Viitorul, iulie 1912 (Anul 6, nr. 1578-1608)
1912-07-22 / nr. 1599
sincer adept al constituționalismului. Practica constituțională, chemarea poporului la viață politică a îngăduit Japoniei o desvoltare normală. Simultan cu utilarea politică a țărei, a mers perfecționarea organizației sale militare și maritime. Această organizare și-a făcut intîi probele în 1894, în războiul cu China, și în 1907, în războiul cu Rusia. Războiul cu China a adus Japoniei insula Formosa, in plus o însemnată despăgubire de războiu, iar războiul cu Rusia, i-a adus jumătate din insula Sahalin, protectoratul și apoi anexiunea Coreei și apoi o influență decisivă în Manciuria de Sud. Azi Japonia e o mare putere a cărei prietenie e mult căutată. Miradoul defunct a știut să fie mare și în timp de pace și în timp de războiu a avut măsura trebuințelor și a posibilităților de aceia nu a forțat niciodată situațiile. Nici pacea de la Limonosaki, încheiată cu China, nici cea de la Portsmouth, încheiată cu Rusia, n'a adus Japoniei ceea ce aștepta și merita. Dar Mutsu-Hito a știut să se mulțumească cu ce i-au dat evenimentele și a murit lăsînd Japonia de cinci ori mai mare ca întindere de cum era la suirea lui pe Tron. Mutsu Hito a fost un glorios suveran al Japoniei. Urmașul lui, are toată pregătirea necesară și toate aptitudinile naturale spre a păstra dacă au primii, a spori, moștenirea ce a In jurul MISTERIOASEI CRIME DIN BRAILA Brăila, 20 Iulie.—In chestia arestării criminalului care a asasinat acum 2 ani pe bătrînul cîrciumar Th. Pavlide din str. Galați No. 21, revenim astăzi cu următoarele amănunte : Siguranța făcînd descindere la domiciliul criminalului a găsit lucruri pe care acesta le-a furat de la casa victimei sale cum și o sumă de 2000 de lei. Astăzi au mai fost arestați 2 indivizi în tovărășia cărora se crede că criminalul a asasinat pe bătrînul Pavlide. Cercetările siguranței se urmează in cel mai mare secret, căci siguranța crede că a dat de urmele unei bande care are ramificații in toată țara. Criminalul neagă cu încăpățînare că ar fi autorul crimei. FOCURILO DE REVOLVER DE LA PALATUL JUSTIȚIEI Un necunoscut, care a reușit să se facă nevăzut, a tras două focuri de revolver în dreptul curți de apel de la Palatul Justiției. Glonțul s'a înfipt în pervazul unei uși. LISTA PENTRU AJUTORUL TUBERCULOȘILOR Deschidem noi o listă pentru acei cari ar binevoi să subscrie orice sumă, în scop de a se înființa secția «Floarea Albastră», de pe lîngă Societatea pentru profilaxia tuberculozei și asistența tuberculoșilor săraci din Romînia. Prin aceste subscripții se urmărește realizarea unui scop, pe cît de nobil pe atît de umanitar și anume : 1) Izolarea la țară a copiilor sănătoși născuți din părinți tuberculoși săraci; 2) Asanarea locuințelor insalubre și închirieri de camere sănătoase pentru familiile de oameni săraci și tuberculoși. Total Lei 77.50 Au subscris : Traian Nica, Galați » 2.— SPSSSRBSBÅ! TRAMVAIELE CHESTIA MONOPOLULUI Considerentele deciziei definitive a furței de apel cari recunosc ca legal monopolul societăței comunale. Scrisoarea insolită a d-lui Ion Lahovari a readus la ordinea zilei chestia monopolului S. T. B. De aceea credem nimerit să reproducem mai jos considerentele hotărîrii Curței de apel în această privință . Avind în vedere că Ministerul susține că prin art. 1 din statute se recunoaște Societăței monopolul construirei și exploatărei tramvaielor pe toate străzile Capitalei pe timp de 40 ani fără ca legea să spună un singur cuvînt de monopol, ridicînduse astfel dreptul Comunei de a creia linii noi pe străzile unde Societatea nu ar crede oportun a le face chiar ea. Avind în vedere că ideea monopolului rezultă din raportul Primarului adresat Consiliului Comunal, ale căruia propuneri au fost in total admise și care în această privință glăsuește astfel : «prin monopolul ce «se preiază, beneficiile nu sunt numai acele ce le are o întreprindere «oarecare comercială sau industrială »(rezultatele înfloritoare ale exploatării cu totul primitive ale actualelor tramvae ne arată îndestul aceasta), este deci drept ca orașul să «profite și el de foloasele acestui monopol și de propășirea crescîndă a «orașului». Avînd in vedere că monopolul rezultă încă din întreaga economie legei care autoriză Comuna de a creia un organism ca să concentreze și să unifice exploatarea rețelei de tramvaie și pe care Comuna ar fi putut-o face foarte bine sub forma regiei după cum s’a propus de actuala administrație Comunală prin moțiunea ei din 8 iulie 1911, legiuitorul din 1909 a dat însă preferință sistemului regiei cointeresate și după cum sub forma regiei simple Comuna ar fi putut să exploateze ea singură pe toate stradele Capitalei, tot astfel în sistemul regiei cointeresate societatea trebue să exploateze ea singură și in mod exclusiv tramvaie pe toate străzile Capitalei. Având în vedere că atit raportul comitetului delegaților al legei din 1909, cit și discuțiunile urmate în Cameră, la cari au participat d-nul Ion Lahovari și primarul Capitalei precizează în mod lămurit ideia monopolului și de altfel nu s'ar putea înțelege cu comuna, asociată în proporțiuni foarte mari, realizînd beneficii însemnate și în proporție cu dezvoltarea exploatării, să-și rezerve în acelaș timp facultatea de a împedica această dezvoltare prin concesiuni noi, de natură a prejudicia și chiar vătăma traficul liniilor exploatate de societate. Astfel fiind, dreptul de monopol care implică în sine excluderea altor persoane de a face o industrie sau un comerț similar, rezultă în favoarea societăței din lege, și statutele nu fac decît să explice ideia din lege, care nu poate fi înțeleasă decît în sensul că societatea a dobîndit o concesiune generală pentru toate liniile actuale și viitoare, pe o durată de 40 ani, cu echivalentul pentru comună la beneficii și cu dreptul ca la expirarea concesiunei, fără nici o dată, să intre in stăpînirea tuturor instalațiunilor. Avînd în vedere că ministerul de interne mai susține că acelaș articol din statute, concedează societății transformarea și exploatarea liniilor actuale după expirarea concesiunilor existente, fără să prevadă nici o plată sau vreun alt echivalent pentru comună . Avînd în vedere că ministerul recunoaște într’adevăr că legea autorizează comuna să cedeze Societăței dreptul de a transforma și exploata liniile existente după expirarea concesiunei actuale și, că in această privință, statutele sunt în perfectă concordanță cu legea, dar că Societatea pretinzînd cedarea acestor linii fără nici o despăgubire, se aduce o vătămare considerabilă drepturilor și intereselor Comunei și aceasta fără o dispozițiune expresă a legei. Avînd în vedere că art. 16 din statute dispune că dacă la expirarea concesiunilor actuale Societatea ar avea nevoie de o parte din material sau de imobilele ce-i revin Comunei, Comuna le remite Societăței pe prețurile pe care le-a plătit, iar pe cele ce au revenit fără plată pe valoarea ce o vor avea în acel moment și pentru ca stabilirea să fie în raport cu adevărata valoare, s’a hotărît a se fixa de doi experți. Avînd in vedere că pe lingă împrejurarea că ^tot materialul și fondul vechei întreprinderi nu trece în mod gratuit la Societatea s-a stabilit că Comuna să aibă redevențe crescînde asupra beneficiilor de 25,50 și 75 la sută după cum ciștigul va trece de la 5, 8 și 12 la sută, limitîndu-se beneficiului acționarilor pricari—ar fi ele la 12 la sută, in afară de această folosință a stradelor, iar nu însăși stradele, căci ele aparțin domeniului public, trecînd Societăței vor trebui complectamente transformate și pentru electrificarea lor Societatea va trebui să cheltuiască după calculele aproximativ făcute suma de 15.000.000 lei. Astfel fiind rezultă că Comuna n'a cedat gratuit o parte din patrimoniul sau și, că deși nu s’a fixat Comunei o redevență fixă, avîndu-se în vedere că peste 40 de ani întreaga exploatare revine gratuit Comunei s’a ajuns ca Comuna să aibă asupra ciștigului o revedență crescundă și ținîndu-se seama de aceea ce Comuna obține atît ca autoritate cit și ca coasociată în proporție cu aceea ce revine asociaților, rezultă că modalitatea la care s’a ajuns, ca Comuna să aibă o redevență crescîndă asupra ciștigului este avantagioasă, iar nu păgubitoare intereselor Comunei. Cum e vremea 20 Iulie. In țară.—Timpul a fost eri frumos și cald în toată țara. Temperatura a mai crescut pretutindeni, cea mai ridicată din cursul zilei fiind 32* în mai multe localități din Muntenia. In cursul nopței a plouat numai la Huși 4 mm, Sulina 7, Cîmpulung 2 și Sarichhioi (Tulcea) 12 mm. Cea mai coborîtă temperatura din țară 11 grade la Sinaia. Astăzi dimineață cerul mai mult senin și timpul liniștit. Presiunea atmosferică se menține către 758 mm. In Europa.Presiunea s’a coborît cu peste 5 mm. in partea vestică a Europei, iar restul mai puțin. Numai in o parte a Rusiei, Marea Baltică și parte din Ungaria ea a fost puțin în creștere. Presiunea înaltă peste 765 mm., s'a restrîns numai Nord-Estul Rusiei. O depresiune sub 755 mm. a apărut din nou Nord-Vestul continentului. A mai plouat în Franța și pe alocuri în estul Europei. Temperatura aproape staționară. Economice-Financiare Agricultură Impozitul pe lampant Se știe că avem un impozit de 7 bani pe kilogramul de petrol lampant consumat in țară. înainte acest impozit era de 12 bani de kiigr, dintre cari 5 bani în folosul fondului comunal. Dar partea fondului comunal fiind desființată in 1911 — desființare care a venit numai în folosul fabricanților nu însă și nu al consumatorului — impozitul pe petrol e azi numai de 7 bani de kilogram. Acest impozit e cit se poate de dureros pentru marea masă a muncitorilor și a oamenilor săraci. Omul bogat își luminează casa cu gaz aerian, cu electricitate, pentru care nu plătește nici un impozit. Omul sărac, muncitorul care lucrează o bună parte din noapte, plătește însă impozitul pe lumină, ceea ce-i îngreuiază mult bugetul. Impozitul pe petrolul lampant a fost înființat în epoca marii crize economice, în anii 1899—1900. Pe atunci se afirma că va fi desființat în vremuri mai bune. Dar a rămas. Grevînd pe cei săraci, el e cu atît mai nedrept, cu cit celelalte produse petrolifere, cari iau calea exportului, sau deservesc industria mare din țară, nu plătesc nici un impozit. Luînd de bază anul financiar 1910 —1911, avem următoarele cifre privitoare la producția de petrol și la impozitul la care e supusă consumațiunea internă a lampantului. Dintr'un total de 250.000.000 kgr. țițeiu extras, al cărui cost este de 37.500.000 lei s'au scos derivate de peste 62 milioane lei. Ori din această bogăție de aproape 100 milioane lei pe an, numai lampantul consumat în țară plătește impozit. Cea mai mare parte din celelalte derivate și residuri se duc in streindtate, scăpînd complectamente oricărei imposițiuni. In anul 191Q—1911 t’« consumat i» țară petroleu lampant: 42.000.000 kgr.; benzină, 22.000.009 kgr.; uleiuri, 20 milioane; reziduri 380 de milioane și s'au exportat petroleu lampant 223 milioane kgr.; benzină 123 milioane; uleiuri 8 milioane kgr. și residuri 83 milioane kgr. Cu alte cuvinte trei sferturi din această bogăție națională scapă oricărei contribuțiuni la sarcinile publice : ele sunt extrase din pămintul național, își iau drumul măreț și merg să lumineze, sau să activeze uzinele și munca națională a altor popoare, — rivalele noastre economice. Și dacă cel puțin contra lor valoare ar rămîne sau s'ar întoarce în țară,— ar spori avuția națională, le-am regăsi—măcar la moartea posedanților lor spre a le impune impozitului de succesiune. Dar nu! — ele trec granița definitiv și nu se mai întorc,—aparținînd capitaliștilor străini. Clubul Austro-Ungar S. A. — S’a constituit in Capitală o societate anonimă, sub denumirea de «Clubul Austro-Ungar». Scopul principal al acestei societăți este de a cultiva și dezvolta raporturile și legăturile economice și comerciale dintre regatul român și monarhia austro-ungară și de a sprijini interesele sociale și culturale ale cetățenilor austro-ungari, domiciliați în Romînia. Societatea se va ocupa în special cu următoarele întreprinderi : a) Va înființa în orașele Romîniei muzee comerciale, cari vor avea servicii speciale pentru expozițiuni de mostre de mărfuri din monarhia Austro-Ungară, pentru transacțiuni și informațiuni comerciale și pentru toate celelalte afaceri, cari cad în competența unor asemenea instituțiuni, și vor putea contribui la consolidarea legăturilor economice intre ambele state amintite; b) Va organiza birouri de plasare pentru uviierii industriali și personalul de servitori din Austro-Ungaria, cari vor căuta ocupațiune in Rominia; c) Va cumpăra imobile urbane și va construi case pentru adăpostirea serviciilor și întreprinderilor sale, precum și a societăților coloniei Austro-Ungare din țară; d) Va aranja conferințe, în scopul închiegării cît mai strînse a legăturilor economice, culturale și sociale între supușii monarhiei învecinate și ai Romîniei ; e) Va sprijini toate manifestațiunile vieții sociale și culturale ale supușilor austro-ungari domiciliați in Romînia ; 1) In fine, societatea va fi in drept, ca în conformitate cu dispozițiunile Codului comercial, să emită obligațiuni pentru procurarea numerarului trebuincios întreprinderilor sale. Sporire de capital. — Banca Industrială Română, o creațiune a societății Böhmische Industrialbank își sporește capitalul de la un milion franci la cinci milioane. Permise de explorare. Ministerul industriei și comerțului a eliberat următoarele permise pentru explorări : D-lui căpitan Constantinescu Claps pentru a face explorări în proprietatea Statului, numită pădurea Episcopiei, pendinte de comuna Păcureți, jud. Prahova, pe un perimetru de 10 hectare, pentru căutare de ozocherită și materii bituminoase. D-lui I. Koppes pentru a face explorări in proprietatea statului numită pădurea Episcopiei, pendinte de com. Păcureți jud. Prahova, pe un perimetru de 10 hectare, pentru căutare de ezopherită și materii bituminoase. D-lui Paul Nicorescu, pentru a face explorări in proprietatea statului numită pădurea Episcopiei, pendinte de com. Păcureți, jud. Prahova, pe un perimentru de 10 hectare, și 5.166 m.p., pentru căutare de ozocherită și materii bituminoase. Permisiunile acestea sunt valabile pe timp de 10 luni. Comerț - industrie Curierul băilor Govora Continuăm cu publicarea listei vizitatorilor Govorei. Diamandescu I. București, Marcovici Ana București, Popescu Pascu cu d-na Ploești, Cristodorescu G. R.Sărat, Văleanu Nineta București, Costea Nicolae Bulgaria, Malcoci Gh. București, Rucăreanu Nicu cu d-na, București, Bădescu Ecaterina cu d-na Constanța, Șerbănescu Gh. M.Craiova, Marin Todor cu d-na, Corbii mari, Alex. Mihalache Roșiori, Damian T. D-tru Spineni, Vasilescu Tănase cu d-na București, Constantin Eftimie Tecuciu, Inginer Alevra cu d-na, București, Mirițoiu Dumitru Gorj, Hagiescu Gheorge București, Popescu Niculae cu d-na Ploești, Vasiliu Alexandru Vaslui, Bernfeld N. Ivești, Vasiliu N. Alexandru Făloiu, Bărbulescu Gostică cu d-na Pitești, Constantinescu Aneta Craiova, Constantinescu Vana Craiova, Moraru Alex. Mihalasini, Steinberg Iacob cu d-na București, Storin Dimitrie cu d-na București, Rădulescu C-tin Giurgiu, Ionescu M. Ghinea Iași, Temelie S. R.Vîlcea, Ionescu Ștefan cu d-na Craiova, Medgeanu N. București, Rîmniceanu C-tin cu d-na Bîrlad, Davidescu P. București, Popescu Const. Buzău, Petrescu Elena Tîrgoviște, Christescu Alex. Călărași, Angelescu Cătină Craiova, Velescu Niculae cu d-na București, fiid H. V. Iași, Colonel Dumitrescu cu d-na Pitești, Tismănescu Ioniță Stan Drăgănești, Zamfirescu M. Ilie Craiova, Priculescu Filip cu d-na Caracăl, Georgescu Vasile București, Frunzescu Petre Filiaș, Dinulescu Petre București, Firănescu Marin Craiova, Stematia Gh.eu d-na Tîrgoviște, Gherghicescu Elena Horez, Bălășoiu Marin București, Chirali Toma cu d-na București, Cosoreanu Gheorghe Gorj, Bercovici Sara Craiova, Stelian Elena Galați, Iscovici Vasile Botoșani, Goldstein Enrich Suceava, Locot. Lupa Corneliu Tecuci, Petrescu Oprea T.Severin, Dumitrescu Andrei Pitești, Toncescu Dumitru cu d-na, București, Colas Maria cu d-ra, București Grigorescu G. I. Craiova Căpit. Alexandrescu Rizea Buzău, Busuiocescu Gh. Roșiori, Ciută Nae Brăila, Paladi Theodor București, Redițeanu Ion București, Manea Paul cu d-na Săveni, Vardalia Panait Galați, Constantinescu Steriu Călărași, Gheorghiu Maria București, Pretorian Alexandru București, Gheorghe Tudor București, Grigore Lupan cu d-na Bacău, Hogaș Margareta Ploești, Agopian Ohanez Călărași, Duma Nicolae Craiova, Lapatino Lucia București, Udrescu Stanca Caracal, Dumitrescu Marița Craiova, Vasile Ion Gheorghe Corbeni, Dumitrescu Filip București, Missir Iacob Bîrlad, Maior I. Alexandru cu d-na Buzău, Sass Anton Cernăuți, Rachieru Nicolae Dobriceni, Ionescu Costache București, Negulescu Niță cu d-na Călărași, Dr. Plav Gheorghe Craiova Locoten, Constantinescu Traian Craiova, Busuiocescu Dumitru București, Gheorghiu Ion Tecuci, Steiner Neu București, Pascal S. București, Mihailovici S. Buc., Căp. Hergot T.-Sev. DemetiaUl Angheli OU l-na Galați Miculescu Elena Tg.-Jiu, Ioanid Ștefan Craiova, Poștulescu Gh. cu d-na Craiova, Teodorescu Ion București, Zaharia Elena Focșani, Cristescu Alex. cu d-na Butuești, Georghicescu Zoe cu d-ra Craiova, Eugeniu A. Călărași, Klein Ana Craiova, Vlădoian Elena București, Pop Constanța Craiova, Hagi Teodor Galați, Nadler Samoil București, C-tinescu Niță Drăgășanu, Petrescu Gheorghe Craiova, Prejbeanu Eaterina București, Flechtemacher Mihail București, Badea Ioniță Brăila, Petrescu Ecaterina Roman, Cosma Simion C.-de Argeș Molner C-tin Sulina, Călcîi Gheorghe și Călcîi Dumitru Focșani, Ivanof Ion Tulcea, Nenițescu Gheorghe București, Laslo Aron T.-Severin, Angelescu Ana Plenița, Cameniță Petre T.-Severin, Giușcă P. Botoșani, Frumușeanu Ștefan T.-Severin, Paploca Ana Craiova, Vrăbiescu N. București, Timotei Nicon d-na Tecuci, Velicu Maria și Mărunțeanu G. București, Sion Leon cu d-na Pitești, Cernătescu C-tin Bălcești, Papazol P. București, Weintraub Gizela Caracal, Niculescu Dragomir București, Poenaru Stela Craiova, Bosinceanu Nicolae Brăila, Popescu Maria Ploești, Stoenescu Elena Olt, Bercovici Iuliu Brăila, Hausmat Dora București, Iliescu Eliseu Călărași, Maraca Marcus Odobești, Lambrinescu, Ghila Craiova, Oprescu Maria București, Poenaru Elena București, Slăniceanu Spirescu M. Craiova, Zenovie Ion Giurgiu, Coman Nicolae Pietrari, Stanescu Maria București, Negreanu Petre cu d-na T.Severin, Ionescu Plesia cu d-na Piatra- Neamț, Oprescu Mihail București, Costache Hagi Teodor Galați, Alexandru Ottou d-na București, Acrivescu D. cu d-na Pitești, Stănculescu D. cu d-na T.Măgurele, Meliobian S. București, Anastasescu G. cu d-na Focșani, Cocoreanu Ion cu d-na Căilea, Păunescu Maria Craiova, Duca Alexandru cu d-na Giurgiu, Mihăilescu Ștefan Pitești, Popescu Muscel București, Pavilovici Săli Odobești, Mihăilescu Nicu cu d-na Bârlad, Săvulescu Cristache Brăila, căpitan Antonescu I. Fălticeni, Damian Gheorghe Craiova, Taubes Elisa București Roșca Ion R.Vîlcea, Vasiliu Pastia Calați, căpit. Fonsculescu M. Craiova, colonel Mincu D. Galați, Florescu G. București, Antonio Paulo cu d-na Craiova, Thagarten Adolf Craiova, Georgescu Ecat, T.Măgurele, Swartz Toni Craiova, Tencovici Domnica Ploești, Răduia Eugenia Păușești, Iarca Nae cu d-na Putna, colonel Partenie cu d-na București, colonel C. Conta cu d-na și fiul Bacău, dr. Constantinescu cu d-na Craiova, Manolescu N. Craiova, Schusser S. T. București, Urlățeanu Ștefan București, Kraus A. cu d-na Cernăuți. Concertul doamnei Anghel Marele concert pe care l’am anunțat alaltăeri va avea loc în ziua de 25 iulie. Pentru organizarea lui depun o intensă activitate d-na E. Anghel și d-șoara M. Iacobini. Va fi cu siguranță o adevărată sărbătoare pentru Govora cu care prilej se prevede o savane a iubitorilor de muzică adevărată din centrele vecine și din Călimănești. Lucru întru nimic surprinzător, dacă ținem seamă de buchetul de artiști cari se vor produce: d-na E. Anghel, eminenta profesoară de la Conservator, d-șoarele M. Iacobini și Andrea Anghel și d-nii Gr. Teodorescu, bariton, G. Enacovici, violonist, C. M. Florescu, flautist, absolvenți distinși ai Conservatorului. Iată programul acestui mare concert : I «Vieuxtemps», Fantesie pentru vioară, d. Gh. Enacovici; «Rossini», Aria Rosinei din Bărbierul de Sevilla, cîntată de d-ra Andrea1 Anghel; «Leoncavallo», Prologul din Pagliacci, cîntat de d-l Gr. Theodorescu; «Coșbuc», Oltul, recitat de d-ra M. Iacobini; a) Massnet Cid (aria Chimenei); b) «Mayerbeer», Africana, cîntate de d-na E. Anghel; «W. Popp», Concert Stück (Guten nacht mein liebes kind) flaut, d-r Ci. M. Florea; II «Chopin», fantaisie impromptu, executat de d-ra M. Iacobini; a) «Gounod», Faust, Aria Margaretei; b) «Ambrosie Thomas», Polonesa din Mignon, cîntate de d-ra Andrea Anghel; «Sarasate», Polonesa pentru vioară, executat de d. Gh. Enacovici; «Donizetti», Recitativ și aria din Maria de Rohan, cîntate de d. Gr. Theodorescu ; «Weber», Concert Stock, piano, executat de d-ra M. Iacobini; «P. Elinescu», Scena Păstorală, flaut cîntat de d-l C. M. Florea. Acompaniamentul de piano va fi ținut de d. Glattaner, acompaniatorul Conservatorului. Excursiunea Cercului „ARTĂ ȘI MUNCĂ“ LA CONSTANTINOPOL I. P. S. S. Patriarhul Constantinopolului Ioachim III, a înștiințat comitetul Cercului «Artă și Muncă», că cu prilejul excursiunei ce Cercul organizează de la 12—19 August a. curent, de la București—Constanța—Constantinopol și înapoi, va face un serviciu religios la Patriarhie în ziua de 15 August (Sf. Maria) ; la acest serviciu divin Patriarhul invită să ia parte toți excursioniștii romani ce vor sosi în Constantinopol cu acest prilej, înscrieri însoțite de taxa de participare lei 68.50 cl. II, sau lei 32.50 în clasa III, se primesc la d-nii G. Ionescu casierul Cercului, Moșilor 88; la d. O. Oprescu colector principal al loteriei Statului, Bulevardul Elisabeta 8 ; Magazinul «Mielul de Aur» Griviței 121, și la librăria generală, Griviței 130 subt Hotel Bratu). Doritorii a călători cu cl. II, trebuesc să se înscrie din timp pentru a li se reține cabine, numărul lor fiind limitat. Persoanele ce vor poseda permise pe G. F. R. vor plăti numai 21 lei costul voiajului Constanța la Constantinopol și înapoi. BULETIN METEOROLOGIC CASA MENI & Cie Temperatura în centigrads 19 Iulie 1912 La miezul nopței .................... +187 ore dimineața ................... .. -120 ° Miezul zilei....... ............. ... 30 ° înălțimea barometrie» 760 mm. ritarea ci«rului noros 1 ■ ’• a scădere Tripourile Cumtura crupierii In tripourile din Sinaia si Constanta ne bancherii de bacara Ceea ce descriu este absolut autentic, perfect adevărat, observat și constatat. Crupierii din tripourile de la Sinaia și din Constanța operează contra bancherilor de bacara în trei moduri, prin schimbarea banilor, cu descinderea jetoanelor în buzunarele smokingului, cu introducerea jetoanelor în guler sau in manșete. Voi analiza pe rînd toate aceste mijloace. La Monte-Carlo la jocurile de ruletă și de bulă, crupierii au buzunarele cusute la smoking, la vestă și la pantaloni, deoarece stabilimentele fac banca și știn de ce sunt capabili crupieri. La jocul de bacara lucru se schimbă. Nu numai că crupierii n’au buzunarele cusute, dar mai au și alte buzunare suplimentare și cu resorturi. Deoarece la bacara, străinii fac bănci și își riscă capitalul, patronii sunt uniți cu crupierii ca să jefuiască pe jucători. Schimbarea banilor. Piesele de lei, și hirtiile fiind greu de furat, s’a recurs la pjetoane de os, in valoare de 5, 20, 100, 500 și 1000 lei. îndată ce un jucător pune banii pe masă, schimbătorul care stă la spatele crupierului înlocuește numerarul ce-i trece crupierul cu jetoane. Crupierul foarte abil are grija să indloce în două hîrtia, bagă repede un jeton variind de la 20 la 500 lei, (depinde de ciți bani sunt in bancă) și apoi o trece schimbătorului cu care este înțeles. Patronii cari știu acest lucru perchiziționează pe schimbător la finele partidei, și împarte cu el și cu crupier. Este cel mai simplu sistem de a fura.Descinderea jetoanelor în buzunarele smokingului. După valoarea băncei, și în zăpăceala bancherului fie în cîștig, fie în pagubă, crupierul care ridică sau plătește misele cu paleta sa, descinde jetoane în buzunarele secrete ale smokingului în modul următor. Paleta fiind ușoară, în lemn de tei, și lată, o reazămă pe brațul sting cînd plătește sau ridică cu dreapta, sau pe brațul drept cînd plătește cu stînga. Crupierul aranjîndu-se ca să remîie pe palete citeva jetoane, aceste jetoane sau parte din jetoane, trec repede și fără ca să observe cineva, în buzunarele din stingă sau din dreapta. Persoana care ar sta în dosul crupierului și ar avea ochi bun, vede imediat trucul. Introducerea jetoanelor în guler. Acest sistem de și banal, se întrebuințează spre ziuă său cînd este mare căldură în sală. Crupierul cînd nu este observat să scarpină la ceafă sau sub pretext de căldură și de sudoare, zicînd în gura mare «comme il fait chaud» se șterge cu batista. Este sigur că a făcut lovitura. Gulerul fiind larg, jetoanele se strecoară în cămașa. Sistemele cu schimbarea banilor și cu introducerea jetoanelor in guler s’au întrebuințat anul trecut la Constanța. Mi se afirmă că anul acesta la Sinaia se uzează și de paletă. Anul trecut la Constanța crupierii aduși de Heitz, Blumenfeld și Sanikevici cari erau antreprenorii cazinoului, au venit în țară plini de datorii. După terminarea sezonului au plecat cu zecimi și zecimi de mii de lei. Un singur crupier, negrul Charles, a încasat peste 140.000 lei. D. Georgescu, cunoscutul jucător de bavara iarna la Nissa, a făcut într’o lună o diferență de 300.000 lei. S'a ales la urmă cu o pagubă de 400.000 lei. La urmă numai observase această hoțiere care îi atrăsese atențiunea mai mulți prieteni. Tot astfel s’a întîmplat și cu d-1 M. marele comerciant de cereale din Constanța, cu d-1 M. din Brăila și cu 2 turci veniți din Constantinopol și cari au pierdut in bancă sume colosale. Era atunci un delegat al guvernului pentru a supraveghea... jocurile Era plătit 1500 lei pe lună, din cari primea 500 lei din fondurile secrete ale ministerului de interne, 500 de la comuna Constanța pentru a verifica în fiecare seară cu Heitz și Blumenfeld, beneficiile jocurilor, și 500 de... Heitz. Dar a tăcut. Delegatul guvernului în loc să se lege de interesele comunei și de al jucătorilor s’a legat de antreprenori, denaturind adevărata situațiune a încasărilor, în detrimentul comunei Constanța care avea interes să știe ce se înghițea în vederea prețului de unde trebuia să pornească licitația de la toamnă pentru a se arenda cazinul pe timp de 20 ani. Drept recunoștință pentru serviciile neinteresate aduse lui Hertz, fostul delegat model al guvernului fost angajat tot de d. Heitz ca director de jocuri la Lacul Sărat cu 1000 lei lunar, mîncare și locuință, și aceasta cu contract pe timp de 7 ani La ce te poți aștepta din partea unui fost inspector de poliție pe care d. Marghiloman l’a găsit nedemn de a ocupa o funcțiune oficială și l-a trimis ca să se scape de el plocând-lui Heitz și d-lui Cănănău primarul orașului. întreb de curiositate pe frații M. mari proprietari de șlepuri din Brăila, pe d. M. B. membru al clubului automobil, pe d-na B. pe d. H. G. și pe prințul L. C. cari fac mereu bănci mari în tripoul de la Sinaia dacă s’au dat și își dau seamă de banii ce cîștig sau pierd? Dacă nu îi sfătuesc să aibă la spate și în fața crupierului prieteni sinceri cari să observe operațiunile lor. Nu va trece mult și se vor convinge. Persoane onorabile cari nu joacă și s’au mulțumit numai cu privirea, au observat tot ce se petrece, dar de rușine nu se amestecă și nu protestează în contra acestor jefuiri ca in codrul Vlăsiei, jefuiri efectuate cu complicitatea asanatorilor noștri de moravuri. „Cest de la civilisation, ce sont des capitaux étrangers introduits dans le vays, c'est de la richesse pour la Iloumanie, iată ce susțin apașii boerimei noastre conservatoare. Nicodem LISTA DE SUBSCRIPȚIE Pentru monumentul locotenentului Caramla prima victimă aviației române. Cu începere de azi ținem deschisă lista de subscripție pentru ridicarea unui monument ofițerului aviator Caranda, victima nenorocitului accident de la Cotroceni. In pag. III: Îndoua nenorocire din Bucegi —Examenul pentru gradul de sublocotenent In reserva.— Diverse.—Sport.—Capital««, etc etc. Congresul ABSOLVENȚILOR ȘCOALELOR DE MESERII Telegrama adresată M. S. Regelui Eri a început congresul absolvenților școalelor de meserii din țară. Congresul se ține în sala palatului soc. «Locomotiva» din București, calea Griviței. S’a ales următorul biurou: Mihăileanu, inginer, prezident; C. Epuraș și Gr. Crăcea, vice-președinți ; Mîrza și fostul secretari. D. Mihăileanu, luînd cel dinții cuvîntul a spus că s’a hotărît a-i chema la un congres pentru a putea da prilej absolvenților școalelor de meserii să-și spună nevoile. Foarte mulți din absolvenți puțin după terminarea școalei, părăsesc meseriile pentru funcții publice. Pentru îndreptarea acestui rău, vorbitorul a propus să se organizeze o loterie și să se emită acțiuni la purtător, pentru 500 mii lei, iar din cîștigurile realizate, să se înființeze ateliere absolvenților școalelor de meserii. D. Sylva C. Mureșeanu a salutat pe congresiști, și a afirmat că prin congrese, absolvenții școalelor de meserii, au cel mai bun prilej, de a se cunoaște mai de aproape, și a se sfătui în acelaș timp asupra nevoilor lor. D. M. D. Botez-București a mulțumit d-lui inginer Mihăileanu, inițiatorul congresului, și a arătat că în cuvîntarea pe care o va rosti va vorbi despre două mari chestiuni și anume: Cum sunt organizate școalele de meserii la noi, și cum sunt organizate meseriile. D. Botez a arătat că statul este dator să încurajeze pe meseriașul român. Secretarul congresului a citit următoarea telegramă adresată: M. S. REGELUI SIRE, Sinaia Societatea «Căminul industrial» a absolvenților școalelor de meserii, ținind azi primul său congres în palatul «Locomotiva» drept recunoștință pentru însuflețirea cu care întotdeauna ați sprijinit pe meseriași, depunem la picioarele Majestăței Voastre, omagiile noastre de recunoștință. Să trăiți Majestate ani multi cu întreaga Familie Regală. (ss) M. Mihăileanu S’a mai trimis și d-lui Nenițescu o telegramă. Au mai vorbit d-nii Gr. Nostue, Mîrzea și, din nou, Mihăilescu. Azi dimineață, la orele 8, congresiștii vor vizita fabrica Wolf dela Filaret, fabrica d-lui M. Botez din calea Văcărești și uzinele Lemeîtres de de la apa minerală. C. Viitorii mtori Giurgiu Nenorocire mortală.—Împușcat. — Bătae gravă Astăzi dimineață un sergent din regimentul 15 artilerie, cu garnizoana în localitate, a fost trimis cu mai multe furgoane să aducă din o comună învecinată paiele necesare regimentului. Pe șoseaua Giurgiu - Zimnic, în dreptul cimitirului catolic, soldatul Ana Ioan, din bateria 5, originar din comuna Maran (Dîmbovița), ce se află călare pe unul din caii ce trăgea ultimul furgon, voind să iasă înaintea celorlalți, a dat bice onilor. Din nenorocire calul pe care călărea speriindu se l’a trîntit jos, tîrîndu-i mai mult timp pe pămînt, soldații ceilalți neputînd opri furgonul, un cal a călcat pe nenorocitul soldat în cap cu atîta putere, in cît creerii au fost împrăștiați pe șosea, omorîndu-l pe loc. Vedind la fața locului autoritățile în drept, cadavrul lui Ana Ioan, a fost transportat la spital. Familia nefericitului soldat, a fost înștiințată telegrafic de nenorocirea întîmplată. Gardianul Ghiță Neacșu, păzitor al holdelor de bucate ale locuitorilor din comuna Ruși lui Asan, prinzînd pe locuitorul Ioan Chirilă Iordache furind niște grîu, a tras cu pușca în el, rănindu-l la antebrațul sting. Rănitul a fost transportat la spital, unde i s-a dat îngrijirile necesare. Starea sa e în afară de orice pericol. — Locuitorii Dumitru Panait, Ghiță Beteagă și Mitică Mirian, fiind surprinși de pădurarul d-lui arendaș Lăzărescu, anume Ion Fratistiano, furînd bucate, a fost somat de acesta să lase zălog. Țăranii opunîndu-se iar pîndarul voind să-i ia cu forța zălog, a fost bătut grav de aceștia. Cazul se ancheteaza de șeful secției de jandarmi respective. Bălan iidesiuni noul in Liga Deșteptarea Din comuna Bragadiru din Teleorman au aderat d-nii : Tudor R. Poescu, Dumitru G. Ancu, N. Cotruță,Iancu G. Tăgîrță, Petre Pană, G. M. Zamfira, Ilie R. T. Vilean, Gh. F. Pipu, M. F. Pipu, Florea A. Mîrțoi, Mihalache St Păruș, Petre I. Neagu, Iancu G. Telegaru, Ana T. Popescu și Teodor S. Popescu, com. Pietroșani, jud. Vlașca, învățători; 1. Bungascu, învățător la Bughea de jos, G.Lung ; G. Ianoliu avocat- str. Elena Doamna 21, Iași; loan I. Negoescu învățător comuna Doicești jud. Dâmbovița, I. Nicolaescu Bugheanu, profesor la școala normală, C.Lung