Viitorul, aprilie 1912 (Anul 6, nr. 1487-1516)

1912-04-01 / nr. 1487

goții pe imre fi lubiști ca 91 In tre­ l «ai, a dat »otulul al III-­ea tot 00 loricul trist de care avea nevoie. Dar partem al d-nei Voitrulescu, i-a Înlesnit și dtuă vlrșirea creației și succesul, pe care eu drept cuvint l’a împărțit cu Storin, pentru care rolei «socot­-colonelnici Felt» a fost primm­ul ca gfi se manifeste încă t­­ristă, printre tinerii noștri erlisti, ca unul dintre cele mai de valoare ele­mente, pe cari se poate conta și cu inci­edere și cu multe speranțe. Dupa «Scandalul», colonelul Felt din «Văpaia» este desigur rolul care l’a pus pa d­­atoria în văzul nostru, al tuturor ca un element artistic, de care va trebui să se țină seamă. De altfel, chiar pentru d. D.vils, personal, d. Btoriu trebue să fie o revelație, dat fiind faptul că în primii ani de existență a Companiei d-sale dramatice, artistului acestuia i se încredințau numai roluri cu totul neînsemnate. Azi, in schimb, ține locul de cin­ste pe sfiș. Colonelul de Felt în cele două din urmă acte, mai cu seamă, și în ac­­tu­l II în special, îi deschide o cari­eră artistică, de ale cărei perspec­tive poate fi de pe acum mulțumit. Povestirea complexului de împre­jurări cari l’au dus la asasinarea lui Glogau, a fost și ea mască și ca accent, în actele II și III, povesti­rea trăită, simțită, care a dat spec­tatorilor iluzia de realitate, in colonelul Feli, d. Storin a pus și convingere și simțire și adevăr, păstrind personagiului aceeași notă neiidoioa caracteristică din prima pînă la ultima scenă. Din restul interpretărei, o men­țiune specială se cuvine d-lui Florea Simionescu în rolul bancherului spi­on Giogan. Deși avea de ținut aceea el se numește în limba gini teatral ura bout du rôle, totuși d. Florea Si­­mionescu a știut să relifleze antipa­ticul d-sale personagiu. Restul interpretfirei nu merită o luare aminte deosebită. D. Fotino au a înțeles farmecul simpaticului Maurei; d-na Crissinghi în baroana Ycoane Stettin ne-a dat o notă de o rară falsitate,care a provocat ilaritate î ntr’o situațiune dramatică. 1 D. C. Mi­nulescu nu a știut 9S profite, deși vec­hi artist, de toată atmoatere de vădit interes pe care o u­rma deputatul Beaucourt și nu e știut să profite de această atmosfere, deși apărea pentru prima oară pe o nouă scena și într’un rol de efect, prin însăși sttucțiunea personagiului. Publicul a trecut, totuși, peste a­ceste incune și reprezentația a fost primita cu un succes de Invidiat pen­tru diferi­te­­ scene. Dar, cu toate că succesul a fost si scorărei, al d nei Martosra Voi­cuie ou și al d-lui Stolin, cu toate aceatea d. Davila, care nu juca a­isit seara, a apărut sa aplseze, de Or ? E dea gUi un semn de intre­­b­re, al cărui răspuns nu poate fi găsit, in împrejurarea de față, In maritale de valoros director ale d-lui Da­vila. Sunt merite cari nu i se pot contesta, dar și imprudențe, cari pro­voacă întrebări la cari răspunsul nu poate fi cel dorit pentru reputația d-sale da ban director. Cu un cu viat, a fost un spactacol de real și sincer succes,— în afară bine Înțeles de aceste obser­vațiuni,— un spectacol care are dreptul la o frumoasă serie de afiș, Alex. Fronda Isvorul Tămăduiței Eri fiind „Isvorul Tamfiduiiei“ ia toate bisericile din Capitală s’au oficiat servicii rel­gioase. La Mitropolia serviciul religios a fost oficiat de P. S. Arhiereul Valerian Rim­­niceanu vicarul Mitropoliei, asistat de toți preoții Mitropolii și numeroși preoți din Capitală, in prezența I. P. 8. Ko­­non Ar. Donici Mitropolit Primat. După oficierea serviciului religios preoții au eșit cu sfintele icoane și moaștele Sf. Dumitru Basarabov, în curtea Mitropoliei unde s’a oficiat un nou serviciu religios al sfințire­ apelor. La biserica Mavrogheni de la Șosea, care are hramul «Isvorul Tămăduirei» serviciul religios a fost oficiat de P. S. Arhiereu Calistrat Bîrladeanul. După oficierea sf. liturghii, preoții e­­șind cu icoanele la curtea biseriiei, P­S. Arhiereu Calistrat a oficiat un nou serviciu al botezului apelor. Cu această ocazie doamnele din comi­tetul parohiei «Mavrogheni» a soc. Or­todoxe, au făcut o colectă în folosul a­­cestei societăți. Conferințele generale ale corpului didactic primar Deschiderea conferințelor.—Lucrările din prima zi Ziua 11-a II CAPITALA Conferințele le cele donfi grupuri din Capitală, azât în cel de Îs școala primară «G. A. Rosetti» eîi gt la școala «Lucaci», s'au deschis la o­­rele 8 a. m., diferitele secțiuni ila celor două grupuri, fiind prezidate ca și prima zi. Subiectul ce s’a discutat, la toate secțiunile a fost : De la orele 8—9 și juni, corecta­rea lucrărilor scrise de limba ro­mâna și de aritmetică, lucrări de clasă obișnuite și lucră­ri pe caete curate. Au urmat apoi mai multe discu­­țiuni asupra acestui subiect. De la orele 9 și jum.—10 și jum. el a făcut o secțiune practică de scri­ere după dictare, cu elevii clasei II primară, iar de la orele 10 jum.— 11 și jum., președinții secțiunilor respectiva au făcut critica secțiuni­­lor. Conferințele de dimineață, au fost închise la orele 11 și m­m, urmînd a fi redeschise la orele 2 p. m. Ședințele de după amiază Ședințele de după amiază, la toate secțiunile de la cale două grupe, s’au deschis la orele 2 p. m. De la orele 2—3 și m­m, e’a dis­cutat asupra îndrumării și a meto­delor celor mai practice pentru pre­darea subiectelor din programa de desemn pentru clasa III primară. In discuțiune au luat parte mai mulți inst­rutori și institutoare emi­­țînd păreri contradictorii. De la orele 3 jum.—4 jum. a’a făcut­­ fie­care grup, din cele două, este o sectiune practici­ de desemn cu elevii clasei III a. S’au dat două teme de desemn după natură și a­­nume desemnarea unei pălării de nac și a unei potcoave. Elevii au lucrat pe hîrtie simplă cu creionul. Dela orele 4 jum.—5, președinții fie­cărei secțiuni în parte au făcut critica secțiunilor ca s’au ținut. Ședințele s’au ridicat­­ orele fi, urmînd să se redeschidă azi la orele 8 a. m., cînd se va continua dis­­cuția asupra programei de desemn In clasele primare. Festivalul de la Ateneu Institutorii și institutoarele din Gap­tală și j­udețul Ilfov profitindd de faptul oft sunt adunați în prefe­rințele generale, eu hotărît să orga­nizeze un festival in care ocazie se va comemora aniversarea de 25 de ani de la înființarea societiței misti­tutorilor. Festivalul va avea loc la Ateneul Român, azi Sîmbătă 31 Martie, în orele 3 p. m. Programul bogat alcătuit, conține coruri, dansuri, declamație și cînt. Vor da concursul elevii Academiei de Muzică și Artă Dramatică precum și mai mulți artiști livici și drama­tici. Intrarea va fi liberă. IN TARA Călărași Călărași, 29 Martie. — Astăzi, la ora 9 jum. a. m. s’a deschis confe­rințele corpului didactic primar din județ, printr’un te deum oficiat la Biserica sf. Nicolae. După te Deum s’a ținut ședința de deschidere în sala Percului comunal, cu care ocaziune a vorbit de revizor N Țopescu, arătînd me­nirea învățătorului și mijloacele mai nemerite pentru a ajunge la scop. După amiază e’a ținut lecțiuni practice și s’a discutat asupra cal­culului oral în șocalele primare. La această ședință a asistat și d. prof. Al. Negutz Demetrescu, care a salutat pe învățători. A răspuns d. Șerban-Popa Țăn­durei, mulțumind în numele învăță­torilor. D. Atanase Stoenescu-Perifi5, ie­șind la pensie la 1 Aprilie, și-a luat rămas bun de la toți colegii. Sîmbătă seara, 31 Martie, în sala Parcului comunal, va fi o serbare dată cu concursul învățătorilor și învățătoarelor, în fononul coloniilor solare și pentru strîngerea fondului necesar la escursiunea ce învățătorii volosc a face pe­ valea Oltului în luna Mai a a. p.­­ m.— Galați Astăzi au continuat noi conferin­țele corpului didactic. Tema lucrării a fost corectarea temelor. Asistă și d. G. Nicolau inspector al învățământului primar. Prezidează cale trei secțiuni d-nn­ G loan, revizor școlar, G. Vintu și Ioan Praja. Iași Azi au continuat aci lucrările di­dactice, cu ocazia conferințelor ce se țin. Cu prilejul acestor lucrări, s’a alea și o comisiuna compusă din d-nii Boiu, Dimitriu, și d-na Hor­­tansa Popescu, pentru cercetarea lucrărilor de lucru manual. Mișcarea de le Industrie La Casa centrală a meseriilor, credi­tului și asigurărilor muncitorești s’au făcut următoarea mișcare : D. I. Râdescu șef de biurou cl. III-a, în locul d-lui N. Popescu-Ulmu, trecut în alt post. D. I. Stroja ca controlor cl. III-a în locul d-lui l­. Al­caz, demisionat. D. Octavian Oprișan ca impiegat cl. II-a, în locul d-lui C. M. Stănescu tre­cut în alt post. In posturile de contabili D-nii I. Carsmzulescu, AL Ionescu, C. Nestor, M. Davidescu, Vasile Rădu­­lescu, Ion Porumbescu, Ștefan Popescu, D. Jurașcu, Tanase C. Manuc, I. Voi­­culescu, Gh. Panaitescu, Virgil Petrescu, C. Cristescu și N Tomescu, la corpo­rațiile din județul Ilfov. D-nii Hugo Brocsa, T. Șerbănescu, la corporațiile din județul Bacău. D Gh. Dîncu la corporația din jud. Botoșani. D-nii M. Păsculescu, Const. Stăncescu, Corneliu Meroșanu, S. R Șerbănescu la corporațiile din jud. Brăila. D-nii D. Dimitriu, Sava Velichi, la corporațiile din jud. Covurlui. D. Ion Corlățeanu, la corporația din jud. Dorohoiu. D. D. Șendrea la corporația din jud. Fălciu. D-nii Gh. Ponopolu, Oreste Panu, Alex. Vasilescu, N. G. Vasiliu, Eugen Stefanescu, la corporațiile din județul Iași. D. George Gafencu, la corporația din jud Neamțn. D. Al. Leon la corporația din jud. Putna. D. M Vasilescu la corporația din jud. Roman D-nii Leon Filipescu, la corporația din jud. Suceava. D. M. Alexin, la corporația din jud. Tecuciu. D. Costache Ion. la corporația din ud. Tutova. In posturile de ajutori­zom­abili D-nii Theodor Negulescu, Cristea Po­­pescu, N. Cucu, P. Dinescu, la corpo­rațiile din jud. Ilfov. D-nii I. Hanganu, la corporația din jud. Bacău ; Gh. Calfa la corporația din jud. Botoșani; Alex. Madgearu, la Co­vurlui ; V. Gh­. Patriciu ; G. Konga, la corporațiile din județul Iași ; D. Cor­nea, Eftimie Stăncescu, la corporațiile din jud. Neamțu ; Teodor Apostoleanu, la Putna ; C. Apostol la Suceava; Va­­silescu-Sturza, la Vaslui ;­ Dinu Pe­trescu, la R.­Sarat. In posturile de controlori de corporația D-nii Gh. V. Dinescu, Gh. Cornescu, Const. Bobocescu, C. R. Alexandrescu, Gh. Marinescu, Teodor Ștefanopol, I. N. Marinescu, Grist. Rădulescu, Gh. Drăgoescu, P. Stoicescu, St Niculescu, St. Schipor, Conman Seroiu, Ion Molan, Gh. Dragomirescu și Macarie N. Stama, la corporațiile din județul Ilfov. D-nii Alexe Moldoveanu, George A­­vram, la corporațiile din jud. Bacău ; Ion Apăteanu, la corporația din județul Botoșani; N. Vasilescu, Teodor Grigo­­riu, N. Christescu, Emil Todescu, la corporațiile din jud. Brăila. D-nii Șt. Gociu, Andrei Velichi, la­ corporațiile din județul Covurlui; P. Grigorescu, la R.­Sârat; C. I. Bivol, la Fălciu; Anton Petrovici, Ion Săcureanu. Economice-Fi­­anciare Agricultură — Comerț. Bună­stare generală Clima favorabilă agriculturii dă ce­ mai bune speranțe în ce privește colta viitoare. Dacă aceste speranțe realizează, vom avea în șir, al ttrulea an agricol bun. Economia generală se resimte di­­­eastă binecuvîntare cerească. Ata­­rile prosperează, noul întreprin­­zi se întemeiază în fie­ eari zi;­­getul Statului soldează mereu evi­dente; cu un cuvint avem toate­otivele de a fi mulțumiți de starea onomiei naționale. In special elasticitatea bugetului anului e chiar surprinzătoare. A­­m trei ani s’a exprimat î­n mod ieial credința că seria excedentelor getane e închisă. Oameni poliției mina întii au împărtășit această imă. Cu toate acestea bugetul Sta­­tui continuă să î dea caandante, de s’a făcut însemnate degrevări și a sporit considerabil dhezvelile. Această creștere continuă a veni­rilor Statului nu e rezultatul unei realități excesive, ci al unei propp­trități generale. Creșterea traficului căilor ferate a serviciilor de navigațiune e­s­tă dovadă a acestei prosperități, un an în an veniturile acestor căi I comunicațiune cresc într’o măsură arte apreciabilă și e de prevăzut i atunci cînd­ căile ferate și servi­ce de navigațiune vor dispune de a te mijloacele de transport cerute , necesitățile actuale, aceste veni­ri pot fi și mai însemnate. Creșterea rentei pămîntului și a i­­mobilelor urbane e iarăș un corolar al prosperităței generale. In toate părțile se observă clar o bună stare din cele mai îmbucură­toare. Dacă la rindu-i administrația pu­blică ar face toate economiile cu pu­­tința, e în afară de ori­ce îndoială că Statul Român ar putea răspunde la toate îndatoririle sale, indrumînd țara pe căile adevăratului progres. Bănci, obști și coope­rative sătești. — In comuna Mărgineni, județul Bacău s’a const­­ruit obștea «Barați,» cu scopul da a arenda și a exploata moșia Barați, proprietatea episcopiei catolice. — Sub auspiciile și cu ajutorul băncii populare «C. A. Rosetti» din comuna Gherghița, județul Prahova, le’a inființat societatea cooperativă de producție, consumație și întreprin­deri cu numele de «Gherghița». Ca­pitalul subscris e de lei 8200. Producția, rafinatul și exportul petrolului.­ In cursul lunei Februarie 1912 produc­­țiunea petrolului » fost de 147 761 tone, dintre e#ri 127.248 tone ex­trass «Mn schelele jud. Prahova, 11 mii 965 din jud. Dîmbovița, 5611 tone din Bbe Ab și 2937 tona din jud. Bsega, In­­gtinerii s’» creiuerfet în cur­­sul aceieeși luni o cantitate de 118 ml­ioane 519.911 kgr. din cura­j’l extras: 22.231 88^ kgr, benzină, 28 milioane 121.530 kgr. Umpant, 3 Industrie milioane 450.780 kgr, uleiuri mine­rala, Rasidiumi și coes­tu rămas 67 mil­ioane 685.343 kgr.­ Exportul petrolului în F­bruarie 1912 a fost de 54.643.159 kgr. din sari : 2 440 623 kgr, petrol brct 14.944125 kgr. rezidind, 275.148 uleiuri minerale, 22.161480 kgr, lampant, 14.761532 kgr, benzină brută și rafinată și 60051 kgr. pa­rafină. Comandă de locomo­tive.­­ Spre a remedia măcar în parte criza de rare se resimt trans­porturile pe C. F. R. direcțiunea e­ce­stui serviciu a scos la licitația fur­nizarea a 20 locomotive exprese tip «Pacific» cu tenderele lor separate. Licitația va avea loc la 27 Aprilie (10 Mai 1912, la orele 10­8. m. Cele mai mari fabrici de mașini și locomotive au fost invitate să par­ticipe la această licitație. Transportul petrolu­lui — Direcția G. F. R. a pus la dispoziția întreprinderilor de petrol, pentru lunile Aprilie și Mai cîte 122 trenuri pentru transportul petrolului Și derivatelor sale. Iată repartiția acestor trenuri cari vor circula cite 4 pa zi. Aprilie Mai Steaua Romînâ ... 41 42 Astra Română ... 29 30 Romîna Americană . .16 16 Vega, Qred petrolifer . 11 12 Aquila Franco-Rom. . 10 11 Serv. Maritim Român . 8 8 Soc. mici și N. F. R. . 6 5 O SCRISOARE din partea d­lui Dr. I. Diamandy Primim următoarea scrisoare, cu ragfiiitatea de a se publica. Domnului I. Tanoviceanu Profesor de dreptul penal Domnule, Intr’o notiță 1« un articol al dv. pu­­blicat în No. 2 al „Revistei penitenciare și de drept penal*", vă ocupați de lu­crarea mea „Istoria închisorilor din Ro­­mînia“ apărută acum aproape 12 ani. Mi-a părut bine că v’ați adus aminte, fie chiar și după 12 ani, că există o lu­crare căreia puteți să-i faceți critică, așa cum înțelegeți dv. în cîte­va trăsături de condei. Și care este critica dv. ? Că ați găsit două erori—fie de tran­scriere, fie de care,’tură’ sau de tipar — de autmiutrelea fără nici o însemnătate, căci id­e. uu, Sishipfee, nu se alterează întru nimic expunerea faptelor. Deci, după dv. autorul scrierii nu a fost «pregă­tit» pentru o asemenea scriere, și lu­crarea sa este neînsemnată. Notița dv. n’ar fi meritat nici un ră­spuns, căci nu astfel se face critica u­­nei astfel de lucrări, dar eu am obi­ceiul să răspund la ori­ce critică ce se face lucrărilor mele, chiar dacă aceea critică n’ar merita un răspuns, pentru că nu voiesc să se creadă că fug de o discuțiune prin publicitate, lăsînd oa­menilor serioși și competinți să judece de care parte este adevărul și drepta­­tea. Ziceți în aceea notiță că ați găsit în lucrarea mea două erori de date. Dar dv. v-ați dat oare seama ce însemnează a face o lucrare originală ca aceea a istoriei închisorilor din Romînia, în care este vorba de mulțime de date statistice și istorice, de cronici, de documente, de diferite acte în interesul cel mai depăr­tat al trecutului nostru ? Și găsiți că ni­ște Simple erori de date, fară nici o în­semnătate, ași putea zice niște simple erori de cifre, strecurate în lucrarea mea, au făcut ca ea să-și piardă din valoa­rea ei ? Lucrarea mea a fost judecată și apre­ciată de oameni competenți și cu depli­nă cunoștință de ce este o asemenea lu­­crare, de istorici și academiciani, a căror autoritate nu d-v. o puteți contesta. Iată, în adevăr, cum a fost apreciată lucrarea mea de defunctul Gr. G. Toci­­lescu, membru al Academiei Române și raportorul general al comisiunii premii­lor anuale ale Academiei : «O lucrare făcută cu multă îngrijire, cu deplină competință și cu s­igurtoare muncă. În partea 1, eminentul autor ex­pune legislațiunea penală și istoricul închisorilor din Romînia din timpii cei mai vechi pînă la 1862 ; în partea II a, tratează istoricul organizării închisori­lor, de la 1862 pînă in timpul de fa­ță ; și, în fine, partea III-a, e consacrată is­toricului închisorilor principate din țară. «in anexe se arată feluritele pedepse din vechime pînă azi, cheltuelile servi­ciului închisorilor și repartizarea lor; în fine, însemnata operă se încheie cu un număr de tabele statistice asupra mișcării poporațiunii închisorilor cen­trale și închisorilor preventive» *). Iar d. I. Bogdan, membru al Acade­miei Române și decanul Facultăței de litere, după ce face critica lucrării mele, încheie cu următoarele cuvinte : «Autorul este un bun și experimentat scriitor. Cartea d-sele împlinește o în­semnată lacună în literatura noastră ju­ridică și istorică, și merită să fie citită de toți cei ce se­ interesează de mersul culturii romînești» **). Am reprodus aceste citate pentru a se vedea și mai bine în care parte este neștiința și nepregătirea, și în care parte este i­alo munca.. Da, domnule Timoviceanu, puteți să fiți profesor de dreptul penal, dar cri­minalist și critic serios, nu. Este ușor a face o lucrare, alcătuită după scrierile altora și consultînd dife­riți autori pe cari îi ai la îndemină, dar este greu, foarte greu, a face o lucrare originală, cercetînd documentele vei fii, scrierile cronicarilor,­ istoricilor și actele râmase după vremuri. O asemenea lucrare nu se poate face de ori­cine; și meritai și valoarea ei sunt cu atît mai mari, cu cît munca este mai mare. Acum să vă spun eu care este cauza ce „va făcut să publicați acea notiță plina de amărăciune. In lucrarea mea «Criminalitatea și cauzele ei în Romînia», publicată acum cîți­va ani, am facut o critică, recunosc cam aspră dar dreaptă, asupra diserta­­țiunii d­v.,«Rominia sub raportul moral», ținută la Academia Romînă. In acea di­­sertațiune, rămasă neuitată, susțineau­ că criminalitatea crește în Romînia în mod inspeimîntâtor, și că alt mod de îndrep­tare și de salvare nu este de­cît să mai agravăm pedepsele de represiune și să introducem în codul nostru penal, pe­deapsa cu moartea. Am dovedit atunci în critica mea că aprecierile ce faceți sunt foarte exagerate, ca spuneau­ inexactități și că argumen­tele ce invocați, pentru introducerea fe­di­piei cu moartea la noi, sunt departe de a fi luate în serios. Și, în felul meu de a vedea lucrurile și de a privi ches­tiunea, s’au pronunțat toți oamenii se­rioși și cu adevărată judecată, fiind cu toții surprinși de aprecierile d-v. ca și membrii Academiei Române, cari cred că v’au oprit, pentru onoarea, demni­tatea și prestigiul acestei înalte institu­­țiuni, de a mai ține asemeni disertațiuni în aula ei. Am așteptat să răspundeți la critica mea cum vedeți că fac eu dovedind că critica mea a fost neîntemeiată. Dar n’ați răspuns nimic; și astăzi, față de tăcerea ce ați păstrat, am tot dreptul să vă con­sider nu ca pe un învins, căci învinsul are meritul că a luptat, ci ca pe un de­zertor de pe câmpul de luptă t­or. ( Clanu *) Analele Academiei Române. Seria II, Tomul XXIII, 1900-1901. Raport general asupra lucrărilor comisiunii pre­miilor anuale, de Gr. G. Tocilescu, ra­portorul general (pag. 372) București **) Convorbiri literare. Bibliografie. Anii XXXIV. Fascicolul VII (15 Iunie) 1900. IÁI Mișcarea artistică-literară CREZUL­UI ARTIST La noi și in străinătate — Ce crede despre artă și despre opera sa pictorul spaniol Ignacio Zuloaga — D-l Thiebault-Sisson cronicarul artis­tic al marelui ziar parisian­ «Le Temps» cu ocazia unui articol închinat pictoru­lui spaniol Ignacio Zuloaga, publică și următorul auto-portret al artistului. Dat fiind importanța lui pentru mulți chiar dintre artiștii noștri, îl publicăm întocmai: «Compatrioții mei mă atacă dese­ori parte din ei fiind-că pretind că tablou­rile mele ridiculizează Spania, parte, fiind-ci­n ași copia în mod fidel natura, adică așa cum este, parte fiind-că nu pot vedea și înțelege adevărata Spanie, pe care de altfel eu cred că ei nu o pot înțelege și în fine, parte, fiind-că îmi privesc patria cu ochii unui strein. «Toate aceste învinuiri, cari de cele mai multe ori mi se aduc sub formă de insulte, pe mine mă lasă rece. Fără să-mi pese cîtuși de puțin, eu îmi urmez calea croită de la început și direcția pe care mi-a imprimat-o temperamentul meu artistic—lucru pe care nu-l voi înceta atît timp cît Dumnezeu, bine-înțeles, îmi va îngădui să trăesc și să pictez. «Sunt dator­insă o lămurire. Nu, de o mie de ori­. nu !.. Eu nu mă gîndesc să copiez natura așa cum este. Pentru cei cari nu cer artistului decit lucrul acesta, există o mulțime de invențiuni și aparate fotografice care se pot da traducțiile naturii pe cît m­ai natural posibil. Aceste traducții însă n’au nici o legătură cu arta adevărată. Efortul meu intelectual consistă, nu în a copia natura, dar în a o interpreta. Cînd lu­crez un tablou nici nu mă îngrijesc să pun în el senzația aerului. Dacă vreau să respir, deschid fereastra sau caut aerul la țară, iu pînzele m­ele nu caut să exprim nici atmosfera, nici distan­țele, nici soarele, nici luna. Năzuința mea este cu totul asta: aceea de a pă­trunde ceea ce vreau să pun in relief, adică să exprim caracterul lucrurilor și psihologia rasei. Vreau să închid în­tr’un tablou ceea ce se numește pur și simplu o «emoție» și să formulez o viziune mai mult sau mai puțin romantică. Eu caut linia, arabescul, armonia, impresia personală și simplificarea mijloacelor de exprimare, iar cei cari mă judecă să cânte dacă am sau nu îndrăzneală, for­ță, idei sincere și lămurire, dacă din tot ce fac se degajează acelaș strigăt puter­nic al adevărului, dacă am reușit să sin­tetizez sufletul rastilan și dacă această sinteză am obținut-o prin atîtea sacri­ficii menite să pună în valoare preocu­parea mea esențială .Ași voi ca această colosală Castilie care mă obsedează s­ o pot f­ixa pe o pînză grosolan preparată ca niște pensule de oțel călit și fără ajutorul altor culori de­cît acea galbenă și negrul. Pe­ntru a mă exprima mai bine, voi spune într’un singur cuvînt că dorința mea este să pictez cu creerul și cu su­fletul, iar nu cu ochii». Iată un adevărat program artistic pe care Ignacio Zuloaga, am putea spune că l'a realizat aproape în întregime. Dar numai faptul acesta, nu ne în­­drituește și pe noi ca și pe d. Thie­­b­­ult-Sisson să proclamăm pe Zuloaga de continuator al lui Greco. Zuloaga este fără îndoială un pictor mare. Greco însă era ceva mai mult iugari­a titlul un­ei coi opere a maestrului muzical Ruggero Leon­es­val­­o. Libretul a o prelucrare a scriitorilor italieni E. Ca­­vacchioli și G. Emanual după o frumoasă nuvelă a moralul literar rus Parkin, care în aparția sals a tratat și viața noastră romînessefi. Opera se va da tatii la Hippo­drome din Londra și apoi in New- York, Romînia și Italia. Acțiunea se desfășoară în lumea romîneascăt de la Dunăre. O dragoste se leagă între Radu și Ileana, fiica șefului unui trib de la Dunăre. Dar Ileana, sedusă de frumusețea cîntului lui Tomar, bar­dul tribului, se aruncă în brațele acestuia. R'du îl surprinde și dă foc locuințe­, în care își găsesc moartea Tamar și Ileana. Nu știm, dar credem că și mu­zica e inspirată din cîntecele noas­­tru strămoșești. Z­ilele acestesea apărut și s’a pus în vînzare pentru prețul de 5 lei e prea interesantă carte scrisă in limba franceză de către d-l Ilia Bărbulescu profesor de limbile slave la universitatea din Iași, asupra «Relațiunilor romînilor cu Sîrbii, Bulgarii, Grecii și Croații» studiu ce se află în strânsă legătură cu chestia macido­romînă. M­iodie noua piesă a d-lui Pierre Berton care abia a început să te reprezinte pe scena teatrului parizian «Vaudeville» amenință să fie din nou ciontită, din causa profundei emoții pe care o produce printre spectatori notai al patrulea. După omn se știe, autorul pune pe soenă, moartea unei actrițe în timpul unui voiaj pe Atlantic, fapt oara necesită expunerea sicriului pe bordul vaporului și în urmă arun­carea lui în mare. La primele reprezentațiuni, mai multe dame din stat au izbucnit în lacrimi iar altora le-a venit rău­­l Șeful de cabinet Mitropolitului Primat — Un evreu funcționează ca șef de cabinet al Mitro­politului Primat — In cîte­va rânduri am atras aten­ția, ori un evreu »nume Vexier »z> Valeria, pripășit pa lingă I. P. R. S. Mitropolitul Primat Conon, » tuși numit o» șef de cabinet »1 Primit­­­ului țârei român­ești. Atît de mare a fost dragoste» Mi­tropolitului Primat de »cost evreu a cit, cîte-va zile numai după ale­gere» Ba, ca Mitropolit a stăruit ai» răsputeri ca Vexler-Valeriu as fie împ&mîntenit de Corpurile Le­giuitoare, pentru ca să poată cu un moment mai purind ca să-l numeas­că... șeful său de cabinet. I. P. S. 8. Mitropolitul Primat, a ținut imediat după instalarea sa în scaunul arhiepăstoral, să introdusă «o primă inovație, numirea unui șef de cabinet. La ce necesitate cores­punde înființarea acestui post ? După cît știm noi, pînă scana, nici unul dintre Mitropoliți primați ai țarei, nu s’au gindit să-și ia un șef de cabinet. Dar la sfîrșit, noul Mitropolit Pri­mat a găsit că e necesar sa aiba un șef de cabinet. Foarte bine, dar a­­uiv­ci de ce nu și s’a ales dintre ti­neri clerici? Nu era mai potrivit? Sa U dacă voia să fie laic să-l fi a­­les cel puțin dintre romîni, un or­todox. Ce D seu,­ne ride rabinul da la Buhuși, Mitropolitul Primat al Ri­­miaiei s& albit ca șef de cabinet un evreu din fundul Moldovei ? Sperăm că I. P. 8, 8. Mitropoli­tul Canon, va a fleets serios asupra Crizalui și va avea destulă tărie ca să se debaraseze de protejatul său. Serbarea națională I DE MÂINI? Comitetul național român pentru comemorarea eroilor și martirilor neamului, sa întrunit t­ seară la d. Dim. C. K­utculescu, spre a lua ul­­emile dispozițiuni pentru serbarea națională de mi­­ne. Scopul serbării este: a se ridica protestări semne și energiei în con­tra eliminării celor 16 nadonți ro­mini dela facultatea de teologie din Oreada Mare, pentru simplul motiv că, între ei au vorbit rominește, in loc să vorbească numai ungurește. Progamul serbării naționale de protestare este, pe cit de simplu, tot pe atît de înălțător. Dimineața la orele 9 toate socie­tățile și toți aderenții acestei miș­cări se vor întruni la Cișmegiu, de unde, formînd o procesiune solemnă, vor trece cu mun­ca in frunte pînă la biserica Sf. Gheorghe nou. Aci se vor înălța rugi circumstan­țiale pentru cele 16 victime române ale maghiarismului. De aici, tot în procesiune, vor merge la statuia lui MihaiM Viteazul, unde, după un discurs de ocazie, sa­la depune o coroană Partidul Național-Liberal Partidul Comlot-Camocral Duminică 1 Aprilie ora 2 jumătate după amiază intr­epublica în SALA DACIA Cu delegațiuni din întreaga țară vor ține O veste bună pentru cetitorii noștri el Viitorul“ reînoindu-și complect atelie­rele sale tipografice, peste cîteva zile ziarul nostru va apare tipărit în condițiunile cele mai bune realizate în tehhnica artei tipogra­fice moderne. Zi cu zi, încurajat tot mai mult prin spo­rirea numărului numeroșilor săi cititori, ziarul „Viitorul” face toate sacrificiile pen­tru a fi la înălțimea concursului pe care i-l dă publicul cititor. De aceea, reînoirea atelierelor noastre ti­pografice e numai un început, care va fi ur­mat, în foarte scurtă vreme, de complecta reînoire și a sălii noastre de mașini. Informațiuni . * Aflăm cu cea mai vie pla­cere că starea sănâtăței M. S. Regelui e din cele mai satisfă­cătoare, Suveranul restabilindu­­se complect de indispoziția din ultimul timp. îndată ce timpul o va îngădui, M. S. Regele se va duce la Sinaia. Nu s’a hotărît însă data e­­­xactă a plecărei Majestații Sale. * Ziarul guvernamental Seara care a publicat ori o dare de seamă complectă și txactă asupra dezbate­rilor din consiliul comunal, n’are azi nici un cuvînt de retractare sau «interpretare», deși Epoca acopere de insulte ziarele cari au publicat știrea că consiliul comunal a cerut Libera circulație a tramvaielor comu­nale.­­­ In cercurile financiare se con­sideră venirea d-lui Theodor Rosetti la ministerul de finanțe ca o justă satisfacție dată Bancei N­ționale. Intr’adevăr, d. Theodor Rosetti, fost guvernator al Băncii Naționale, intră într'un minister din care a fost eliminat un ministru care și a­­ per­­mis să atace în mod incalificabil a­­ceastă instituțiune. * Ministerul de finanțe a per­mis tuturor circiumarilor să vîndă băuturi spirtoase cu in­cepere de la 1 Aprilie. Se cunoaște că a plecat d­e Carp ! •¥­ «Apa purgativă de Carabana în dispepsiile și bolile de ficat și intestine mi-a dat în­totdeauna re­zultate satisfăcătoare» Dr. I. Bena­vides (profesor al Academiei de me­dicină din Madrid). 1504—1 Zile :acestea sa va face o mișcare print­e administratorii de plăși din județul Prahova. * A apărut No. 24 din excelenta revistă literară Flacăra, publi­cised­ închinare A. S. R Principesei Elisabeta, de Victor Eftimiu , Din goana, mișcătoare versuri de Goga, Io­sif și Eftimiu, precum și alte bucăți în versuri și proză de d-nii O. Galaction, Radu D. Rosetti, V Anestin, G. Bacovia, Al. Șerban, Z. Bîrsan, R Bălceanu, G. Voina, N. Pora, Nigrim, Rodica Frunză, Cin­cinat Pave­scu, Leon Fer­ara, Va­­silache, Bogdan-Duică, etc. Pe copertă o admirabilă fotografie a d­rei Elena Văcărescu. * In «Acțiunea» citim urmă­toarea nostimă informație : «D. general Argetoianu se află la Viena. Primind telegrama prin care i se anunța numirea sa ca ministru de război, redutabilul general a căzut în catalepsie din cauza emoțiunei groaz­nice ce l-a cuprins. Deșteptat la realitate, d. general Argetoianu a citit din nou telegrama și tot nu i a venit să creadă. — «Soli­știi că este o farsă Cineva își bate joc de mine»—a spus gene­ralul—barbișon unui amic al său. După sfatul acestui prieten, d sa a telegrafiat d-lui Maiorescu dacă este sau nu ministru de război. Primind telegrama confirmativă, d. general Argetoianu s’a emoționat din nou dar și-a întîrziat sosirea în Bu­curești pentru a-și comanda o uni­formă năprasnică, fără de care nu-și va face apariția la minister». Bine că nu fost mai rău. •Ar Un consiliu de miniștri s’a ținut ori după amiază, la orele 5, la ministerul de interne, sub preșe­dinția d-lui Titu Maiorescu, prim­­ministru și ministru de externe , în partea muntoasă a județu­lui Vîlcea a căzut zăpadă în comu­nele Calimanești, Maerești, Olănești, Bresoiu, Milaia, Voineaua CăUnești, Ofineni. ★ D. Francois Halley, vice-secre­tar ministerial, a fost numit de mi­nisterul regal ungar de comerț de­­legat al acelui minister pentru Ro­mînia în locul d lui Eugen Mavr­ob, căruia i s’a dat o altă însărcinare. jf­ Comitetul Internațional Olim­pic, pus sub preșidenți» d-lui Baron de Coubertin, ia cire ca reprezen­tant »1 Romîniei se află d. G. Pls­­gino, organizează pentru a r­ul­a ce­ata dela 29 Iunie la 22 Iulie jocuri cTmpice la Stockholm. De la 5—12 Mai vor avea ioc tur­nire de Iswn tennis pe teren acope­rit. De la 29 Iunie la 5 Iulie vor fi concursuri de foot-ball și de tragere și turnire de la Intennis în aer des­chis ; de la 6 la 15 Iulie sporturi atletice, lupte scrimă, gimnastică și vinot ; la 7 iulie curse de biciclete; de la 7—11 Iulie pentathlon modern; de la 13—17 Iulie joaurs eqrestres la 18 și 19 iulie curse de viol­t și de la 20—22 Iulie regate cu plată. Se vor distribui numeroase premii. Această a cincea olimpiadă este pusă sub înaltul patronegiu și M. 8. Regatul Suediei, avînd ca preșe­dinte de onoare pe A. S. R. Princi­­pele moștenitor al Suediei. V In pagina 4-a: Misterioasa crimă din strada Italiană

Next