Viitorul, septembrie 1911 (Anul 5, nr. 1302-1315)

1911-09-15 / nr. 1302

VIITOR­UL Stagiunea Teatrului Național din Iași Trecuta stagiune 1910 — 1911 a fost din multe puncte de vedere o bună stagiune. Publicul ieșan a cer­cetat în număr destul de mare Tea­trul ; repertoriul a fost primit cu simpatie și artiștii au găsit în inte­resul pe care și-l mărturisea publi­cul un nou imbold și nădejde nouă pentru ridicarea instituției. * Deși prețurile de intrare au fost scăzute, încasările au întrecut mult prevederile budgetare. Aceasta, cum și veniturile pe cari ni le asigură noua lege a Teatrelor, ne-au îngă­duit să întreprindem un început de îmbunătățiri în mobilierul și deco­rurile teatrului. Excedentul stagiunii trecute ne-a pus în putință de ase­meni să îmbunătățim starea mate­rială a corpului nostru artistic. Pa­sul acesta înainte — se datorește pu­blicului înțelegător ieșan, căruia suntem datori să-i mulțămim. Sun­tem siguri că și pe viitor încuraja­rea și simpatia nu ne vor părăsi, și astfel vom avea putința să înăl­țăm această instituție artistică așa precum cere trecutul de cultură al vechei capitale moldovenești. Am căutat pentru viitoarea sta­giune, a 33-a, să alcătuim un re­pertoriu cît se poate de ales. La puținele piese cari au rămas din fe­lurite împrejurări neprezentate în stagiunea trecută, am adăugat piese nouă originale și străine,­dintre a­­cele cari au avut succese desăvîrșite pe scenele marilor teatre. In alegerea pieselor am ținut socoteală și de tra­diția ieșană și de gustul publicului nostru care nu e înșelat de vorbe goale și știe să distingă între pie­sele de teatru ceea­ ce e în adevăr artă adevărată. In stagiunea trecută, la începutul lunei Ianuarie, a avut loc un re­gretabil incident — pe care toată lumea și-l amintește cu părere de rău. S’au pornit cu acest prilej dis­cuții vane, și unii au căutat să a­­mestece chestiile și luptele econo­mice în chestiile de artă. Noi am declarat încă de atunci că talentul îndreptățește pe artist și-l dă drept la cetățenie pe o scenă într’o lite­ratură, — și ceream unei artiste de origină străină nn act de naștere, ci talent, împrejurările care au ur­mat, atitudinea artistei care a dat prilej incidentelor, atitudinea publi­cului de toate categoriile și națio­nalitățile, au făcut așa ca punctul nostru de vedere să nu se poată traduce în faptă. Totuși toată lumea din Iași trebue să înțeleagă că In­stituția noastră are ca menire răs­­pîndirea culturii romînești. Deci tre­bue să cheme întrînsa pe toți acei care locuesc pe acest pămînt al nos­tru, pe toți acei cari, nefiind Ro­míni prin naștere, vor să dovedească că sunt Romini prin sentimente și datorii. Nădăjduim că pentru viitoarea stagiunea teatrală toată lumea Iașu­lui își va face o datorie să spriji­­nească Instituția de cultură care este teatrul nostru. Director, M. Sadoveanu Personalul artistic Doamnele : Athena Georgescu, A­­glae Fruteanu, Verona Cuzinschi, Eufrosina Momuleanu, Ecaterina Pe­­trone, Zinca Conduratu, Natalia Pro­fir, M. C. Ionescu, A. G. Cîrjă, Mar­cela Marcelian, D. Dimitriu, M. Hor­ga, A. Munte, Maria Savul. Domnii: Constantin Ionescu, Mi­hail Popovici, State Dragomir, Vlad Cuzinschi, C. A. Cîrjă, Const. Mo­muleanu, C. B. Penel, Mircea I. Pella, P. Petrone, N. Demetrescu- Radu, Ioan Profir, V. Boldescu, G. Slavnicu, I. Calmuschi, I. C. Da­mira.■ * # Stagiunea în 1911—912 se va începe la 14 Octombrie cu «Apus de Soare». Piesele cari alcătuesc reper­­toriul acestei stagiuni originale.—«Inșirăte mărgărite», poem dram, în 4 părți de Victor Tat­­timiu. «Zile vesele după răsboiu», corn. în 3 acte de Anonim. «Funcțio­narul de la domenii», farsă în 3 acte de P. Locusteanu. «Zorile», dramă în 3 acte de Șt. O. Iosif. «Biruința», piesă în 3 acte de A. Herz (Dinu Ramură). «Răsvan și Vidra», dramă în versuri 5 acte de B. P. Hasdeu. «Fîntîna Blanduziei», dramă în 3 acte de V. Alexandri. «Lăcrămioa­rele», piesă de M. Polizu Micșunești. «Apus de soare», «Viforul» și «Lu­ceafărul», drame, alcătuind trilogia d-lui R. Delavrancea. Traduceri.—«Talismanul», de L. Fulda, trad. în vers. de St. O. Iosif. «Nepoftitul», comedie în 3 acte de Tristan Bernard. «Taifun», piesă în 4 acte de Melchior de Lengyel. «Puișorii», piesă în 3 acte de A. Brieux. «Leagănul», piesă în 3 acte de A. Brieux. «Zile de sărbătoare», comedie în 3 acte de Bertolazzi. «Pa­tima cea mare», comedie în 3 acte de R. Auernheimer. «Banii și glo­ria», dramă în 5 acte de Ponsard, trad. în versuri de A. Naum. «Vi­oara», comedie într’un act de M. Maurey. «Camoens», dramă într’un act de Fr. Halm, trad. în versuri de Anghel și Iosif. «Prințul Ernest pe­trece», comedie în 3 acte de Alfred Athis. «Francmasonii», comedie în 3 acte de C. Roland și G. Leprince. «Amicii falși», comedie în 4 acte de V. Sardou «Lucreția Borgia», dra­mă în 5 acte de V. Hugo. «Nora», piesă în 3 acte de Ibsen. «Andro­­maca», tragedie în 5 acte de Racine. «Lumea în care ți se urăște», co­medie în 4 acte de E. Pailleron. «Că­sătoriile de azi», comedie în 3 acte de Hennequin. «Amoruri triste», co­medie în 3 acte de Giacosa. «Kean», dramă în 5 acte de A. Dumas­père. «Martira», dramă în 5 acte de J. Ri­­chepin, trad. în vers. de M. Codreanu. Lupta fluturilor, piesă în 4 acte de H. Suderman. Păpușile, comedie în 3 acte de P. Wolf, Ertarea, piesă în 3 acte de J. Lemaître. Reluări.—Revizorul, comedie în 4 acte de N. Gogol. Bibliotecarul, co­medie în 4 acte de Moser. Prostul, comedie în 5 acte de Fulda. Anna Karenin, dramă în 5 acte după Tol­stoi. Faust, feerie în 5 acte de D’En­­nery. Punctul negru, comedie în 3 acte de R. Presber și G. Kaldeburg. Manevrele regale Arbitrii Iată numele d-lor ofițeri cari vor fi întrebuințați pentru serviciul de arbitraj în manevrele mari : D-nii generali : Culcer Ioan, Bo­­teanu Remus, Cotescu D., Averescu Al., Georgescu G., Paraschivescu Tom­a ; d-nii coloneii : Rovinaru N., Pretorian Eracle, Velicu Petre, Sa­­vopol C., Vasilescu Paraschiv, To­­plicescu G., Sănătescu G., Baran­­ga C., Găiseanu Tr., Hepites C., Manolescu C., Bunescu Grigore, Săulescu Ioan, Văleanu G., Panai­­tescu Sc., Iancovescu C., Teodore­­scu C., Dragalina Ioan, Nestorian G., Socec Al., Frunză P., Basara­­bescu Ion, Zamfirescu Al., Ghenea Tom­a, Niculescu Marin ; d-nii loe­­­coloneli : Nicolau C., Referendaru A., Străinescu Traian, Manolescu Mladian, Nedeianu M., Petala N., Popescu Ioaneli, Mihăescu N., Pet­­cuș Leonida, Praporgescu David, Scărlătescu G., Rujinski N., Măldă­­rescu G.; d-nii maiori : Anastasiu Alexe, Mărgineanu A. și Mironescu George. Personalul pentru completa­­rea ordinei de bătae Cu începere de la 19 Septembrie, s'a atașat la cele două corpuri de armată din manevrele mari, urmă­torul personal : La corpul III: d. general Aslan din minister : d-nii maior Gr. To­­mescu, căpit. Brătuianu Romulus și Ionescu Paul, loc. Vasilescu Cris­­tea, pentru serviciul de stat-major; căpitănii Gavrilescu Ioan, Dragu Gheorghe, Todicescu D., Palada D., pentru brigăzile de infanterie; că­pitan Vasiliu C., pentru corpul de armată. S’au mai atașat : o stațiune de telegrafie fără fir, o secție de aero­­stație, o secție de aviație și un ser­viciu telegrafo poștal cu trei ofi­cianți. La corpul IV : d. colonel Simio­­nescu Staur, la comanda brigăzei a 14 infanterie ; d­ini maior Alexiu Al., căpitani Dragu C., Eliad C., Dumitrescu C., pentru serviciul de stat major ; Săvulescu C., Ștefănes­­cu Amza, Rădulescu Lazăr, Bîrzo­­tescu Laurențiu, pentru brigăzile de infanterie ; căpitan Rînzeanu B. pentru corpul de armată. De asemenea cîte o secție de te­legrafie fără fir, aerostație și avia­ție și un serviciu poștal. Comisiunile pentru supravegheam taxelor la școlile normale Comisiunile pentru supravegherea ta­xelor candidaților prezentați la exame­nul de capacitate, de la școlile normale, sesiunea suplimentară au fost întocmite astfel : Școala normală Carol I din Cîmpu­­lung d-ni­ Niculescu Bugheanu, direc­torul gimnaziului din Cîmpulung și Ba­­ciu,­profesor în acelaș oraș. Școala normală a societăței pentru în­vățătura poporului român, din Bucu­rești d-ni­ Petrescu, directorul liceului Sf. Sava și D. Constantinescu, directo­rul liceului Matei Basarab. Școala normală din Bîrlad d-nii Con­stantinescu G. Rimniceanu și Barbu G. Ion, profesori la liceul din Bîrlad Școala normală «Vasile Lupus din Iași d-nii Petru Bogdan, profesor la li­ceul internat din Iași și August Scri­ban. Probele scrise se vor da în zilele de 16 si 17 Septembre. Se aduce la cunoștința candidaților că toate calculele intermediare ce le vor face la proba scrisă la matematică, pe hîrtie separată să se alăture taxei. LISTELE ELECTORALE Listele electorale definitive ale jud. Ilfov, valabile de la 1 Mai a. c. pînă la 30 Aprilie 1912, au fost afișate de tribunal și se găsesc, spre consultare, la Clubul național-liberal, calea Victoriei 44. Cererile relativ la modificarea și complectarea acestor liste, cît și la înscrierile din nou, se pri­mesc la tribunal, conform legei, între 1 Iulie și 30 Octombrie a. c. Toți prietenii noștri sunt ru­gați ca, fie pentru facerea tu­­turor formalităților necesare cu privire la înscrierea lor sau a cunoscuților lor în aceste­ liste, fie pentru orice modificări ar crede că trebue să se introducă în aceste liste electorale, să se adreseze Secretariatului clu­bului, în fiecare zi de lucru, între orele 4 și 6 d. a. Pentru înscriere, cît și pentru complectarea ace­stor liste, trebuie să se pună la îndemîna secretariatului. I. Dacă cel în drept este titrat: 1. Certificat de identitate de la circ, pe poliție respectivă. For­mularele necesare se pot cere de la club. 2. Certificatul sau diploma de studii (cursul primar, secundar sau superior). 3. Chitanța de la percepția res­pectivă relativ la plata dâzei personale — birul, — sau, dacă cel în drept este rezervist, grad inferior, libretul de la armată. II. Dacă este proprietar, comerciant sau industriaș. . 1. Certificat de identitate, ca mai sus. 2. Chitanța dela Percepția res­pectivă pentru plata foncierei, patentei sau licenței, după cum este cazul,, 3. Chitaința de la percepție pen­tru darea personală—birul,—sau libretul de concediat, ca mai sus. Pentru ștergeri va trebui să se aducă dovadă: că cel a cărui ștergere se cere nu mai are cens; sau că acesta nu are titlu pentru a fi dispensat de ceas; sau că nu mai domiciliază în Capitală; sau că este falit sau pus sub interdicție. SPIONAJUL RUSESC PE APELE DUNĂREI Semi-oficiosul «Seara» publică ur­mătoarea telegramă pe care o pri­mește din Galați . Galați, 12 Sept. — Ca o nouă do­vadă de acțiunea de spionaj a vase­lor rusești în apele noastre voi cita azi încă două noui cazuri. Acum cîte­va zile au venit în fața Sulinei vapoarele rusești «Lidico» și «Gaidamak» vapoare ale serviciului Prutului. De patru zile vaporului «­Gaida­mak» a făcut mai multe sondagii în fața Sulinei și o zi întreagă a stat în insula Șerpilor, studiind forma teritorului. Pe bordul vaporului se aflau mai mulți profesori de la Universitatea rusă precum și alte persoane. In legătură cu aceasta afla că de două zile, mai multe torpiloare ruse au fost văzute făcînd evoluții în fața portului Mangalia. Așteptăm lămuriri și asupra ace­stei chestiuni, pe care sperăm că «Seara» nu o va desminți, cum a făcut cu cazul vaporului «Donetz» HOLERA IN ITALIA Raportai legațianei romine de la Roma Ministrul nostru la Roma a făcut cunoscut direcțiune! generale a ser­viciului sanatar, printr’un raport de­tailat, mersul epidemiei de holeră în Italia pe timpul de la 10—16 Sep­tembrie st.n. Ia acest Interval s'a constatat : la Neapoli (oraș) 12 cazuri și 2 mor­tale iar în provincia Neapoli 21 ca­zuri cu 8âmortale; la Genova (oraș) 14 cazuri și 2 mortale iar în pro­vincie 23 cazuri cu 4 mortale; la Palermo (oraș) 34 cazuri cu 10 mor­tale iar în provincie 19 cazuri cu 10 mortale ; la Roma (oraș) 6 ca­zuri cu 3 mortale iar în provincie 5 cazuri cu 2 mortale ; la Catania (oraș) 20 cazuri cu 5 mortale iar în provincie 64 cu 28 or tale. In provinciile Aquila 10 cazuri și 6 mortale, Avenno 10 cazuri și 5 mortale, Bari 133 cazuri și 26 mor­tale, Benvento 3 cazuri și 1 mor­tal, Bergamo 31 cazuri și 4 mortale, Bologna 6 cazuri și 1 mortal, Ca liori 54 cazuri și 19 mortale, Col­­taniseta 10 cazuri și 3 mortale, Cam pobasso 54 cazuri și 37 mortale, Caserta 37 cazuri cu 20 mortale, Catanzaro 9 cazuri și 5 mortale, Chieti 23 cazuri și 10 mortale, Co­­senza 6 cazuri și 4 mortale, Ferara 12 cazuri și 2 mortale, Fogia 30 cazuri 5 mortale, Forli 14 cazuri și 6 mortale, Girgenti 32 cazuri cu 14 mortale, Livorno 4 cazuri cu 3 mortale, Luca 2 cazuri, Massa 16 cazuri cu 5 mortale, Messina 12 ca­zuri cu 6 mortale, Padova 3 cazuri cu 3 mortale, Perrero 31 cazuri cu 16 mortale, Reggia-Calabria 2 ca­zuri cu 2 mortale, Re gigo 11 cazuri, Sabruno 50 cazuri cu 13 mortale, Lassari 1 caz, Siroenza 19 cazuri cu 10 mortale, Trapani 10 cazuri cu 4 mortale și Veneția 23 cazuri cu 6 mortale. — A apărut Proză și versuri, un vo­lum de proză și versuri datorit d-lor C. I. Ivanovici și M. Bădulescu. — A apărut în editura librăriei So­cec, «Manual pentru moașe», cu 34 fi­uri în text de dr. L. Knapp. Prețul lei și 50. STATUL MAJOR AL D-lui C. ARION Capacitatea și cinstea a doi viitori inspectori școlari: Sp. Hamza și Gh. Petrescu D-l Spiridon Hamza, revizorul șco­lar al județului Tulcea, încearcă printr’o lungă scrisoare publică în «Epoca», să se desvinovățească de faptele ce i s’au atribuit. N’a fost însă publicată și următoarea ispravă a viitorului inspector școlar, și la care este rugat să bine­voiască a da lămuriri. Era institutor la Vaslui, unde fă­­cînduse imposibil, a fost silit să plece. înainte de a pleca, se împru­mută la o bancă locală, unde este director d-l P. I., cu girul directo­rului școalei. La plecare încredin­țează directorului un cufăr mare plin, spunîndu i că sunt obiectele sale mai de valoare și asigurîndu-i că curînd se va înapoia să-l ia, cînd își va a­­chita și datoria. Dus a fost că nu s’a mai întors nici pînă astăzi în orașul asanatoru­­lui de moravuri, d. P. Carp. Văzînd acei cari i-au făcut credit că nu se mai înapoiază și nici la scrisori nu le răspunde, au descuiat cufărul. O surpriză nu tocmai plă­cut li se făcuse de viitorul inspec­tor școlar. Cufărul era plin cu bolovanii » * • D-l Gh. Petrescu, revizor școlar de Prahova, viitor inspector școlar al Capitalei și consociatul d-lui ins­pector general P. Zahar­escul, a fost inspectat anul trecut de către ins­pectorul general al învățămîntului primar. D l Inspector întreabă elevii la istorie despre cauzele războiului Crimeei. Elevii­ tac ca muți, îndrep­­tîndu-și numai privirile către insti­tutor. D. Petrescu se apropie surî­­zînd de Inspector — avînd credința că acesta a trecut peste chestiunile de învățămînt primar — și-i șop­tește la ureche: «Aceasta este chestiune diplomatică». Se întoarce apoi vesel către elevi și le repetă cuvintele: «Diplomația copii, diplomația !» Atunci inspectorul cere la un elev o carte de cetire și deschide la pagina unde se tratează despre războiul Crimeei, subliniind cuvin­tele pe cari trebuia să le respingă elevii și dă cartea viitorului inspec­tor școlar din Capitala Regatului român, ca să citească. Tablou și mutră de inspector șco­lar anionist ! D. inspector general a voit să facă raport ca acest institutor care și-a pierdut într’atîta cunoștințele didactice, să fie trimis la cursurile de repetiție. Dar l’a iertat, punîn­­du-i în vedere să citească și i’a dat în­deaproape supraveghere­a revi­zorului școlar și a inspectorului cir­­cumscripției respective. Și cărțile acestui agramat sunt aprobate cu distincție ! Ce farsuri și ce îndrăzneț trust pentru exploa­tarea școlarilor ! Dacă d. Arion are vre-o îndoială asupra celor arătate, să bine-voiască a cerceta și se va încredința pe deplin că faptele s’au petrecut în­tocmai. Mișcarea printre perceptori Următoarea mișcare s-a făcut prin­tre perceptorii du­­ală: D. Gh. Niculescu a fost numit perceptor el. III-a la administrația financiară Dolj, In locul d-lui Ștefan Enăchescu, lăsat in disponibilitate. D. Ene C. Costin, perceptor fiscal el. III a la administrația financiară Covurlui. D. Alex. Comșa, perceptor la ad­ministrația financiară Covurlui, a fost destituit din funcțiune. D. Const. Culcescu, perceptor fis­cal cl. VIII-a la Romanați, în locul d-lui I. Dulgherescu, destituit. D. M. Husărescu, perceptor fiscal ol. Vl­a la Tulcea, în locul d lui Dăs­­călescu, demisionat. D-nii N. P. Ștefănescu și P. P. Diaconescu, au fost numiți percep­tori fiscali, la administrația finan­ciară Vlașca. Plata islazurilor comunale Ministerul de interne a cerut mi­nisterului de finanțe să emită, con­form art. 22 din legea învoelilor a­­gricole, rentă în valoare de 2.770.802 lei și 75 bani, cu cuponul de Sep­tembrie 1911, pentru plata islazuri­lor comunale constituite din proprie­tățile instituțiunilor de bine­facere și de cultură. Această rentă se repartizează ast­fel: 1.394.167 lei și 36 bani Eforiei spitalelor civile; 551.315 lei și 39 bani Casei sf. Spiridon din Iași; 432.650 lei Așezămintelor Brîncove­­nești; 157.635 lei Casei școalelor; 153.330 lei Bisericei sf. Treime din Craiova și 81.715 lei primăriei ora­șului Ploești. De asemenea, ministerul de interne a mai cerut ofi­celui de finanțe să exercită o rentă în valoare de lei 212.303 și 75 bani, cu cuponul de Septembrie 1911, pentru plata de islazuri, repartizată ast­fel: 109.300 lei Eforiei spitalelor civile și 103.053 lei și 95 bani Epitropiei Casei sf. Spiridon din Iași. BULETIN METEOROLOGIC sau­ buletinul atmos­arie pe ziua de tus­ 13 Septembre ÎUd­ CASA MEND­A­C­ie Temperatura în centigrade La miezul nopții .......... -f 129 7 ore dimineața........................-f- 14 Miss al zilei ...............». ....-f- 16 în Slistrea barometrici "65 arv. &am cerniții convert în urcare. DIFERITE ȘTIRI — Se aduce la cunoștința generală că la școala soc. «Căminul Romînesc», în­cep cursurile regulat în 19 Septembrie. Toate elevele interne din anii trecuți vor trebui să se instaleze de Duminecă 1a curent, iar acele înscrise anul acesta pentru locurile de bursiere și solvente se vor prezenta la concurs în 19 Sep­tembrie orele 8 dimineața la sediul so­cietății Corului No. 4. — înscrierile la școala superioară de științe de stat se pot face numai pînă la finele lunei Septembre. Pentru a fi înscris în școală se cere candidatului să aibe terminate cel puțin 4 clase se­cundare. La 1 Octombre începe sesiunea examenelor pentru vechii studenți, cari nu au trecut examenele în sesiunea­­ de Iunie. Nu vor fi examinați de­cît cei ce vor avea făcute reînscrierea pe anul 1911/1912. In ziua de examinare candi­dații vor prezenta carnetul de frecvență, avînd fotografia ștampilată. — Certificatul pe numele Constanti­­nescu Nicolae, eliberat de facultatea de științe din București, a fost anulat de­oare­ce ministerul cultelor a eliberat du­plicat în locul său. — S’a declarat holera printre pasările locuitorilor din următoarele județe : Mehedinți la 194 pasări cari au murit și Roman la 176 pasări cari de aseme­nea au murit.­­ Ministerul instrucțiunei publice a hotărît să fie înscrise pe tabloul de ca­pacitate, specialitatea rufăriei, toate can­didatele care vor obține media 7 sau mai mare ca 7. Candidatele care nu vor putea fi numite maestre din lipsă de lo­­cuit, vor fi numite de preferență, aju­toare de maestre. — La examenul de capacitate specia­litatea rufăriei, s’au înscris 51 de can­didați. — Ministerul instrucțiunei a primit demisiunea d-nei Vasilescu Alexandrina, din postul de pedagoagă la școala pro­fesională de fete din Pitești. — Ministerul instrucțiunei a acordat d-nei Natalia Culian, maestră de desemn și caligrafie la școala profesională din Tecuci, un concediu de un an. — D. C. Ion, copist la poliția din Focșani, a fost revocat din funcțiune. D. C. Grigorescu a fost numit copist cl. I-a la poliția din Iași. Administrația dicționarului biografic . Figuri contimporane din Romînia, in­formează publicul din țară, că nu ia fără de înțelegere răspunderea incasări­­lor făcute în numele dicționarului de nu­mitul N. P. Burki, fost agent al Admi­nistrației acestui dicționar, care presen­­tîndu-se vreme de 4 luni atît la parti­culari cît și la diferitele administrații din provincie, și făcînd tot felul de în­casări fără să avizeze, a escrocat în a­­celași timp și publicul și administrația Figurilor Contimporane. Persoanele sau administrațiile incasate de numitul N. P. Burki sunt rugate să incunoștiințeze pe administratorul-editor al lucrării, d-l René C. Polgiu,—19, str. Italiană,—București—căruia singur tre­bue să i­ se adreseze plățile prin mandat poștal,—pentru ca Parchetul care va fi sezisat, să poată alcătui dosarul com­plect al escrocheriilor comise. HOLERA AIUREA și la NOI ------------------­ Holera în Uj Pest. — La Draga (Croația). — Analiza comunicatului direcției serviciului sanitar: întu­necime voită. — Cum remîne cu vestea nespus de gravă dată eri de „Universul“ ?—Știrile din urmă la Buda-Pesta nu s’au mai în­­tîmplat cazuri de holeră. Dimpotrivă în ijpest mor zilnic. La 9/22 au dus în spital 4 inși;­păn în 24 de ceasuri au și murit doi din ei. A mai murit un copil adus la 7/20 în spital. Față de sporirea molimei, s’au luat cele mai aspre măsuri. Au pus sub carantină cele 25 de case mur­dare în cari s’au întîmplat toate ca­zurile , le-au dezinfectat de temeiu, spălat și văruit. Se crede că astfel au desființat cuibarul holerei («N. Fr. Pr.»). De n’ar fi numai prea tîrziu! De nu se vor fi răspîndit microbii de pe aiurea ! In Draga (Croația) îmbolnăvirile și morțile se urmează. Intr’o zi o babă s’a bolnăvit; la o moartă s’a dovedit holeră; doi copii ai unui mort de holeră (deci supt pază) s’au îmbolnăvit de­ asemenea. In Martin­­spica s’au găsit trei pescari, purtă­tori de microbi. (10­23 Sept. «N. Fr. Pr.»). In comuna Ercsi (comit. Feher) un caz de holeră; în Gederisk (co­mit. Pest), două , în Vis Köäzeg (co­­mit. Baranga), două (10/23 Sept. «P. Lloyd»). Așa­dar pe lîngă Dunăre, de la Viena păn la Zemlin, etc. este ho­leră. * • Intr’un comunicat kilometric și plin de laude pentru sine, direcția serviciului sanitar ne încredințează că, mulțumită energiei și priceperei sale, a sugrumat epidemia chiar de la început și se dă ca model Turciei, Rusiei, Italiei și Ungariei. Aflăm din acest comunicat că’n Bulgaria bîntue holera, firește, inse­că, discret și diplomat cum e, d-l dr. Bărdescu se ferește a ne spune unde și mai ales nu ne spune nemic de Rușciuc. Mai ciudat e că deși în­cearcă a explica legătura între ca­zurile de holeră de la Brăila și Ghe­­cet, dar despre cel de la Corabia, tace. Am dori să știm de unde­ a venit: din Rușciuc ori din Ungaria ? După cît știm, din Bulgaria. A­­tunci ce vrea să zică tăcerea, cînd totuși ni se spune că holera bîntue acolo ? Holera de la Brăilița s’ar fi adus pe un vas străin. Care vas însă nu ni se spune ! De ce? Acesta e un izvor. Al doilea e la Constantinopol. Turcul Dur An­ a venit de acolo cu microbi, de la el s’a îmbolnăvit celălalt turc de pe ceamul «Cara­cas». Acest turc a murit la Galați. Tot Dur­gn­ a infectat pe grădina­rul bulgar And­u Ivanov de la Văr­sătura. O femee de la grădinăria de la Vărsătura a dus holera la alta, a lui Stoianovici. Grădinarii de la Stoianovici au infectat pe spălăto­reasă din Comarofca. Cazul de la Regele Carol cum ră­­mîne? Mai aflăm că serviciul sanitar nu mai primește lucrători turci, fără a-i supune mai întîi la analiza bac­teriologică. De ce n’a făcut de la început așa? Am spus că vina aceasta a avut-o direcția. Comunicatul ne dă dreptate. Tot din comunicat aflăm că din Basarabia, autoritățile au adus la cu­noștința serviciului sanitar că de zece zile nu s’a mai întîmplat nici un caz în Basarabia. Așa­dar înainte vreme holeră a fost, dar n’au dat de știre. Cum să se credem acuma ? Mai ales că «U­­niversul» află din Chișinău că pe lingă Prut bîntue holera I Dăm și știrile «Universului» des­pre holeră. Constatăm că direcția serviciului sanitar nu a desmințit categoric ști­rea dată de «Universul» că în spi­talul din Brăila se află 10 bolnavi de holeră, nu 4. Nici «Universul» nu retractează astăzi știrea de or­. Cerem lămuriri și di­recției și «Universului», altfel vom scoate noi indligerile ce se impun. Brăila Luni a murit în Islaz un sătean care venise cu puțin mai înainte din comuna Latina. Cadavrul a fost transportat la morga spitalului unde i s’a făcut autopsia. De­și se crede că nu e vorba de un caz de holeră, s’a dispus facerea examenului bacteriologic precum și izolarea a 7 persoane, cari au venit în contact cu cadavrul. # * « Luni seara s’a îmbolnăvit cu toate simptomele holerei locuitorul Ion Munteanu, din str. Mih­ai­ Bravu 135. Fiind aproape în agonie, a fost lăsat la domiciliu luîndu-se toate măsurile de desinfectare. Au fost izolate la spital 30 per­soane cari au fost în contact cu bolnavul. o » * • Luni dimineață s’a îmbolnăvit la Ghecet un plugar anume Ignat Fa­­leș, prezentînd toate simptomele holerei. D­anu Plăvănescu, medicul portu­lui, s’a dus la Ghecet de unde a ridicat pe bolnav, transportîndu-l spre a-l izola la spital. La debarcarea bolnavului din șa­lupa serviciului sanitar un grup de muncitori, adunați pe cheiul portu­lui, au întîmpinat personalul sani­tar cu ostilitate. Agentul care însoțea pe d. dr. Plăvănescu, a fost crunt bătut de mulțime. Doctorul Plăvănescu încercînd a-și scăpa subalternul a fost lovit de cîțiva inși. Corpul de gardă al docurilor, a intervenit și a împrăștiat pe scan­dalagii. Au fost arestați 6 indivizi care în­cercaseră la învălmășeală să scoată pe holericul Ignat Paloș din ambu­lanță. Grație prezenței de spirit însă a conducătorului ambulanței, care dînd bice cailor s’a depărtat de locul în­­văerărei, răzvrătiții nu și au putut realiza planul Indivizii arestați se numesc Lazăr Niculae din Brăilița, Vasile Niculae din str. Plevnei 403, Dumitru Sîo­­tniu din str. Bonaparte No. 5 și Anghelache Gheorghe din Brăilița. La căpitănia portului se continuă ancheta asupra acestui fapt. » * . Situația bolnavilor pe ziua de Luni e următoarea: Se găsesc în spital 4 holerici confirmați, unul adus azi din Ghecet, 2 purtători de vibrioni și 42 izolați. • •­­ Locuitorul din corn. Latinui care a fost găsit mort lingă gară se nu­mește Andrei Jugureanu. Din autopsia făcută la spital s-a constatat că era bolnav de oftică. Cazurile suspecte din Capitală Un anume Grigore Popa, aflat în arestul prefecturei poliției, îmbolnă­­vindu-se subit și prezentînd simp­­toma alarmante, s’a avizat serviciul de gardă de la primăria Capitalei. Medicul de serviciu a dispus izola­rea bolnavului și facerea cercetări­lor bacteriologice. S’a stabilit însă că bolnavul are dezinterie. Serviciul de gardă de la primărie a mai fost avizat că e un caz sus­pect în str. 13 Septembrie No. 214. Bolnavul, izolat la spitalul Colen­­tina, are o ușoară tulburare gastro­intestinal. Bulgaria Unul din cei doui bolnavi de ho­leră din Sozopol a murit Șase noui cazuri s’au declarat ca de ho­leră, 4 din ele prezintînd cu ade­vărat simptomele holerei. Starea semănăturilor La ministerul de interne s’au primit următoarele rapoarte : Fălciu.—Timpul a fost variabil. Treeratul păioaselor s’a isprăvit și se lucrează la facerea semănăturilor de toamnă. Porumbul este copt, iar viile­­ deaseme­­nea au strugurii în copt. Islazurile sunt bune. Bacău.­­Timpul a fost călduros, iar nopțile răcoroase. Arăturile pentru semănăturile de toam­nă s’au început și se fac cu ușurință. Ploile în acest județ au fost parțiale și generale. Recolta pomilor fructiferi și a viilor în genere va fi mijlocie, iar grădinile cu zarzavat sunt bune. Imașurile sunt bune, cositul fînețelor aproape ter­minat. Porumbul se prezintă bine. Treeratul grîului, secărei, orzului e aproape terminat, iar a ovăzului conti­nuă. Recolta lor e satisfăcătoare. Vlașca.­Timpul s’a răcorit simțitor în urm­a ploilor căzute în întreg județul. Locuitorii se ocupă cu diferite trans­porturi și facerea ogoarelor. Treeratul păioaselor s’a terminat în întreg județul. S’a început culesul porumbului con­­tinuînd cu activitate și cari promite o recoltă abundentă. Ilfov.­Timpul a fost răcoros. Porumburile sînt frumoase. Gradinele și livezile se mențin bine. Locuitorii se ocupă cu facerea ogoa­relor și transportarea cerealelor. Se continuă la facerea arăturilor pen­tru semănăturile de toamnă. Neamțu­l Timpul ploios și rece. Se continuă cu treeratul păioaselor. Porumbul dur. Se activează cu face­rea arăturilor de toamnă și cu semăna­tul grîului. De asemenea se activează cu strînsul fînețelor. rese, se gîndesc a se uni pentru a lupta cu forțe înmnite, cu metodă și cu disciplină, fără de cari în vre­mea noastră nu se poate învinge. Astfel s’a născut trade-unions, sindicatele, asociațiunile, bursele de muncă, și întrea­ga organizațiune muncitorească. In același timp, so­cialismul marxist pătrunde in mase, răspîndind ca idei fundamentale : ideea luptei de clasă, ideea după care capitalul provine dintr’un sur­plus de muncă neplătită, și ideea că lucrătorul trebue ca, cu­­ salariul primit, să-și poată răscumpăra o­­biectul fabricat. Din punct de vedere economic a­­cestea sunt erezii, dar de­oare­ce i­­deile acestea au pătruns grație fal­sei lor simplități, și s’au transfor­mat după teoria lui Alfred Fonn­­ é în­­ idei-forțe, nu le mai putem des­prețui ca neadevăruri. Zilele trecute după greva din An­glia declarată pentru urcare de sa­lariu­, mișcarea sub o formă puțin deosebită se repercuta în Franța, și imediat sub motivul de scumpire a traiului, ni s’a oferit spectacolul de la Viena. Spania era cît a­poi să fie cuprinsă de o grevă generală, iar la Pesta, în Boemia, și în multe alte părți, meetingurile au dovedit în public"o conștiință vibrînd la uni­son. Grevele, manifestațiunile, și a­­tentatele din urmă, nu sunt momente de evoluție, ci zile revoluționare. Societatea de azi e cuprinsă de un spirit nou, ce tinde spre un nou e­­chilibru. Regimul industrial e pe cale de a se transforma. Frămînta­­rea actuală, această nevroză socială a vremei noastre, e simptomul că ne-am pierdut echilibrul, și că tre­bue să ne căutăm un altul. Și isto­ria ne arată, că în­totdeauna tran­zițiile sunt neplăcute, de­oare­ce ești silit să te desparți de anume stări cunoscute și încercate, pentru forme neexperimentate și pline de necunoscut. Azi suntem într'o ase­menea epocă de tranziție. De aceea, cu atît mai mult conducătorii și cu­getătorii au nevoe de mult echili­bru, cu cît vremile sunt mai deze­chilibrate. Dar după cum toate încurcăturile omenești și-au găsit deslegarea, pu­tem fi siguri că și marele nostru conflict social se va rezolva prin găsirea unei organizațiuni noi, care însă aproape netăgăduit nu va fi nici comunismul, și nici colectivis­mul socialiștilor ortodoxi. O parte din tablou era deja pictată pe zid; patru cavaleri s-au înfășcăt și se luptă pentru un steag; prăjina stea­gului s’a rupt și e gata, gata să zboare în bucăți; pînza s’a rupt în mai multe fîșii. Cinci mîini au a­­pucat prăjina și cu multă ardoare o trag toți din toate părțile. Săbiile lucesc, ridicate în sus. După modul cum sunt gurile des­chise, se vede că din ele ese un stri­găt supra­natural. Chipurile îngro­zite ale oamenilor nu-s mai puțin înfricoșătoare de­cît orbitele sfinxi­­lor cari împodobesc creștetele coifu­rilor. Chiar și caii suferă contagiu­nea acestei turbări: ridicați în două picioare, și-au împleticit picioa­rele din față și, cu urechile blegite, cu ochii înfuriați, aseminea unor fiare, se mușcă. Pe pămînt, într’un noroi însîngerat, sub copitele cailor, un om omoară pe altul ținîndu-l de păr și trîntindu-1 cu capul de pă­mînt, și nu bagă de seamă în furia lui că peste o clipă amîndoi vor fi atîlniți. «E războiul în toată grozăvia lui, oameni ce seamănă cu fiare lăsate în libertate, este, după expresia lui Leonardo, pazzia bestialisima care, în locurile drepte, nu lasă o urmă care să nu fie plină de sînge. Eșind din Palazzo vechio, Leonardo se opri în piață, în fața lui David, nemuritoarea operă a lui Michel An­gelo. Statuia aceasta uriașe părea că face de gardă în fața porței primă­riei orașului Florența, eșind la iveală pe fondul întunecat al pietrelor în­vechite de vremuri. Acest corp de flăcău, lipsit de ori­ce vestmînt, era slab : mina dreaptă care ținea toiagul era așa de întinsă în­cît se vedeau vinele; cea stingă, era îndoită în spre piept și ținea o piatră. încruntat la față și cu pri­virea dusă ’n depărtare, dădea bine impresia unui om care ochește vr’o țintă. D’asupra frunței care era des­tul de joasă, părul bucălat forma o coroană. In această operă a rivalu­lui său, Leonardo simțea un suflet, poate egal cu al său, dar cu totul opus, precum acțiunea este opusă contemplațiunei, pasiunea nesimțirei, furtuna liniște!. Și această forță stra­nie îl atrăgea, îi ațîța curiozitatea, dorința ea săi se apropie de ea și s-o cunoască pe de-antregul. Și Leonardo își aduse aminte de Cartea Regilor. In schelele de la Santa Maria del Fiore se găsește un bolovan mare de marmoră cioplit rău de un sculp­tor neîndemînatic. Cei mai buni ar­tiști 11 refuzaseră spunînd că le este peste putință să-l Întrebuințeze. Cînd Leonardo veni din Roma, i se dete și lui blocul Dar, pe cînd cu încetineala lui obicinuită, se gîn­dea, măsura, calcula, în­totdeauna nehotărît, un alt artist, cu două­zeci și trei de ani mai tînăr de­cît el, Michel Angelo Buonarotti, primea comanda și cu o iuțeală ne mai vă­zută, lucrînd nu numai ziua dar și noaptea își sfîrșia uriașul în două­zeci și cinci de luni. Leonardo lu­crase timp de șasa­spre­zece ani la mormîntul lui Sforza, Colosul, și nu îndrăsnea să se gîndească la timpul pe care i l-ar lua o marmură de ta­lia lui David. Florentinii declarară pe Michel Angelo de rival în sculp­­tură a lui Leonardo și Buonaroti ținu fără șovăire sfidarea. Acum, a­­bordînd genul tablourilor răsboinice în sala consiliului, cu toate că nu pusese în viața lui mina pe pensulă, cu o mîndrie care putea să pară o îndrăsneală nebună, declară că riva­­rează cu Leonardo în pictură. Cu cît vedea mai multă modestie la mă­iestru eu atît ura lui devenea mai neîmpăcată. Liniștea lui Leonardo i se părea că-i batjocură. Ca o bolnăvicioasă i­maginație, asculta bîrfelile, căuta motive de ceartă, profita de toate împrejurările pentru a-și nimici duș­manul Când David fu terminat, guver­natorul chemă pe cei mai buni pic­tori și sculptori ca să-și spună pă­rerea asupra locului unde ar fi ni­merit să-l așeze. Leonardo fu de pă­rerea arh­itectului Iulliano da San Gallo care sfătuia ca uriașul să fie așezat în piața palatului, în adînci­­tura stradelei Orpagni, sub arcul principal. Cînd Michel Angelo auzi acest lucru, declară că Leonardo voia numai și numai din gelozie ca Da­vid să fie ascuns în colțul cel mai întunecat așa încît soarele să nu-l lumineze nici­odată și nimeni să nu o poată vedea. Totuși, într’una din zile, la una din întrunirile care se țineau în atelierul lui Leonardo, în fața a o mulțime de artiști ca: fra­ții Pollaiuolo, bătrînul Sandro Bot­ticelli, Filippus Lippi, elevi de ai lui Perguin, o discuție aprinsă se iscă asupra faptului care din cele două arte, pictura și sculptura, era mai de frunte — pe atunci subiectul favorit al școlarilor. Leonardo asculta în tăcere. Cînd fu întrebat răspunse: — Eu cred că arta este cu atît mai desăvîrșită cu cît se îndepăr­tează de meserie. Și cu un surîs cu două înțelesuri, așa în­cît cu greu ai fi putut ghici dacă vorbea cu sinceritate sau în batjocură, adăogă. Tradus de Ticu St. Dumitrescu (Va urma) DIMITRY de MEREJKOWSKI 3 MONNA LISA del GIOCONDA

Next