Viitorul, mai 1912 (Anul 6, nr. 1517-1545)

1912-05-01 / nr. 1517

Adunarea generală a societății geografice Ședința a doua A seară la orele 9 a avut loc tot în aula Universitătei ședințe a doua a societătei geografice. A prezidat A. S. Regală Principele Ferdinand. D. Al. Dumitrescu desvoltă ches­tiunea «Dunărea ca fluviu de transit». «Cînd acum doi ani, spune d-sa, se discuta crearea unui nou port pe Dunăre, mi-a atras atențiunea ce ar putea fi Dunărea ca fluviu de transit. «Dunărea ca fluviu de transit este în legătură cu centrele Europei, ceea ce însemnează că ajutat și de navi­­gabilitatea lui ar putea deveni cel mai bun drum pentru comerțul mon­dial și mai ales al nostru.» Conferențiarul vorbind de comer­țul și industria mondială, spune că desvoltarea acestora se datorește mai ales căilor de comunicație, și în spe­cial celor pe apă. Arată apoi ce a făcut Germania și celelalte state în această privință. Arată avantagiile pe care le-ar a­­duce Dunărea ca fluviu de transit. Arată legătura dintre rețeaua căi­lor noastre de comunicație și cele­lalte rețele Europene. Termină exprimîndu-și dorința ca să se dea o mai mare intensiune, mai ales la Universitatea geografiei teritoriale. D. M. Răileanu, vorbește despre „China“. D-sa spune că fără a mai face vre-o introducere începe tratarea subiec­tului. Vorbind de solul Chinei, arată conformația lui și bogățiile pe cari le conține. Trece apoi la populație, spunînd că poporul chinez nu este autoh­ton în țara de astăzi ci ei sunt veniți aci pe la 2.885 în. de Gbr. Vorbește de felul cum este privită familia la acest popor și principiile pe cari se bazeaza ea. Spune că a­tot-puternicia împăra­tului era limitată de o seamă de pu­teri mai mici. Vorbind despre armată spune că actualmente chinezii sunt pe punc­tul de a se organiza solid. In limba spune d-sa, sunt mai multe tonuri, și special de la 5—8. Termină spunînd că acest popor devine din ce în ce mai interesant în desvoltarea lui. D. S. Vâlsan vorbește despre «miș­carea populației». D-sa spune că cel dîntîiu care a voit să ne facă pe noi cunoscuți ce­lorlalți, a fost principele Dimitrie Cantemir. După Cantemir au urmat altîi, între care Bauer și un francez care vorbesc despre țara noastră. Continuînd, d-sa face o înșiruire a tuturor acelora cari au scris mono­­graf­ii despre țăra noastră în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea. Vorbește apoi de o hartă în acest sens, descoperită de d-sa în biblio­teca regală din Berlin, lucrare care era necunoscută, de pe la 1835. In cuvinte frumoase și bine do­cumentate, conferențiarul vorbește de însemnătatea acestor hărți. In ședința intimă s’a procedat la alegerea comitetului pe un nou pe­riod de trei ani, fiind reales tot cel vechi. D-l colonel Panaitescu a fost proclamat președinte în locul mult regretatului Gh. Manu. I. Cîndea ÎNTRUNIREA colegiului universitar Colegiul Universitar s’a întrunit ori la 10 dimineața, într’una din să­lile Universitătei, sub preșidenția d-lui profesor dr. I. Bogdan, pentru a alege pe cei trei candidați pentru mandatul de rector al Universitătei din București, în locul d-lui Em. Pan­­grati, care a fost numit ministru al lucrărilor publice.­­Au întrunit majoritatea de voturi d-nii dr. Tom­a Ionescu care a întru­nit 51 de voturi, Bogdan 55 și Dis­­sescu 39. Această listă se va înainta d-lui G. G. Arion, ministru de culte, care va proceda la­ alegerea rectorului U­niversităței.____ Rezultatul alergărilor de la Băneasa Premiul Canotier. 1) Satyr. (G. Negroponte). 2) Volonté III .(Al. Ză­­nescu). U. 5 lei. 6. 8.00. PI. 7.00. 7.50. Premiul Izei. Sultănica (Hergh, Albatros). 2) Oana (Al. Zissu). U 5 lei. 6. 14.50. PI. 8.00. 11.50. Premiul Bristol. 1) Lonesome (Hergh, Isbiceni). 2) Progres (Herg. Albatros). U. 5 lei. G. 26.00. PI. 8.00. 7.00. Al II-lea Cons. Gen. 1) Dănciuc (Gămărășescu), Mititica (G. Manu). U. 5 lei. 6. 12.50. PI. 9.50. 19.00. Handicap optional. 1) Farmec (G. Manu). 2) Antim (Hergh. Albatros). Khaisang (Al. Zissu). U. 5 lei. G. 34.50. PI. 900. 600. 9.50. Premiul Mars: 1) Beusse (S. S. Dimitropol). 2) Pulcinello (L. Anghe­­lescu). 3) Dor Pribeag (Lt. Boureanu). U. 5 lei. 6. 18.00. PI. 8.00. 8.50. 10.00. 1. Cigallia BULETIN METEOROLOGIC 28 Aprilie 1912 CASA MENU & C­ie Temperatura în centigrade La miezul nopței .................... 11, 7 ore dimineața........................ -113 ° Miezul zilei.................... -1­180 Înălțimea barometrică 753 mm. Starea cerului noros Barometrul e în scădere • Moșia Brebeni și d. deputat Vlădescu-OH Documente importante prin care se face Moia cinstei d-lui Vladescu-Olt Ce confirmă ACTELE alăturate Am promis d-lui Vlădescu-Olt că-i vom executa «sentința defi­nitivă» ce și-o dă singur, și ne ținem de cuvînt. Publicăm astăzi dar, documen­tele decisive prin care se con­stată că reprezentantul colegiului III de Olt, profitând de influența sa politică, a încercat—și afacerea după propria sa mărturisire (vezi telegrama) era și tranșată—să facă așa ca moșia de mină moartă Bre­beni, administrată de Casa școa­­lelor, să fie împărțită numai ță­ranilor din comunele Brebeni, Bărcănești, Coteana Mierlești și Turia, care drept recunoștință, a­­veau să dea d-lui Vlădescu-Olt cîte 50 de lei pentru fie­care pogon, cea­ ce face rotunda sumă de 400 mii de lei, moșia Brebeni avînd o întindere de 8000 pogoane. Lăsăm la o parte ori­ce fel de pledoarie și dăm cuvîntul celor scrise negru pe alb, în documen­tele ale căror fac­simile le publi­căm alături.* Primul este scrisoarea pe care pri­marul comunei Brebeni o trimite a­ lui Vlădescu-Olt, pentru a-i face cuno­scut că propunerea a fost acceptată de țărani, adică (reproducem tex­tual) : ....am ajuns la înțelegere cu ei a vă da ca recompensă, cite cinci zeci de lei de pogon pentru mo­șia de mină moartă a Cassei Școa­­lelor din comuna Brebeni, așa după cum d-voastră doriți și după cum mi-ați dat ordin la întilnirea noastră din Slatina etc. Tot prin această scrisoare i se fac cunoscut d-lui Vlădescu-Olt, că țăra­nii «nu se vor da înapoi de la a­­ceastă mică plată» pe care «părin­tescul reprezintant al țărănimei române» îl pretindea ca «recompen­să» a celui mai ordinar samsariic oficial ce ne-a fost pînă azi să ve­dem practicîndu-se de către oamenii acestui regim. Al doilea document este plicul cu care a fost expediată scrisoarea de mai sus. D. Vlădescu-Olt, trebue să-și aducă aminte de el de­sigur, de­oare­ce cît­va timp mai în urmă, expedia primarului din Brebeni, telegrama din documentul al treilea, prin care îl invita să vină la București cu su­mele încasate, de­oare­ce «luarea moșiei Brebeni» fusese «aranjată definitiv».* Ne-am ținut de cuvînt și am dovedit găinăria d-lui Vlădescu- Olt cu «acte cinstite» așa după cum d-sa ne-a pretins s’o facem. Rămîne acum ca și d. Vlă­­descu-Olt să se țină de cuvînt și să se demită din mandatul de reprezentant al țărănimei din Olt, după cum a promis că va face in ziua cînd i se va dovedi că este ceea ce noi îl acuzasem în mod formal. Încă de acum cîte­va luni, cînd se agita proec­­tul de lege al d-lui Lahovary. Și pentru acest lucru d. Vlă­descu-Olt, nu este ținut să-și a­­mîe gestul până la redeschiderea Corpurilor leguitoare. Brăila D-rul Rakowski lau­dă legea d-lui Nem­­­­escu. Brăila 29 Aprilie.— Azi munci­torii sindicaliști au ținut o mare în­trunire în Grădina Gapri în care s’a discutat legea de organizare a me­seriilor și asigurărei muncitorești. La această întrunire au luat parte și dr. Racovski. I s’a făcut manifestare și a fost dus pînă la sindicat cu muzica in frunte. D-l dr. Racovski a ținut o cuvîn­­tare recomandînd muncitorimei or­ganizațiile sindicaliste. întrunirea a avut loc la presa 3 După ce au vorbit cîțiva mun­citori atacînd legea d-lui Neni­­țescu, a luat cuvîntul și d-rul Racovski. D-sa a spus că legea trebue împărțită în două. O parte excelentă, acea privi­toare la asigurările muncitorești și o parte detestabilă, acea pri­vitoare la reorganizarea meserii­lor. Oratorul analizează ambele părți, scoțînd un relief, solicitudinea guvernului conservator față de muncitorime. D-rul Rakowsky spune că agi­tațiile contra legei d-lui Nenițes­­cu se face de către agenți și in­stigatori politici.­­ întrunirea s’a terminat la orele 6. Un cortegiu de aproape 6000 mun­citori, în frunte cu dr. Rakowsky, a parcurs străzile pînă la sindicat unde s’au despărțit.* Pe cît de călduroasă a fost primirea la gară a d-rului Ra­kowsky, pe atît de lipsit de entu­ziasm a fost meetingul, după în­trunire. Declarățiile d-lui dr. Rakow­sky asupra legei meseriilor și a­­supra mișcarei de protestare a muncitorilor, a produs o adîncă consternare printre meseriași. Acuzațiunea adusă conducătorilor mișcărei de protestare, cum cr fi in­stigatori plătiți de partidele politice, a făcut o tristă impresie și a produs o revoltă generală printre spiritele muncitorești. După întrunire, grupuri de oa­meni discutau declarațiile d-lui dr. Rakowski. Unul din aceștia spunea: — L-a cumpărat guvernul. Pînă și dr. Rakowski, și el se dă cu asupritorii... Păcat de mișcarea noastră și de speranțele ce­­ puse­­sem strînsul. Aceasta e impresia generală prin­tre muncitorimea de aici. Coresp. Slobozia Contra legei meseriilor Ni se trimete spre publicare ur­mătorul proces-verbal, redactat de meseriașii din Slobozia : PROCES-VERBAL Astăzi 27 Aprilie 1912, subsemna­ții meseriași de diferite bresle din comuna Slobozia, județul Ialomița, într­uniți fiind pentru a treia oară în Atelierul d-lui Manasia Vasilescu pentru a lua cunoștință și a discuta asupra legei meseriilor promulgată de actualul domn ministru Nenițescu, protestăm cu energie contra sus zisei legi, care e menită a ne lovi în inte­resele noastre căci nu poate fi decit o pacoste căzută pe spinarea clasei­ meserașe; facem apel la toți oamenii de bine ai acestei țări a ne lua apă­rarea și a stărui pentru abrogarea ei. Cu stimă : Zamfirache Rădulescu, Gheorghe Con­­stantinescu, N. Petrescu, Manasia Vasi­­l­iscu, Nicu Stănescu, Dobrin Ionescu, Barbu Memetea, Niculae R. Dumitru, Alexandru St. Ștucă, Neagu Stoica, Zamfirache Ducă, Dionisie Georgescu, Constantin Z. Vintilac, Ilie R. Dumitru, G. I. Broghele, Ștefan Gh. Constantin, Mihalache Niculescu, Nicolae I. Ghica, Anghel Davidescu, N. Ionescu, Năstase Dragomirescu, Nicolae Ducă, Ghiță Co­­­­stea Neagu, Nicolae C. Mincu, Ilie A.­­ Petre, Ion Costea, Ghiță G. Tomescu, Gheorghe D. Nuțu, Ghiță N. Fundulea, Buzău AGITAȚIA MUNCITOREASCĂ Buzău, 29 Aprilie.— Azi dimineață peste 300 meseriași de toate breslele s’au întrunit în sala Bursei din lo­calitate spre a protesta contra legei d-lui Nenițescu. La orele 9 dim., întrunirea se des­chide și ia cuvîntul cunoscutul soci­alist N. Niculescu Vermisteanu. D-sa critică legea meseriilor și îndeamnă pe meseriași la luptă, luptă care să nu înceteze pînă cînd legea nu va fi abrogată. Vorbesc în acelaș sens d. Dim. Ni­culescu, Vasile Duma, Lambru Cons­­tantinescu și D. Briangiu. D. polițai al orașului a sfătuit pe meseriași să s~ aleagă o comisie de 4 persoane, care­ să se prezinte d-lui prefect și să-i spue doleanțele. Mmmama mssBmmisBtt Leien d-lui Henltescu nu se poate aplica Ininunirüe din Botoșani, Buzău, Slo­­nozia și Brăila. Iași AGITAȚIA MUNCITORILOR Meseriașii din localitate care duc o campanie energică în contra legei d-lui Nenițescu au hotărît ținerea unei întruniri de protestare care va avea loc în cursul săptămînei viitoare, în sala Pastia. Se va redacta un memoriu prin care se va cere modificarea actualei legi a meseriașilor. Botoșani AGITAȚIILE MUNCITO­RILOR DIN BOTOȘANI.— ARESTAREA ȘEFULUI SIN­DICALIȘTILOR.] Botoșani, 29 Aprilie. — In urma manifestației de aseară din sala Corporației, făcută de către me­seriași din cauza intervenției sub­directorului Arapu, poliția a ares­tat pe șeful sindicaliștilor din lo­calitate, anume Nilcolae Radu. In urma acestei arestări, mun­citorii au avizat parchetul. D. procuror Kostea a ordonat ca arestatul să fie pus imediat în libertate, nefiind motive de ares­tare. Meseriașii s’au întrunit din nou în sala Silberman. Din cauza manifestației ostile a muncitorilor, de­oare­ce era pre­zent în sala sub­ directorul­ Ara­pu, întrunirea aproape nu s’a pu­tut ține. Totuși a vorbit în contra legei d-lui Nenițescu, însuși președin­tele Camerei de comerț d. Mihail Vasiliu, cerînd ca legea să fie amî­­nată și modificată de urgență. Meseriașul lăcătuș Constantin Ionescu și Constantin Ficior, in­­­spector controlor al meseriilor, au înfierat această lege. De asemenea și sindicalistul Ni­­culai Radu a vorbit in contra a­­cestei legi. D-l Arapu, luînd cuvîntul, a ce­rut meseriașilor să se supue legei. In caz cind meseriașii nu se vor supune legei, d. subdirector Ara­pu a amenințat cu expulzarea pe tulburători. Față de această atitudine a d-lui subdirector Arapu, meseriașii fac un scandal enorm și părăsesc sala, urmind să fie tot azi o altă întru­nire, in altă sală. Autoritatea polițienească însă a luat măsuri ca această a doua în­trunire să nu se poată ține. Mulțimea meseriașilor, față cu purtarea sa trapică a autorităților și indignată la culme, umblă pe străzile orașului înfiorind cu ul­tima tărie purtarea celor care a­­tentează la dreptul întrunirilor a­­tât de garantat în țara noastră. Cor. Tulcea POLIȚIA ÎNCEARCĂ SĂ ZĂ­DĂRNICEASCĂ ȚINEREA IN­­TRUNIREI MESERIAȘILOR Tulcea 30 Aprilie.­Meseriașii de toate breslele au ținut ori o mare întrunire de protestare. întrunirea a avut loc în casele d-lor avocați Drăghici și Lasca­­rov, din cauză că poliția a ză­dărnicit găsirea vre­unei săli publice libere pentru ținerea în­­trunirei. Toți oratorii au înfierat legea d-lui Nenițescu, arâtînd că nu le aduce meseriașilor nici o îmbu­nătățire, pe cînd li se pun tot felul de sarcini apăsătoare în scop de a îmbuiba pe funcționa­rii de la Casa centrală. S’a decis să se ducă luptă a­­prigâ contra acestei legi rele. Tot­odată meseriașii protestea­ză cu ultima indignare contra procedeurilor administrației, care prin mijloace nepermise, caută să împiedice dreptul lor de a se întruni și a-și spune liber pure­­­­rile lor. Faptul că poliția a pus toate stăruințele sale ca meseriașii să nu găsească sală de întrunire, a produs o vie indignare și în ace­laș timp a dat un avînt nou și puternic luptei ce s’a deschis con­tra asupritoarei legi a d-lui Ne­nițescu, Coresp. La Cercul de studii se vor des­­volta în anul acesta următoarele conferințe relative la reforma e­­lectorală: Miercuri 2 Mai ora 5 jum. p. m. d-l Anibal Teodorescu: Textul con­­stituțiunii și modificările ce sunt a se aduce prin revizuire. Miercuri 16 Mai ora 5 jum., p. m. d-l G. G. Danielopol: Nevoia unei reforme electorale. Miercuri 23 Mai era 5 jum., p. m., d-l M. Berlescu. Studiu comparativ al legislațiilor electorale. In afară de aceasta se vor mai desvoltă și alte conferințe tot refe­ritoare la reforma electorală sau a­­supra altor chestiuni din program. * Ele se vor anunța la tin­e. De in Liga Culturală — Sărbătorirea lui 3 Mai 1848 — Liga Culturală secțiunea București, va sărbători, în chip deosebit, amin­tirea măreței manifestatiuni nationale din Câmpia Libertății. Serbarea va avea loc în sala «Mun­telui de Pietate», Joi, in 3 Mai, în­­cepînd la ora 8 jum. seara. Programul cuprinde : 1) «3 Maiu 1848»— conferință ros­tită de d. Șt. Pop, membru în comi­tetul Ligei. 2) D-na Constanta Hodoș— Cetiri de scrierile sale.* 3) D-l P. Locusteanu— Cetiri umo­ristice. 4) N. Grigorescu—Monoloage. Intrarea e gratuită pentru membrii­ de persoană se plătește 50 bani, lo­cul rezervat 1 leu. Biletele se găsesc la Ligă și seara la cassă. *

Next