Viitorul, mai 1912 (Anul 6, nr. 1517-1545)
1912-05-01 / nr. 1517
Adunarea generală a societății geografice Ședința a doua A seară la orele 9 a avut loc tot în aula Universitătei ședințe a doua a societătei geografice. A prezidat A. S. Regală Principele Ferdinand. D. Al. Dumitrescu desvoltă chestiunea «Dunărea ca fluviu de transit». «Cînd acum doi ani, spune d-sa, se discuta crearea unui nou port pe Dunăre, mi-a atras atențiunea ce ar putea fi Dunărea ca fluviu de transit. «Dunărea ca fluviu de transit este în legătură cu centrele Europei, ceea ce însemnează că ajutat și de navigabilitatea lui ar putea deveni cel mai bun drum pentru comerțul mondial și mai ales al nostru.» Conferențiarul vorbind de comerțul și industria mondială, spune că desvoltarea acestora se datorește mai ales căilor de comunicație, și în special celor pe apă. Arată apoi ce a făcut Germania și celelalte state în această privință. Arată avantagiile pe care le-ar aduce Dunărea ca fluviu de transit. Arată legătura dintre rețeaua căilor noastre de comunicație și celelalte rețele Europene. Termină exprimîndu-și dorința ca să se dea o mai mare intensiune, mai ales la Universitatea geografiei teritoriale. D. M. Răileanu, vorbește despre „China“. D-sa spune că fără a mai face vre-o introducere începe tratarea subiectului. Vorbind de solul Chinei, arată conformația lui și bogățiile pe cari le conține. Trece apoi la populație, spunînd că poporul chinez nu este autohton în țara de astăzi ci ei sunt veniți aci pe la 2.885 în. de Gbr. Vorbește de felul cum este privită familia la acest popor și principiile pe cari se bazeaza ea. Spune că atot-puternicia împăratului era limitată de o seamă de puteri mai mici. Vorbind despre armată spune că actualmente chinezii sunt pe punctul de a se organiza solid. In limba spune d-sa, sunt mai multe tonuri, și special de la 5—8. Termină spunînd că acest popor devine din ce în ce mai interesant în desvoltarea lui. D. S. Vâlsan vorbește despre «mișcarea populației». D-sa spune că cel dîntîiu care a voit să ne facă pe noi cunoscuți celorlalți, a fost principele Dimitrie Cantemir. După Cantemir au urmat altîi, între care Bauer și un francez care vorbesc despre țara noastră. Continuînd, d-sa face o înșiruire a tuturor acelora cari au scris monografii despre țăra noastră în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea. Vorbește apoi de o hartă în acest sens, descoperită de d-sa în biblioteca regală din Berlin, lucrare care era necunoscută, de pe la 1835. In cuvinte frumoase și bine documentate, conferențiarul vorbește de însemnătatea acestor hărți. In ședința intimă s’a procedat la alegerea comitetului pe un nou period de trei ani, fiind reales tot cel vechi. D-l colonel Panaitescu a fost proclamat președinte în locul mult regretatului Gh. Manu. I. Cîndea ÎNTRUNIREA colegiului universitar Colegiul Universitar s’a întrunit ori la 10 dimineața, într’una din sălile Universitătei, sub preșidenția d-lui profesor dr. I. Bogdan, pentru a alege pe cei trei candidați pentru mandatul de rector al Universitătei din București, în locul d-lui Em. Pangrati, care a fost numit ministru al lucrărilor publice.Au întrunit majoritatea de voturi d-nii dr. Toma Ionescu care a întrunit 51 de voturi, Bogdan 55 și Dissescu 39. Această listă se va înainta d-lui G. G. Arion, ministru de culte, care va proceda la alegerea rectorului Universităței.____ Rezultatul alergărilor de la Băneasa Premiul Canotier. 1) Satyr. (G. Negroponte). 2) Volonté III .(Al. Zănescu). U. 5 lei. 6. 8.00. PI. 7.00. 7.50. Premiul Izei. Sultănica (Hergh, Albatros). 2) Oana (Al. Zissu). U 5 lei. 6. 14.50. PI. 8.00. 11.50. Premiul Bristol. 1) Lonesome (Hergh, Isbiceni). 2) Progres (Herg. Albatros). U. 5 lei. G. 26.00. PI. 8.00. 7.00. Al II-lea Cons. Gen. 1) Dănciuc (Gămărășescu), Mititica (G. Manu). U. 5 lei. 6. 12.50. PI. 9.50. 19.00. Handicap optional. 1) Farmec (G. Manu). 2) Antim (Hergh. Albatros). Khaisang (Al. Zissu). U. 5 lei. G. 34.50. PI. 900. 600. 9.50. Premiul Mars: 1) Beusse (S. S. Dimitropol). 2) Pulcinello (L. Anghelescu). 3) Dor Pribeag (Lt. Boureanu). U. 5 lei. 6. 18.00. PI. 8.00. 8.50. 10.00. 1. Cigallia BULETIN METEOROLOGIC 28 Aprilie 1912 CASA MENU & Cie Temperatura în centigrade La miezul nopței .................... 11, 7 ore dimineața........................ -113 ° Miezul zilei.................... -1180 Înălțimea barometrică 753 mm. Starea cerului noros Barometrul e în scădere • Moșia Brebeni și d. deputat Vlădescu-OH Documente importante prin care se face Moia cinstei d-lui Vladescu-Olt Ce confirmă ACTELE alăturate Am promis d-lui Vlădescu-Olt că-i vom executa «sentința definitivă» ce și-o dă singur, și ne ținem de cuvînt. Publicăm astăzi dar, documentele decisive prin care se constată că reprezentantul colegiului III de Olt, profitând de influența sa politică, a încercat—și afacerea după propria sa mărturisire (vezi telegrama) era și tranșată—să facă așa ca moșia de mină moartă Brebeni, administrată de Casa școalelor, să fie împărțită numai țăranilor din comunele Brebeni, Bărcănești, Coteana Mierlești și Turia, care drept recunoștință, aveau să dea d-lui Vlădescu-Olt cîte 50 de lei pentru fiecare pogon, cea ce face rotunda sumă de 400 mii de lei, moșia Brebeni avînd o întindere de 8000 pogoane. Lăsăm la o parte orice fel de pledoarie și dăm cuvîntul celor scrise negru pe alb, în documentele ale căror facsimile le publicăm alături.* Primul este scrisoarea pe care primarul comunei Brebeni o trimite a lui Vlădescu-Olt, pentru a-i face cunoscut că propunerea a fost acceptată de țărani, adică (reproducem textual) : ....am ajuns la înțelegere cu ei a vă da ca recompensă, cite cinci zeci de lei de pogon pentru moșia de mină moartă a Cassei Școalelor din comuna Brebeni, așa după cum d-voastră doriți și după cum mi-ați dat ordin la întilnirea noastră din Slatina etc. Tot prin această scrisoare i se fac cunoscut d-lui Vlădescu-Olt, că țăranii «nu se vor da înapoi de la această mică plată» pe care «părintescul reprezintant al țărănimei române» îl pretindea ca «recompensă» a celui mai ordinar samsariic oficial ce ne-a fost pînă azi să vedem practicîndu-se de către oamenii acestui regim. Al doilea document este plicul cu care a fost expediată scrisoarea de mai sus. D. Vlădescu-Olt, trebue să-și aducă aminte de el desigur, deoarece cîtva timp mai în urmă, expedia primarului din Brebeni, telegrama din documentul al treilea, prin care îl invita să vină la București cu sumele încasate, deoarece «luarea moșiei Brebeni» fusese «aranjată definitiv».* Ne-am ținut de cuvînt și am dovedit găinăria d-lui Vlădescu- Olt cu «acte cinstite» așa după cum d-sa ne-a pretins s’o facem. Rămîne acum ca și d. Vlădescu-Olt să se țină de cuvînt și să se demită din mandatul de reprezentant al țărănimei din Olt, după cum a promis că va face in ziua cînd i se va dovedi că este ceea ce noi îl acuzasem în mod formal. Încă de acum cîteva luni, cînd se agita proectul de lege al d-lui Lahovary. Și pentru acest lucru d. Vlădescu-Olt, nu este ținut să-și amîe gestul până la redeschiderea Corpurilor leguitoare. Brăila D-rul Rakowski laudă legea d-lui Nemescu. Brăila 29 Aprilie.— Azi muncitorii sindicaliști au ținut o mare întrunire în Grădina Gapri în care s’a discutat legea de organizare a meseriilor și asigurărei muncitorești. La această întrunire au luat parte și dr. Racovski. I s’a făcut manifestare și a fost dus pînă la sindicat cu muzica in frunte. D-l dr. Racovski a ținut o cuvîntare recomandînd muncitorimei organizațiile sindicaliste. întrunirea a avut loc la presa 3 După ce au vorbit cîțiva muncitori atacînd legea d-lui Nenițescu, a luat cuvîntul și d-rul Racovski. D-sa a spus că legea trebue împărțită în două. O parte excelentă, acea privitoare la asigurările muncitorești și o parte detestabilă, acea privitoare la reorganizarea meseriilor. Oratorul analizează ambele părți, scoțînd un relief, solicitudinea guvernului conservator față de muncitorime. D-rul Rakowsky spune că agitațiile contra legei d-lui Nenițescu se face de către agenți și instigatori politici. întrunirea s’a terminat la orele 6. Un cortegiu de aproape 6000 muncitori, în frunte cu dr. Rakowsky, a parcurs străzile pînă la sindicat unde s’au despărțit.* Pe cît de călduroasă a fost primirea la gară a d-rului Rakowsky, pe atît de lipsit de entuziasm a fost meetingul, după întrunire. Declarățiile d-lui dr. Rakowsky asupra legei meseriilor și asupra mișcarei de protestare a muncitorilor, a produs o adîncă consternare printre meseriași. Acuzațiunea adusă conducătorilor mișcărei de protestare, cum cr fi instigatori plătiți de partidele politice, a făcut o tristă impresie și a produs o revoltă generală printre spiritele muncitorești. După întrunire, grupuri de oameni discutau declarațiile d-lui dr. Rakowski. Unul din aceștia spunea: — L-a cumpărat guvernul. Pînă și dr. Rakowski, și el se dă cu asupritorii... Păcat de mișcarea noastră și de speranțele ce pusesem strînsul. Aceasta e impresia generală printre muncitorimea de aici. Coresp. Slobozia Contra legei meseriilor Ni se trimete spre publicare următorul proces-verbal, redactat de meseriașii din Slobozia : PROCES-VERBAL Astăzi 27 Aprilie 1912, subsemnații meseriași de diferite bresle din comuna Slobozia, județul Ialomița, întruniți fiind pentru a treia oară în Atelierul d-lui Manasia Vasilescu pentru a lua cunoștință și a discuta asupra legei meseriilor promulgată de actualul domn ministru Nenițescu, protestăm cu energie contra sus zisei legi, care e menită a ne lovi în interesele noastre căci nu poate fi decit o pacoste căzută pe spinarea clasei meserașe; facem apel la toți oamenii de bine ai acestei țări a ne lua apărarea și a stărui pentru abrogarea ei. Cu stimă : Zamfirache Rădulescu, Gheorghe Constantinescu, N. Petrescu, Manasia Vasiliscu, Nicu Stănescu, Dobrin Ionescu, Barbu Memetea, Niculae R. Dumitru, Alexandru St. Ștucă, Neagu Stoica, Zamfirache Ducă, Dionisie Georgescu, Constantin Z. Vintilac, Ilie R. Dumitru, G. I. Broghele, Ștefan Gh. Constantin, Mihalache Niculescu, Nicolae I. Ghica, Anghel Davidescu, N. Ionescu, Năstase Dragomirescu, Nicolae Ducă, Ghiță Costea Neagu, Nicolae C. Mincu, Ilie A. Petre, Ion Costea, Ghiță G. Tomescu, Gheorghe D. Nuțu, Ghiță N. Fundulea, Buzău AGITAȚIA MUNCITOREASCĂ Buzău, 29 Aprilie.— Azi dimineață peste 300 meseriași de toate breslele s’au întrunit în sala Bursei din localitate spre a protesta contra legei d-lui Nenițescu. La orele 9 dim., întrunirea se deschide și ia cuvîntul cunoscutul socialist N. Niculescu Vermisteanu. D-sa critică legea meseriilor și îndeamnă pe meseriași la luptă, luptă care să nu înceteze pînă cînd legea nu va fi abrogată. Vorbesc în acelaș sens d. Dim. Niculescu, Vasile Duma, Lambru Constantinescu și D. Briangiu. D. polițai al orașului a sfătuit pe meseriași să s~ aleagă o comisie de 4 persoane, care să se prezinte d-lui prefect și să-i spue doleanțele. Mmmama mssBmmisBtt Leien d-lui Henltescu nu se poate aplica Ininunirüe din Botoșani, Buzău, Slonozia și Brăila. Iași AGITAȚIA MUNCITORILOR Meseriașii din localitate care duc o campanie energică în contra legei d-lui Nenițescu au hotărît ținerea unei întruniri de protestare care va avea loc în cursul săptămînei viitoare, în sala Pastia. Se va redacta un memoriu prin care se va cere modificarea actualei legi a meseriașilor. Botoșani AGITAȚIILE MUNCITORILOR DIN BOTOȘANI.— ARESTAREA ȘEFULUI SINDICALIȘTILOR.] Botoșani, 29 Aprilie. — In urma manifestației de aseară din sala Corporației, făcută de către meseriași din cauza intervenției subdirectorului Arapu, poliția a arestat pe șeful sindicaliștilor din localitate, anume Nilcolae Radu. In urma acestei arestări, muncitorii au avizat parchetul. D. procuror Kostea a ordonat ca arestatul să fie pus imediat în libertate, nefiind motive de arestare. Meseriașii s’au întrunit din nou în sala Silberman. Din cauza manifestației ostile a muncitorilor, deoarece era prezent în sala sub directorul Arapu, întrunirea aproape nu s’a putut ține. Totuși a vorbit în contra legei d-lui Nenițescu, însuși președintele Camerei de comerț d. Mihail Vasiliu, cerînd ca legea să fie amînată și modificată de urgență. Meseriașul lăcătuș Constantin Ionescu și Constantin Ficior, inspector controlor al meseriilor, au înfierat această lege. De asemenea și sindicalistul Niculai Radu a vorbit in contra acestei legi. D-l Arapu, luînd cuvîntul, a cerut meseriașilor să se supue legei. In caz cind meseriașii nu se vor supune legei, d. subdirector Arapu a amenințat cu expulzarea pe tulburători. Față de această atitudine a d-lui subdirector Arapu, meseriașii fac un scandal enorm și părăsesc sala, urmind să fie tot azi o altă întrunire, in altă sală. Autoritatea polițienească însă a luat măsuri ca această a doua întrunire să nu se poată ține. Mulțimea meseriașilor, față cu purtarea sa trapică a autorităților și indignată la culme, umblă pe străzile orașului înfiorind cu ultima tărie purtarea celor care atentează la dreptul întrunirilor atât de garantat în țara noastră. Cor. Tulcea POLIȚIA ÎNCEARCĂ SĂ ZĂDĂRNICEASCĂ ȚINEREA INTRUNIREI MESERIAȘILOR Tulcea 30 Aprilie.Meseriașii de toate breslele au ținut ori o mare întrunire de protestare. întrunirea a avut loc în casele d-lor avocați Drăghici și Lascarov, din cauză că poliția a zădărnicit găsirea vreunei săli publice libere pentru ținerea întrunirei. Toți oratorii au înfierat legea d-lui Nenițescu, arâtînd că nu le aduce meseriașilor nici o îmbunătățire, pe cînd li se pun tot felul de sarcini apăsătoare în scop de a îmbuiba pe funcționarii de la Casa centrală. S’a decis să se ducă luptă aprigâ contra acestei legi rele. Totodată meseriașii protestează cu ultima indignare contra procedeurilor administrației, care prin mijloace nepermise, caută să împiedice dreptul lor de a se întruni și a-și spune liber purerile lor. Faptul că poliția a pus toate stăruințele sale ca meseriașii să nu găsească sală de întrunire, a produs o vie indignare și în acelaș timp a dat un avînt nou și puternic luptei ce s’a deschis contra asupritoarei legi a d-lui Nenițescu, Coresp. La Cercul de studii se vor desvolta în anul acesta următoarele conferințe relative la reforma electorală: Miercuri 2 Mai ora 5 jum. p. m. d-l Anibal Teodorescu: Textul constituțiunii și modificările ce sunt a se aduce prin revizuire. Miercuri 16 Mai ora 5 jum., p. m. d-l G. G. Danielopol: Nevoia unei reforme electorale. Miercuri 23 Mai era 5 jum., p. m., d-l M. Berlescu. Studiu comparativ al legislațiilor electorale. In afară de aceasta se vor mai desvoltă și alte conferințe tot referitoare la reforma electorală sau asupra altor chestiuni din program. * Ele se vor anunța la tine. De in Liga Culturală — Sărbătorirea lui 3 Mai 1848 — Liga Culturală secțiunea București, va sărbători, în chip deosebit, amintirea măreței manifestatiuni nationale din Câmpia Libertății. Serbarea va avea loc în sala «Muntelui de Pietate», Joi, in 3 Mai, începînd la ora 8 jum. seara. Programul cuprinde : 1) «3 Maiu 1848»— conferință rostită de d. Șt. Pop, membru în comitetul Ligei. 2) D-na Constanta Hodoș— Cetiri de scrierile sale.* 3) D-l P. Locusteanu— Cetiri umoristice. 4) N. Grigorescu—Monoloage. Intrarea e gratuită pentru membrii de persoană se plătește 50 bani, locul rezervat 1 leu. Biletele se găsesc la Ligă și seara la cassă. *