a costat viața a 17 călători cari s-au găsit în mare parte carbonizați desigur din cauza curentului electric. Răniții sunt în număr de 20. Locul sinistrului. ASM VACANȚELE PARLAMENTARE « Conservatorul» și « Ordinea» se ceartă de cătăva vreme în jurul chestiunei de a ști câte locuri va declara vacante președintele Camerei, d. M. Pherekyde, la deschiderea sesiunei de toamnă. Eri a sosit în Capitală locotenentul japonez din arma geniului Masatake, pentru a vizita diferitele noastre instituțiuni militare. D-sa va vizita azi Pirotecnia, batalionul 2 pioneri, batalionul de căi ferate și secția de aerostatică. Bineînțeles, ceea ce îi preocupă DUPS amiază va vizita Arsenalul, mai mult pe acești doi confrați, estet cu abile de artilerie și geniu și innumărul vacanțelor din Ilfov. .«tu."tul „î Toată cearta asta’ este de prisos întâi, pentru că mai sunt două luni până la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. Al doilea, pentru că președintele Camerei își caută și’și găsește soluțiile în vasta d-sale experiență parlamentară și în esența fiecărui caz în parte, ce i se prezintă spre rezolvire, iar nu în niște polemici supuse cauțiunei, ca imparțialitate. Trecerea călătorilor în Rusia Ministerul de interne a trimis circulară prefecturilor prin care se arată că trecerea călătorilor spre Rusia este liberă prin toate punctele de frontiere, precum și pentru poduri. Când ei se vor reîntoarce, nu vor avea dreptul să intre în țară decât prin punctele deja stabilite. De asemenea s-a dat ordin ca șefii de trenuri să strângă pașapoartele tuturor călătorilor cari vin din Rusia, pentru a le da comisarilor de gări, cari să le înainteze polițiilor din localitățile unde acei călători se stabilesc. Această măsură este luată pentru a se putea din vreme face vizita medicală la domciliul celor ce vin din localitățile infectate de holeră. MANUSCRISE GĂSITE O sancta simplicitas!.. — Confratelui Aghiuță — Iți sunt dator un răspuns, sau mai bine zis, o lămurire. Și ai să mă erți, desigur, dacă necunoscându-ți adresa, sunt nevoit să recurg la acest fel de scrisoare deschisă, și în mod indirect să te expun la surâsul mai mult sau mai puțin răutăcios al celor cari, cetind pe Nietzsche, au interpretat rândurile mele, așa cum s bnia și nu așa cum —greșit—vreai să le interpretezi tu. Mă acuzi—nici mai mult, nici mai puțin—de înfiorătoarea crimă cum că ași fi insultat poporul german care n’a priceput scrierile unuia din cei mai de seamă cugetători ai lui. Ei bine te înșeli. Eu n’am făcut decât să transcriu fraza scrisă de însuși Nietzsche : „am scris cele mai profunde cărți ce s’au scris vreodată — motiv tu deajuns ca germanii să nu mă poată pricepe“, și tu care ești ziarist trebue s știi că frasele scrise cu litere cursive au rostul lor într’un ziar. Totuși, vina nu este a ta. Vina este a multor tale ocupațiuni, care nu ți-au dat timp să citești și pe Nietzsche... Vina este a acelui nenorocit sistem întrebuințat la noi de anume oameni inculți, cari își închipue că fiindu-le îngăduit a seri tot ce le trece prin minte, au aerul a ști tot ce se poate ști... Vina este acelor de la care ai luat exemplu să fii rău chiar cu aceia care te-au cruțat în atâtea rânduri... Și vina mai este a acelei iresistibile pofte de a-ți servi salata cu ou și cu oțet tocmai celor cari ai oroare de asemenea combinații culinare. Sper că rândurile mele te-au lămurit îndeajuns, și pe viitor nu-mi vei mai da ocasia să exclam și eu ca Ion Huss. O, sancta simplicitas !... Și știi de ce? Findcă în cazul de față, cuvântul simplicitas s’ar traduce prin prostie. Cohi-noor. iNSPEGȚiune în învățământul primar Ministerul instrucției publice a trimis revizorilor școlari o circultară asupra inspecțiilor în învățământul primar, din care extragem următoarele : „Noua organizație a învățământului primar reducând în mod considerabil numărul școalelor pe care fiece revizor le are în seamă, îi dă putința de a se ocupa de dânsel» mai de aproape, de a le inspecta mai des și de a cunoaște în mod serios pe fiecare învățător. De aceea ministerul este în drept de a cere ca fiecare școală să fie inspectată regulat și bine. Dacă până acum era posibil să se găsească câteva școli inspectate la câte două și trei ani, aceasta nu se va mai tolera de acum înainte sub nici un motiv. Când veți merge într’o școală veți putea, în câteva minute, să terminați inspecția d-voastră întrucât se referă la partea materială, local, mobilier, arhivă, frecventare, etc.. Dar partea principală va trebui să aibă în vedere pe învățător și învățământul, și aceasta nu se poate face pe repezeală. Revizorul va fi dator să asiste la lecții un timp îndestulător pentru a și da seama de calitățile și de defectele celui inspectat. • O zi întreagă pentru inspecția unui singur învățător nu este prea mult, mai ales în primele timpuri până îi veți cunoște bine pe fiecare. După fiecare lecție veți arăta învățătorului părțile bune și cele rele. La fiecare inspecție veți lua note de cele observate“. mu * Ofițer japonez în Capitală statutul geografic al armatei. 1 Mâine dimineață va vizita batalionul 5 de pioneri de cetate. Seara va părăsi capitala. D. căpitan Lucian Trantomir, șef de biurou, al bugetului din ministerul de răsboi a fost însărcinat cu conducerea locotnentului Masatake. In jurul neregulelor dela serviciul tehnic din Brăila Svonuri false. — Ancheta ministerului.—Abuzurile constatate —Pedepsirea vinovaților (Dela corespondentul nostru) Brăila, 16 Septembrie. — Ziarul nostru, cel dintâi s’a ocupat la timp ’ despre neregulile ce se petreceau la serviciul tehnic al județului Brăila, dând publicității amănunte serios controlate asupra jafului ce s’a practicat vreme îndelungată la acest serviciu. Faptele denunțate de noi opiniei publice a produs pretutindeni o mare senzație iar campania noastră a fost aprobată de toți oamenii cinstiți. S’au găsit însă și oameni și ziare chiar, pretinse serioase, cari s’au pretat fără multă chibzuială să desmintă ceea ce noi afimăm bazați pe dovezi palpabile. Ceva mai mult încă. Cei interesați au mers și mai departe cu îndrăsneala, răspândind în public svonuri rău-voitoare, și făcând tot felul de insinuări pe seama autorităților superioare. Astfel nu s’au sfiit să afirme pretutindeni—între altele — că ancheta ordonată de minister se face așa, numai de ochii sumei, acesta e noi cel mai sigur mijloc de a masca operațiunile necorecte ale unor funcționari, mai cu seamă când funcționarii sunt «ingineri». Căci inginerii în țara românească alcătuesc o tagmă de care nu se poate atinge nimeni. Ei sunt solidari între ei, șefi și subalterni, și nu vor îngădui vreodată ca vreunul dintre ei să fie dovedit vinovat!!... Urma deci, ca afacerea să fie mușamalizată. Ei bine, lucrurile nu s’au petrecut astfel, cum se așteptau unii, ci așa cum trebuia să fie. Dezmințirile, bârfelile și insinuările josnice, aruncate pe seama unor oameni integri n’au prins nici de data aceasta, căci ancheta orânduită de minister a dovedit perfect toate abuzurile săvârșite de inginerul Cristodulo, șeful serviciului tehnic și de conductorul V. Dumitrescu de la acelaș serviciu, cari și-au primit pedeapsa bine-meritată. * D. inspector Stroescu, delegat de minister cu facerea anchetei la serviciul tehnic al județului Brăila constatat, între altele, următoarele grave neregularități săvârșite de inginerul Cristodulo în complicitate cu conductorul Dumitrescu. In primul rând, la lucrările de pe șoseaua Brăila-Viziru s’a plătit antreprenorilor sume de bani mai mari decât aveau să primească aceștia pentru căratul pietrișului pe șosea. Pentru transportul a 2900 m. c. de pietriș de pe malul Siretului pe șoseaua Brăila-Focșani, deși s’au întrebuințat oameni cu zile de prestații din comunele Latinu, Romanu, Scorțaru-Nou, Gurgueți, Cotu-Lung și Nazâru, s’a trecut lucrarea ca efectuată cu bani gata, bani pe cari și i-a însușit conducătorii serviciului tehnic. Lemnăria unui pod ce fusese construit mai incinte peste Siret, s’a stabilit că a fost vândută architectului Vasilescu pentru construcția localului de școală ce se clădește actualmente în comuna Piscu. Afară de acestea se pare că s’au mai comis și alte abuzuri la constatarea cărora s’a renunțat, însă, întrucât cele dovedite până acum sunt de natură a atrage vinovaților cele mai aspre pedepse. * După cum s’a văzut inginerul Cristodulo a fost suspendat pentru un moment din serviciu, iar conductorul Dumitrescu, destituit. In locul inginerului Cristodulo a fost permutat ca șef al serviciului tehnic, inginerul-șef al județului Muscel, d. C. Costache, iar în locul conductorului V. Dumitrescu, a fost mutat d. Dumitrescu-Crețu din serviciul central de poduri și șosele. V. MIȘCARE învăȘmântat primar Urban Pe ziua de 1 Octombrie s-a făcut următoarea mișcare în învățământul primar urban: Lucreția Buzatov institutoare la școala de fete din Măcin, a fost detașată în aceiași calitate la școala primară de fete din orașul Roman. D-ra Lucia Dragomirescu institutoare la școala de fete din Măcin la șcioala de fete din Huși. D-ra Eugenia Georgescu a fost numită institutoare suplinitoare la școala de fete din Măcin. IN ir iJfJUA Vîrch IS ( 1)’S cux>JStirgi90E OBAOBBSSSSS CONFUOTUL TURGU-BULGAR Excelența^La Sefa-Bey firii ti îs fr«/ Turciei a[p« curești acordă un interview ziarului nostru, *în care prezintă actuală fază a politicei turcești. In timpul din urmă politica internațională a suferit strașnice zguduituri. Lucrurile s’au petrecut apoi în așa fel încât pare că erau înadins făcute spre a slăbi încrederea celor mai siguri de prevederile lor. Acest chip de precipitare a evenimentelor în mod neașteptat a fost consacrat de altfel ca modern. In tot cazul opinia publică — tânără încă în evenimentele internaționale — nu e vinovată dacă socotește încă asupra ultimului eveniment de această categorie, că lucrurile îndreptățesc o alarmare. Vecinătatea noastră cu cei cari au stârnit zgomotul acesta, relațiile și șoaptele de atâta vreme hrănite, s’au adăogit, și apoi acest rar și alarmant exercițiu militar, desfășurat cu atâta de exact aspect războinic, a înălțat credința unui război până la siguranță, în ziua tocmai în care telegraful aducea știri neliniștitoare mai febril, mai zgomotos. Iată de ce argumente, informațiuni exacte și chiar o ajutorare în pătrunderea lucrurilor, se impunea și ziarele în parte și au făcut datoria. Noi ne-am adresat Excelenței sale Șefa Bey, noul ministru al Turciei la București, care a avut bunăvoință să ne spue părerile sale asupra conflictului dintre Bulgaria și țara sa, precum și asupra câtorva evenimente privitoare la politica internă a Turciei. La vom spune și explica pentru o înțelegere cât mai bună a cetitorului. Comitetul tinerilor turci, care actualmente reprezintă sufletul poporului, a cărui viață s’a reînoit prin Constituțiune, a lucrat laolaltă și cu Bulgarii din Turcia alături de celelalte naționalități întru dobândirea bazei noi de viață politică și socială. Excelența Sa Sefa-Bey socotește tocmai că o schimbare atât de violentă în relațiile acestor prieteni de odinioară nu poate să ia proporțiile exagerate care li se atribue, cu atât mai mult cu cât sentimentele Turciei sunt așa de împăciuitoare. Primul incident, care a stârnit animozități și a alarmat lumea, e cestiunea neparticipărei agentului bulgar din Constantinopol la un dineu oferit de ministrul afacerilor sterne al Turciei corpului diplomatic ; se știe că agentul Bulgariei n-a fost invitat și din acest motiv guvernul bulgar l-a rechhemat. Asupra acestui incident ministrul Turciei la București susține că totul se va aplana în mod pacinic și că nu poate fi acesta motivul unui război. Sublima poartă se silește de altfel să dea o soluțiune dreaptă incidentului. Excelența sa a insistat asupra faptului că oricare ar fi credințele pe care poporul bulgar le-a hrănit, Bulgaria n-a putut fi socotită altfel decât cum este, adică un stat vasal. Apoi a mai insistat asupra faptului că nu poate fi vorba nici de vreun precedent pe care să se bizue pretențiunile de care se vorbește cu atâta zgomot și nici de vre o ostilitate sau jicnire din partea guvernului Turciei , nu era obiceiul la Constantinopole ca ministrul afacerilor strene să ofere dineuri la care să reunească corpul diplomatic, iar la cel de care e vorba n-a luat parte nici un funcționar superior al statului, ca miniștrii celorlalte departamente spre exemplu cum se întâmplă la alte recepțiuni și că în atari condiții, guvernul nu putea proceda un alt chip. Dar incidentul acesta se va aplana, fiindcă lucrurile se vor explica. Există un zvon care atribue incidentului acestuia faptul că Bulgaria vrea să se folosească de el spre a proclama independența. Ministrul Turciei observă însă că zvonul este dezmințit, ceea ce e îndestulător spre a readuce la liniște pe cei pe care zvonul i-a alarmat. Al doilea incident, mai grav, e acela al ocupărei liniei ferate orientale de către bulgari. Excelența Sa Sela-Bey ne-a spus lămurit că bulgarii au făcut o greșeală, deoarece nu sunt în drepturile lor. Dar și în această cestiune Excelența Sa are vederi optimiste și nu-i atribue, cum fac alte persoane, urmări grave, deoarece Turcia, are cu totul alte sentimente decât cele războinice. De altfel puterile, cari sunt interesate, vor interveni în aplanarea acestui incident, așa că totul se prezintă sub înfățișările optimiste pe care se bizue speranțele tuturor. Nimeni însă nu aprobă această procedare a Bulgarilor, cari nu sunt în drepturile lor. Vorbindu-se de bulgarii din Macedonia cari după restabilirea Constituțiunei au depus armele și s’au declarat mândri de cetățenia lor liberă, convorbirea s’a întins asupra actualei [ faze a evenimentelor interne din Turcia. Astfel s’a vorbit despre M. S. Sultanul, despre ale cărui însușiri lumea a vorbit prea puțin, dând mai multă atenție altor versiuni asupra M. S. Sultanului despre care Excelența Sa Șefa B y se exprimă în chipul următor: „Majestatea Sa e un suveran dotat cu multă înțelepciune, cu multă bună-voință și dragoste și cu o experiență a lucrurilor foarte vastă. Mai multe telegrame sosite în ultimele zile anunțau reînceperea acțiunei bandelor bulgare și intre altele vre-o două crime. Asupra acestei cestiuni Excelența Sa ne-a spus că dacă faptul e sigur „elementele tulburătoare vor fi fără îndoială readuse la locul lor. Dacă restabilirea Constituției a fost un prilej de clemență, față de toți condamnații, guvernul nu va erea însă continuarea operei de neliniște a bandelor și nu va permite existența lor“. Despre reacțiune ministrul Turciei a spus, că nu o crede puternică, dar că la deschiderea parlamentului unde poporul va trimite pe cine crede că exprimă mai bine sentimentele și intențiunile sale, lucrurile se vor vedea în adevărata lor situațiune. De altfel reacțiune există în orice țară și mai ales se îndreptățește existența unei fracțiuni reacționare, acolo unde s’a produs de curând un reviriment care a izgonit din locurile lor atâția partizani ai fostului regim. Asupra relațiilor dintre țara noastră și Turcia Excelența Sa Șefa Bey ne-a spus că speră ca ele să fie din ce în ce mai intime și mai bune. In Turcia poporul și țara noastră se bucură de mari simpatii după cum crede că și aci Turcia se bucură de aceleași sentimente. „De altfel relațiile amicale devin din ce în ce mai strânse. Avem interese economice comune și un interes politic comun.“ Excelența Sa a vorbit apoi în termeni foarte elogioși despre elementul aromân și revenind asupra incidentelor Gheșuv și al liniei ferate orientale și-a exprimat speranța că nimic anormal nu se va petrece, primul incident putându-se aplana în chipul cel mai simplu, iar al doilea de asemenea, fiindcă Bulgaria va recunoaște că nu e în drepturile ei. Gabriel Dichter, Exc. La Sefa-Bey.—Palatul legațiunii otomane.