Viitorul, iulie 1912 (Anul 6, nr. 1578-1608)

1912-07-22 / nr. 1599

sincer adept al constituționalismului. Practica constituțională, chemarea poporului la viață politică a îngăduit Japoniei o desvoltare normală. Si­multan cu utilarea politică a țărei, a mers perfecționarea organizației sale militare și maritime. Această organizare și-a făcut intîi probele în 1894, în războiul cu China, și în 1907, în războiul cu Rusia. Războiul cu China a adus Japoniei insula For­mosa, in plus o însemnată despăgu­bire de războiu, iar războiul cu Ru­sia, i-a adus jumătate din insula Sah­alin, protectoratul și apoi ane­xiunea Coreei și apoi o influență de­cisivă în Manciuria de Sud. Azi Japonia e o mare put­ere a cărei prietenie e mult căutată. Miradoul defunct a știut să fie mare și în timp de pace și în timp de războiu­ a avut măsura trebuin­țelor și a posibilităților de aceia nu a forțat nici­odată situațiile. Nici pacea de la Limonosaki, încheiată cu China, nici cea de la Portsmouth, încheiată cu Rusia, n'a adus Japoniei ceea ce aștepta și merita. Dar Mutsu-Hito a știut să se mulțumească cu ce i-au dat evenimentele și a murit lăsînd Japonia de cinci ori mai mare ca întindere de cum era la suirea lui pe Tron. Mutsu­ Hito a fost un glorios suve­ran al Japoniei. Urmașul lui, are toată pregătirea necesară și toate aptitudinile naturale spre a păstra dacă au primii, a spori, moștenirea ce a In jurul MISTERIOASEI CRIME DIN BRAILA Brăila, 20 Iulie.—In chestia arestării criminalului care a asasinat acum 2 ani pe bătrînul cîrciumar Th. Pav­­lide din str. Galați No. 21, revenim astăzi cu următoarele amănunte : Siguranța făcînd descindere la do­­miciliul criminalului a găsit lucruri pe care acesta le-a furat de la casa victimei sale cum și o sumă de 2000 de lei. Astăzi au mai fost arestați 2 indi­vizi în tovărășia cărora se crede că criminalul a asasinat pe bătrînul Pavlide. Cercetările siguranței se urmează in cel mai mare secret, căci sigu­ranța crede că a dat de urmele u­­nei bande care are ramificații in toată țara. Criminalul neagă cu încăpățînare că ar fi autorul crimei. FOCURILO­ DE REVOLVER DE LA PALATUL JUSTIȚIEI Un necunoscut, care a reușit să se facă nevăzut, a tras două focuri de revolver în dreptul curți de apel de la Palatul Justiției. Glonțul s'a înfipt în pervazul unei uși. LISTA PENTRU AJUTORUL TUBERCULOȘILOR Deschidem noi o listă pentru acei cari ar bine­voi să subscrie ori­ce sumă, în scop de a se înființa sec­ția «Floarea Albastră», de pe lîngă Societatea pentru profilaxia tuber­culozei și asistența tuberculoșilor săraci din Romînia. Prin aceste subscripții se urmăre­ște realizarea unui scop, pe cît de nobil pe atît de umanitar și anume : 1) Izolarea la țară a copiilor să­nătoși născuți din părinți tubercu­­loși săraci; 2) Asanarea locuințelor insalubre și închirieri de camere sănătoase pentru familiile de oameni săraci și tuberculoși. Total Lei 77.50 Au subscris : Traian Nica, Galați » 2.— SPSSSRBSBÅ! TRAMVAIELE CHESTIA MONOPOLULUI Considerentele deciziei definitive a furței de apel cari recunosc ca legal monopolul societăței comu­nale. Scrisoarea insolită a d-lui Ion La­­hovari a readus la ordinea zilei ches­tia monopolului S. T. B. De aceea credem nimerit să repro­ducem mai jos considerentele hotă­rîrii Curței de apel în această pri­vință . Avind în vedere că Ministerul sus­ține că prin art. 1 din statute se recunoaște Societăței monopolul con­­struirei și exploatărei tramvaielor pe toate străzile Capitalei pe timp de 40 ani fără ca legea să spună un singur cuvînt de monopol, ridicîndu­­se astfel dreptul Comunei de a creia linii noi pe străzile unde Societatea nu ar crede oportun a le face chiar ea. Avind în vedere că ideea mono­polului rezultă din raportul Prima­rului adresat Consiliului Comunal, ale căruia propuneri au fost in total admise și care în această privință glăsuește astfel : «prin monopolul ce «se preiază, beneficiile nu sunt nu­­­mai acele ce le are o întreprindere «oarecare comercială sau industrială »(rezultatele înfloritoare ale exploa­­tării cu totul primitive ale actua­­lelor tramvae ne arată îndestul a­­ceasta), este deci drept ca orașul să «profite și el de foloasele acestui mo­­nopol și de propășirea crescîndă a «orașului». Avînd in vedere că monopolul re­zultă încă din întreaga economie legei care autoriză Comuna de a creia un organism ca să concentreze și să unifice exploatarea rețelei de tram­vaie și pe care Comuna ar fi putut-o face foarte bine sub forma regiei după cum s’a propus de actuala ad­ministrație Comunală prin moțiunea ei din 8 iulie 1911, legiuitorul din 1909 a dat însă preferință sistemu­lui regiei cointeresate și după cum sub forma regiei simple Comuna ar fi putut să exploateze ea sin­gură pe toate stradele Capitalei, tot astfel în sistemul regiei cointe­resate societatea trebue să exploa­teze ea singură și in mod exclusiv tramvaie pe toate străzile Capitalei. Având în vedere că atit raportul comitetului delegaților al legei din 1909, cit și discuțiunile urmate în Cameră, la cari au participat d-nul Ion Lahovari și primarul Capitalei precizează în mod lămurit ideia mo­nopolului și de altfel nu s'ar putea înțelege cu comuna, asociată în pro­­porțiuni foarte mari, realizînd bene­ficii însemnate și în proporție cu dezvoltarea exploatării, să-și rezerve în acelaș timp facultatea de a împe­­dica această dezvoltare prin conce­siuni no­i, de natură a prejudicia și chiar vătăma traficul liniilor exploa­tate de societate. Astfel fiind, dreptul de monopol care implică în sine excluderea altor persoane de a face o industrie sau un comerț similar, rezultă în favoa­rea societăței din lege, și statutele nu fac decît să explice ideia din lege, care nu poate fi înțeleasă decît în sensul că societatea a dobîndit o concesiune generală pentru toate li­niile actuale și viitoare, pe o durată de 40 ani, cu echivalentul pentru comună la beneficii și cu dreptul ca la expirarea concesiunei, fără nici o dată, să intre in stăpînirea tuturor instalațiunilor. Avînd în vedere că ministerul de interne mai susține că acelaș articol din statute, concedează societății transformarea și exploatarea liniilor actuale după expirarea concesiunilor existente, fără să prevadă nici o plată sau vreun alt echivalent pentru co­­mună . Avînd în vedere că ministerul re­cunoaște într’adevăr că legea auto­rizează comuna să cedeze Societăței dreptul de a transforma și exploata liniile existente după expirarea con­cesiunei actuale și, că in această pri­vință, statutele sunt în perfectă concordanță cu legea, dar că Socie­tatea pretinzînd cedarea acestor li­nii fără nici o despăgubire, se aduce o vătămare considerabilă drepturi­lor și intereselor Comunei și a­­ceasta fără o dispozițiune expresă a legei. Avînd în vedere că art. 16 din statute dispune că dacă la expirarea concesiunilor actuale Societatea ar avea nevoie de o parte din material sau de imobilele ce-i revin Comunei, Comuna le remite Societăței pe pre­țurile pe care le-a plătit, iar pe cele ce au revenit fără plată pe valoa­rea ce o vor avea în acel moment și pentru ca stabilirea să fie în ra­port cu adevărata valoare, s’a hotă­­rît a se fixa de doi experți. Avînd in vedere că pe lingă îm­prejurarea că ^tot materialul și fon­dul vechei întreprinderi nu trece în mod gratuit la Societatea s-a stabilit că Comuna să aibă redevențe cres­­cînde asupra beneficiilor de 25,50 și 75 la sută după cum ciștigul va trece de la 5, 8 și 12 la sută, limitîndu-se beneficiului acționarilor pri­cari—ar fi ele la 12 la sută, in afară de a­­ceastă folosință a stradelor, iar nu însăși stradele, căci ele aparțin do­meniului public, trecînd Societăței vor trebui complectamente transfor­mate și pentru electrificarea lor So­cietatea va trebui să cheltuiască după calculele aproximativ făcute suma de 15.000.000 lei. Ast­fel fiind rezultă că Comuna n'a cedat gratuit o parte din patri­moniul sau­­ și, că deși nu s’a fixat Comunei o redevență fixă, avîndu-se în vedere că peste 40 de ani întreaga exploatare revine gratuit Comunei s’a ajuns ca Comuna să aibă asupra ciștigului o revedență crescundă și ținîndu-se seama de aceea ce Comuna obține atît ca autoritate cit și ca coasociată în proporție cu aceea ce revine asociaților, rezultă că modali­tatea la care s’a ajuns, ca Comuna să aibă o redevență crescîndă asu­pra ciștigului este avantagioasă, iar nu păgubitoare intereselor Comunei. Cum e vremea 20 Iulie. In țară.—Timpul a fost eri fru­mos și cald în toată țara. Tempera­tura a mai crescut pretutindeni, cea mai ridicată din cursul zilei fiind 32* în mai multe localități din Mun­tenia. In cursul nopței a plouat numai la Huși 4 mm­, Sulina 7, Cîmpulung 2 și Sarichhioi (Tulcea) 12 mm. Cea mai coborîtă temperatura din țară 11 grade la Sinaia. Astăzi dimineață cerul mai mult senin și timpul liniștit. Presiunea atmosferică se menține către 758 mm. In Europa.­Presiunea s’a coborît cu peste 5 mm. in partea vestică a Europei, iar restul mai puțin. Numai in o parte a Rusiei, Marea Baltică și parte din Ungaria ea a fost puțin în creștere. Presiunea înaltă peste 765 mm., s'a restrîns numai Nord-Estul Rusiei. O depresiune sub 755 mm. a apărut din nou Nord-Vestul continentului. A mai plouat în Franța și pe alo­curi în estul Europei. Temperatura aproape staționară. E­conomice-Financiare Agricultură Impozitul pe lampant Se știe că avem un impozit de 7 bani pe kilogramul de petrol lampant consumat in țară. înainte acest im­pozit era de 12 bani de kiigr, dintre cari 5 bani în folosul fondului comu­nal. Dar partea fondului comunal fiind desființată in 1911 — desființare care a venit numai în folosul fabri­canților nu însă și nu al consumato­rului — impozitul pe petrol e azi nu­mai de 7 bani de kilogram. Acest impozit e cit se poate de du­reros pentru marea masă a muncito­rilor și a oamenilor săraci. Omul bo­gat își luminează casa cu gaz aerian, cu electricitate, pentru care nu plă­tește nici un impozit. Omul sărac, muncitorul care lucrează o bună parte din noapte, plătește însă impozitul pe lumină, ceea ce-i îngreuiază mult bu­getul. Impozitul pe petrolul lampant a fost înființat în epoca marii crize e­­conomice, în anii 1899—1900. Pe a­­tunci se afirma că va fi desființat în vremuri mai bune. Dar a rămas. Grevînd pe cei săraci, el e cu atît mai nedrept, cu cit celelalte produse petrolifere, cari iau calea exportului, sau deservesc industria mare din țară, nu plătesc nici un impozit. Luînd de bază anul financiar 1910 —1911, avem următoarele cifre pri­vitoare la producția de petrol și la impozitul la care e supusă consuma­­țiunea internă a lampantului. Dintr'un total de 250.000.000 kgr. țițeiu extras, al cărui cost este de 37.500.000 lei s'au scos derivate de peste 62 milioane lei. Ori din această bogăție de aproape 100 milioane lei pe an, numai lam­­pantul consumat în țară plătește im­pozit. Cea mai mare parte din celelalte derivate și residuri se duc in streind­­tate, scăpînd complectamente ori­cărei imposițiuni. In anul 191Q—1911 t’« consumat i­» țară petroleu lampant: 42.000.000 kgr.; benzină, 22.000.009 kgr.; uleiuri, 20 milioane; reziduri 380 de mili­oane și s'au exportat petroleu lampant 223 milioane kgr.; benzină 123 mili­oane; uleiuri 8 milioane kgr. și resi­duri 83 milioane kgr. Cu alte cuvinte trei sferturi din a­­ceastă bogăție națională scapă ori­cărei contribuțiuni la sarcinile publice : ele sunt extrase din pămintul național, își iau drumul măreț și merg să lu­mineze, sau să activeze uzinele și mun­ca națională a altor popoare, — riva­lele noastre economice. Și dacă cel puțin contra lor valoare ar rămîne sau s'ar întoarce în țară,— ar spori avuția națională, le-am re­găsi—măcar la moartea posedanților lor spre a le impune impozitului de succesiune. Dar nu! — ele trec granița defi­nitiv și nu se mai întorc,—aparținînd capitaliștilor străini. Clubul Austro-Ungar S. A. — S’a constituit in Capitală o societate anonimă, sub denumirea de «Clubul Austro-Ungar». Scopul principal al acestei socie­tăți este de a cultiva și dezvolta ra­porturile și legăturile economice și comerciale dintre regatul român și monarhia austro-ungară și de a spri­jini interesele sociale și culturale ale cetățenilor austro-ungari, domiciliați în Romînia. Societatea se va ocupa în special cu următoarele întreprinderi : a) Va înființa în orașele Romîniei muzee comerciale, cari vor avea ser­­vicii speciale pentru expozițiuni de mostre de mărfuri din monarhia Austro-Ungară, pentru transacțiuni și informațiuni comerciale și pentru toate celelalte afaceri, cari cad în competența unor asemenea institu­­țiuni, și vor putea contribui la con­solidarea legăturilor economice intre ambele state amintite; b) Va organiza bi­rouri de plasare pentru uviierii industriali și perso­nalul de servitori din Austro-Unga­­ria, cari vor căuta ocupațiune in Rominia; c) Va cumpăra imobile urbane și va construi case pentru adăpostirea serviciilor și întreprinderilor sale, precum și a societăților coloniei Au­­stro-Ungare din țară; d) Va aranja conferințe, în scopul închiegării cît mai strînse a legătu­rilor economice, culturale și sociale între supușii monarhiei învecinate și ai Romîniei ; e) Va sprijini toate manifestațiu­­nile vieții sociale și culturale ale supușilor austro-ungari domiciliați in Romînia ; 1) In fine, societatea va fi in drept, ca în conformitate cu dispozițiunile Codului comercial, să emită obliga­țiuni pentru procurarea numera­rului trebuincios întreprinderilor sale. Sporire de capital. — Banca In­dustrială Română, o creațiune a so­­cietății Böhmische Industrialbank își sporește capitalul de la un milion franci la cinci milioane. Permise de explorare.­ Ministe­rul industriei și comerțului a eli­berat următoarele permise pentru explorări : D-lui căpitan Constantinescu Claps pentru a face explorări în proprie­tatea Statului, numită pădurea Epis­copiei, pendinte de comuna Păcureți, jud. Prahova, pe un perimetru de 10 hectare, pentru căutare de ozo­­cherită și materii bituminoase. D-lui I. Koppes pentru a face ex­­plorări in proprietatea statului nu­mită pădurea Episcopiei, pendinte de com. Păcureți jud. Prahova, pe un perimetru de 10 hectare, pentru că­utare de ezopherită și materii bitu­minoase. D-lui Paul Nicorescu, pentru a face explorări in proprietatea statu­lui numită pădurea Episcopiei, pen­dinte de com. Păcureți, jud. Praho­va, pe un perimentru de 10 hectare, și 5.166 m.p., pentru căutare de ozo­­cherită și materii bituminoase. Permisiunile acestea sun­t valabile­­ pe timp de 10 luni. Comerț - industrie Curierul băilor Govora Continuăm cu publicarea listei vi­zitatorilor Govorei. Diamandescu I. București, Marco­­vici Ana București, Popescu Pascu cu d-na Ploești, Cristodorescu G. R.­­Sărat, Văleanu Nineta București, Cos­­tea Nicolae Bulgaria, Malcoci Gh. Bu­curești, Rucăreanu Nicu cu d-na, Bu­curești, Bădescu Ecaterina cu d-na Constanța, Șerbănescu Gh. M.­­Cra­iova, Marin Todor cu d-na, Corbii mari, Alex. Mihalache Roșiori, Da­mian T. D-tru Spineni, Vasilescu Tă­­nase cu d-na București, Constantin Eftimie Tecuciu, Inginer Alevra cu d-na, București, Mirițoiu Dumitru Gorj, Hagiescu Gheorge București, Popescu Niculae cu d-na Ploești, Vasiliu Alexandru Vaslui, Bernfeld N. Ivești, Vasiliu N. Alexandru Făl­­oiu, Bărbulescu Gostică cu d-na Pi­tești, Constantinescu Aneta Craiova, Constantinescu Vana Craiova, Mora­­ru Alex. Mihalasini, Steinberg Iacob cu d-na București, Storin Dimitrie cu d-na București, Rădulescu C-tin Giurgiu, Ionescu M. Ghinea Iași, Te­melie S. R.­Vîlcea, Ionescu Ștefan cu d-na Craiova, Medgeanu N. Bucu­rești, Rîmniceanu C-tin cu d-na Bîr­­lad, Davidescu P. București, Popescu Const. Buzău, Petrescu Elena Tîrgo­­viște, Christescu Alex. Călărași, An­­gelescu Cătină Craiova, Velescu Ni­culae cu d-na București, fii­d H. V. Iași, Colonel Dumitrescu cu d-na Pi­tești, Tismănescu Ioniță Stan Drăgă­­nești, Zamfirescu M. Ilie Craiova, Pri­­culescu Filip cu d-na Caracăl, Geor­­gescu Vasile București, Frunzescu Petre Filiaș, Dinulescu Petre Bucu­rești, Firănescu Marin Craiova, Ste­­matia Gh.­eu d-na Tîrgoviște, Gher­­ghicescu Elena Horez, Bălășoiu Ma­rin București, Chirali Tom­a cu d-na București, Cosoreanu Gheorghe Gorj, Bercovici Sara Craiova, Stelian Elena Galați, Iscovici Vasile Botoșani, Gold­­stein Enrich Suceava, Locot. Lupa Corneliu Tecuci, Petrescu Oprea T.­­Severin, Dumitrescu Andrei Pitești, Toncescu Dumitru cu d-na, Bu­curești, Colas Maria cu d-ra, Bu­curești Grigorescu G. I. Craiova Căpit. Alexandrescu Rizea Buzău, Bu­­suiocescu Gh. Roșiori, Ciută Nae Brăila, Paladi Theodor București, Redițeanu Ion București, Manea Paul cu d-na Săveni, Vardalia Panait Ga­lați, Constantinescu Steriu Călărași, Gheorghiu Maria București, Pretorian Alexandru București, Gheorghe Tu­dor București, Grigore Lupan cu d-na Bacău, Hogaș Margareta Ploești, A­­gopian Ohanez Călărași, Duma Nico­lae Craiova, Lapatino Lucia Bucu­rești, Udrescu Stanca Caracal, Du­mitrescu Marița Craiova, Vasile Ion Gheorghe Corbeni, Dumitrescu Filip București, Missir Iacob Bîrlad, Maior I. Alexandru cu d-na Buzău, Sass Anton Cernăuți, Rachieru Nicolae Dobriceni, Ionescu Costache Bucu­rești, Negulescu Niță cu d-na Călă­rași, Dr. Plav Gheorghe Craiova Lo­coten, Constantinescu Traian Cra­iova, Busuiocescu Dumitru București, Gheorghiu Ion Tecuci, Steiner Neu­ București, Pascal S. București, Mi­­hailovici S. Buc., Căp. Hergot T.-Sev. Demet­iaUl Angheli OU­­ l-na Galați Miculescu Elena Tg.-Jiu, Ioanid Ște­­fan Craiova, Poștulescu Gh. cu d-na Craiova, Teodorescu Ion București, Zaharia Elena Focșani, Cristescu Alex. cu d-na Butuești, Georghi­­cescu Zoe cu d-ra Craiova, Eugeniu A. Călărași, Klein Ana Craiova, Vlă­­doian Elena București, Pop Con­stanța Craiova, Hagi Teodor Galați, Nadler Samoil București, C-tinescu Niță Drăgășanu, Petrescu Gheorghe Craiova, Prejbeanu E­aterina Bucu­rești, Flechtemacher Mihail București, Badea Ioniță Brăila, Petrescu Eca­­terina Roman, Cosma Simion C.-de Argeș Molner C-tin Sulina, Călcîi Gheorghe și Călcîi Dumitru Focșani, Ivanof Ion Tulcea, Nenițescu Gheor­ghe București, Laslo Aron T.-Seve­­rin, Angelescu Ana Plenița, Came­­niță Petre T.-Severin, Giușcă P. Bo­toșani, Frumușeanu Ștefan T.-Seve­­rin, Paploca Ana Craiova, Vrăbiescu N. București, Timotei Nic­­on d-na Tecuci, Velicu Maria și Mărunțeanu G. București, Sion Leon cu d-na Pi­tești, Cernătescu C-tin Bălcești, Pa­pazol P. București, Weintraub Gizela Caracal, Niculescu Dragomir Bucu­rești, Poenaru Stela Craiova, Bosin­­ceanu Nicolae Brăila, Popescu Maria Ploești, Stoenescu Elena Olt, Berco­vici Iuliu Brăila, Hausm­at Dora Bu­curești, Iliescu Eliseu Călărași, Ma­raca Marcus Odobești, Lambrinescu, Gh­ila Craiova, Oprescu­ Maria Bucu­rești, Poenaru Elena București, Slă­niceanu Spirescu M. Craiova, Zeno­­vie Ion Giurgiu, Coman Nicolae Pie­trari, Stanescu Maria București, Ne­greanu Petre cu d-na T.­Severin, Ionescu Plesia cu d-na Piatra- Neamț, Oprescu Mihail București, Costache Hagi Teodor Galați, Ale­xandru Ott­ou d-na București, Acri­­vescu D. cu d-na Pitești, Stănculescu D. cu d-na T.­Măgurele, Meliobian S. București, Anastasescu G. cu d-na Focșani, Cocoreanu Ion cu d-na Căi­lea, Păunescu Maria Craiova, Duca Alexandru cu d-na Giurgiu, Mihăile­scu Ștefan Pitești, Popescu­ Muscel București, Pavilovici Săli Odobești, Mihăilescu Nicu cu d-na Bârlad, Să­­vulescu Cristache Brăila, căpitan An­­tonescu I. Fălticeni, Damian Gheor­ghe Craiova, Taubes Elisa București Roșca Ion R.­Vîlcea, Vasiliu Pastia Calați, căpit. Fonsculescu M. Craiova, colonel Mincu D. Galați, Florescu G. București, Antonio Paulo cu d-na Craiova, Thagarten Adolf Craiova, Georgescu Ecat, T.­Măgurele, Swartz Toni Craiova, Tencovici Domnica Ploești, Răduia Eugenia Păușești, Iar­­ca Nae cu d-na Putna, colonel Par­­tenie cu d-na București, colonel C. Conta cu d-na și fiul Bacău, dr. Con­stantinescu cu d-na Craiova, Mano­lescu N. Craiova, Schusser S. T. Bu­curești, Urlățeanu Ștefan București, Kraus A. cu d-na Cernăuți. Concertul doamnei Anghel Marele concert pe care l’am anun­țat alaltăeri va avea loc în ziua de 25 iulie. Pentru organizarea lui depun o intensă activitate d-na E. Anghel și d-șoara M. Iacobini. Va fi cu sigu­ranță o adevărată sărbătoare pentru Govora cu care prilej se prevede o savane a iubitorilor de muzică ade­vărată din centrele vecine și din Că­­limănești. Lucru întru nimic surprin­zător, dacă ținem seamă de buchetul de artiști cari se vor produce: d-na E. Anghel, eminenta profesoară de la Conservator, d-șoarele M. Iacobini și Andrea Anghel și d-nii Gr. Teodo­rescu, bariton, G. Enacovici, violo­nist, C. M. Florescu, flautist, absol­venți distinși ai Conservatorului. Iată programul acestui mare con­cert : I «Vieuxtemps», Fantesie pentru vi­oară, d. Gh. Enacovici; «Rossini», Aria Rosinei din Bărbierul de Sevilla, cîntată de d-ra Andrea1 Anghel; «Leon­cavallo», Prologul din Pagliacci, cîn­­tat de d-l Gr. Theodorescu; «Coș­­buc», Oltul, recitat de d-ra M. Iaco­bini; a) Massnet Cid (aria Chimenei); b) «Mayerbeer», Africana, cîntate de d-na E. Anghel; «W. Popp», Concert Stück (Guten nacht mein liebes kind) flaut, d-r Ci. M. Florea; II «Chopin», fantaisie impromptu, e­­xecutat de d-ra M. Iacobini; a) «Gou­nod», Faust, Aria Margaretei; b) «Ambrosie Thomas», Polonesa din Mignon, cîntate de d-ra Andrea An­ghel; «Sarasate», Polonesa pentru vioară, executat de d. Gh. Enacovici; «Donizetti», Recitativ și aria din Ma­ria de Rohan, cîntate de d. Gr. Theo­dorescu ; «Weber», Concert Stock, piano, executat de d-ra M. Iacobini; «P. Elinescu», Scena Păstorală, flaut cîntat de d-l C. M. Florea. Acompaniamentul de piano va fi ținut de d. Glattaner, acompaniato­rul Conservatorului. Excursiunea Cercului „ARTĂ ȘI MUNCĂ“ LA CONSTANTINOPOL I. P. S. S. Patriarh­ul Constanti­­nopolului Ioachim III, a înștiințat comitetul Cercului «Artă și Muncă», că cu prilejul excursiunei ce Cercul organizează de la 12—19 August a. curent, de la București—Con­stanța—Constantinopol și înapoi, va face un serviciu religios la Patriar­­­hie în ziua de 15 August (Sf. Ma­ria) ; la acest serviciu divin Patriar­h­ul invită să ia parte toți excursio­niștii romani ce vor sosi în Constan­tinopol cu acest prilej, înscrieri însoțite de taxa de par­ticipare lei 68.50 cl. II, sau lei 32.50 în clasa III, se primesc la d-nii G. Ionescu casierul Cercului, Moșilor 88; la d. O. Oprescu colector prin­cipal al loteriei Statului, Bulevardul Elisabeta 8 ; Magazinul «Mielul de Aur» Griviței 121, și la librăria ge­nerală, Griviței 130 subt Hotel Bratu). Doritorii a călători cu cl. II, tre­­buesc să se înscrie din timp pentru a li se reține cabine, numărul lor fiind limitat. Persoanele ce vor po­seda permise pe G. F. R. vor plăti numai 21 lei costul voiajului Con­stanța la Constantinopol și înapoi. BULETIN METEOROLOGIC CASA MENI & C­ie Temperatura în centigrads 19 Iulie 1912 La miezul nopței .................... +18­­7 ore dimineața ................... .. -1­20 ° Miezul zilei....... ............. ... 30 ° înălțimea barometrie» 760 mm. ritarea ci«rului noros 1 ■ ’• a scădere Tripourile Cum­tura crupierii In tripourile din Sinaia si Constanta ne bancherii de bacara Ceea ce descriu este absolut au­tentic, perfect adevărat, observat și constatat. Crupierii din tripourile de la Si­naia și din Constanța operează con­­tra bancherilor de bacara în trei mo­duri, prin schimbarea banilor, cu des­cinderea jetoanelor în buzunarele smo­kingului, cu introducerea jetoanelor în guler sau in manșete. Voi analiza pe rînd toate aceste mijloace. La Monte-Carlo la jocurile de ru­letă și de bulă, crupierii au buzu­narele cusute la smoking, la vestă și la pantaloni, de­oare­ce stabili­mentele fac banca și știn de ce sunt capabili crupieri. La jocul de bacara lucru se schimbă. Nu numai că cru­pierii n’au buzunarele cusute, dar mai au și alte buzunare suplimentare și cu resorturi. De­oare­ce la bacara, străinii fac bănci și își riscă capitalul, patronii sunt uniți cu­ crupierii ca să jefuiască pe jucători. Schimbarea banilor. Piesele de lei, și hirtiile fiind greu de furat, s’a recurs la pjetoane de os, in valoare de 5, 20, 100, 500 și 1000 lei. îndată ce un jucător pune banii pe masă, schimbătorul care stă la spatele crupierului înlocuește nume­rarul ce-i trece crupierul cu jetoane. Crupierul foarte abil are grija să indloce în două hîrtia, bagă repede un jeton variind de la 20 la 500 lei, (depinde de ciți bani sunt in bancă) și apoi o trece schimbătorului cu care este înțeles. Patronii cari știu acest lucru perchiziționează pe schim­bător la finele partidei, și împarte cu el și cu crupier. Este cel mai simplu sistem de a fura.­­Descinderea jetoanelor în buzunarele smokingului. După valoarea băncei, și în zăpăceala bancherului fie în cîștig, fie în pagubă, crupierul care ridică sau plătește misele cu paleta sa, descinde jetoane în buzunarele secrete ale smokingului în modul ur­mător. Paleta fiind ușoară, în lemn de tei, și lată, o reazămă pe brațul sting cînd plătește sau ridică cu dreapta, sau pe brațul drept cînd plătește cu stînga. Crupierul aran­­jîndu-se ca să remîie pe palete citeva jetoane, aceste jetoane sau parte din jetoane, trec repede și fără ca să observe cineva, în buzunarele din stingă sau din dreapta. Persoana care ar sta în dosul crupierului și ar avea ochi bun, vede imediat trucul. Introducerea jetoanelor în guler. Acest sistem de și banal, se între­buințează spre ziuă său cînd este mare căldură în sală. Crupierul cînd nu este observat să scarpină la ceafă sau sub pretext de căldură și de sudoare, zicînd în gura mare «comme il fait chaud» se șterge cu batista. Este sigur că a făcut lovitura. Gu­lerul fiind larg, jetoanele se stre­coară în cămașa. Sistemele cu schimbarea banilor și cu introducerea jetoanelor in gu­ler s’au întrebuințat anul trecut la Constanța. Mi se afirmă că anul a­­cesta la Sinaia se uzează și de pa­letă. Anul trecut la Constanța crupierii aduși de Heitz, Blumenfeld și Sani­­k­evici cari erau antreprenorii cazi­noului, au venit în țară plini de da­torii. După terminarea sezonului au plecat cu zecimi și zecimi de mii de lei. Un singur crupier, negrul Charles, a încasat peste 140.000 lei. D. Geor­­gescu, cunoscutul jucător de bavara iarna la Nissa, a făcut într’o lună o diferență de 300.000 lei. S'a ales la urmă cu o pagubă de 400.000 lei. La urmă numai observase această hoție­­­re care îi atrăsese atențiunea mai mulți prieteni. Tot astfel s’a în­­tîmplat și cu d-1 M. marele comer­­ciant de cereale din Constanța, cu d-1 M. din Brăila și cu 2 turci veniți din Constantinopol și cari au pierdut in bancă sume colosale. Era atunci un delegat al guvernu­lui pentru a supraveghea... jocurile Era plătit 1500 lei pe lună, din cari primea 500 lei din fondurile secrete ale ministerului de interne, 500 de la comuna Constanța pentru a veri­fica în fiecare seară cu Heitz și Blu­m­enfeld, beneficiile jocurilor, și 500 de... Heitz. Dar a tăcut. Delegatul guvernului în loc să se lege de interesele comunei și de al jucătorilor s’a legat de antrepre­nori, denaturind adevărata situațiune a încasărilor, în detrimentul comu­­nei Constanța care avea interes să știe ce se înghițea în vederea pre­țului de unde trebuia să pornească licitația de la toamnă pentru a se a­­renda cazinul pe timp de 20 ani. Drept recunoștință pentru servi­ciile neinteresate aduse lui Hertz, fos­tul delegat model al guvernului fost angajat tot de d. Heitz ca direc­tor de jocuri la Lacul Sărat cu 1000 lei lunar, mîncare și locuință, și a­­ceasta cu contract pe timp de 7 ani La ce te poți aștepta din partea u­­nui fost inspector de poliție pe care d. Marghiloman l’a găsit nedemn de a ocupa o funcțiune oficială și l-a tri­mis ca să se scape de el plocân­d-lui Heitz și d-lui Cănănău primarul ora­șului. întreb de curiositate pe frații M. mari proprietari de șlepuri din Brăila, pe d. M. B. membru al clubului au­tomobil, pe d-na B. pe d. H. G. și pe prințul L. C. cari fac mereu bănci mari în tripoul de la Sinaia dacă s’au dat și își dau seamă de banii ce cîș­tig sau pierd? Dacă nu îi sfătuesc să aibă la spate și în fața crupieru­lui prieteni sinceri cari să observe operațiunile lor. Nu va trece mult și se vor con­vinge. Persoane onorabile cari nu joacă și s’au mulțumit numai cu privirea, au observat tot ce se petrece, dar de rușine nu se amestecă și nu protes­tează în contra acestor jefuiri ca in codrul Vlăsiei, jefuiri efectuate cu complicitatea asanatorilor noștri de moravuri. „Cest de la civilisation, ce sont des capitaux étrangers introduits dans le vays, c'est de la richesse pour la Ilou­­manie, iată ce susțin apașii boerimei noastre conservatoare. Nicodem LISTA DE SUBSCRIPȚIE Pentru monumentul locotenentului Caramla prima victimă aviației ro­mâne. Cu începere de azi ținem deschisă lista de subscripție pentru ridicarea unui monument ofițerului aviator Caranda, victima nenorocitului acci­dent de la Cotroceni. In pag. III: Îndou­a nenorocire din Bucegi —Examenul pentru gradul de sublocotenent In reserva.— Diverse.—Sport.—Capital««, etc etc. Congresul ABSOLVENȚILOR ȘCOA­­LELOR DE MESERII Telegrama adresată M. S. Regelui Eri a început congresul absolven­ților școalelor de meserii din țară. Congresul se ține în sala palatu­lui soc. «Locomotiva» din București, calea Griviței. S’a ales următorul biurou: Mihăi­­leanu, inginer, prezident; C. Epuraș și Gr. Crăcea, vice-președinți ; Mîrza și fostul secretari. D. Mih­ăileanu, luînd cel dinții cu­­vîntul a spus că s’a hotărît a-i che­ma la un congres pentru a putea da prilej absolvenților școalelor de me­serii să-și spună nevoile. Foarte mulți din absolvenți puțin după terminarea școalei, părăsesc me­seriile pentru funcții publice. Pentru îndreptarea acestui rău, vor­bitorul a propus să se organizeze o loterie și să se emită acțiuni la pur­tător, pentru 500 mii lei, iar din cîș­­tigurile realizate, să se înființeze ate­liere absolvenților școalelor de me­serii. D. Sylva C. Mureșeanu a salutat pe congresiști, și a afirmat că prin con­grese, absolvenții școalelor de mese­rii, au cel mai bun prilej, de a se cunoaște mai de aproape, și a se sfă­tui în acelaș timp asupra nevoilor lor. D. M. D. Botez-București a mulțu­mit d-lui inginer Mihăileanu, iniția­torul congresului, și a arătat că în cuvîntarea pe care o va rosti va vorbi despre două mari chestiuni și anume: Cum sunt organizate școa­­lele de meserii la noi, și cum sunt organizate meseriile. D. Botez a arătat că statul este dator să încurajeze pe meseriașul român. Secretarul congresului a citit ur­mătoarea telegramă adresată: M. S. REGELUI SIRE, Sinaia Societatea «Căminul industrial» a absolvenților școalelor de me­serii, ținind azi primul său con­gres în palatul «Locomotiva» drept recunoștință pentru însuflețirea cu care în­totdeauna ați sprijinit pe meseriași, depunem la picioarele Majestăței Voastre, omagiile noas­tre de recunoștință. Să trăiți Majestate ani multi cu întreaga Familie Regală. (ss) M. Mihăileanu S’a mai trimis și d-lui Nenițescu o telegramă. Au mai vorbit d-nii Gr. Nostue, Mîrzea și, din nou, Mihăilescu. Azi dimineață, la orele 8, congre­­siștii vor vizita fabrica Wolf dela Fi­­laret, fabrica d-lui M. Botez din ca­lea Văcărești și uzinele Lemeîtres de de la apa minerală. C. Viitorii mtori Giurgiu Nenorocire mortală.—Împușcat. — Bătae gravă Astăzi dimineață un sergent din regimentul 15 artilerie, cu garnizoa­na în localitate, a fost trimis cu mai multe furgoane să aducă din o co­mună învecinată paiele necesare re­gimentului. Pe șoseaua Giurgiu - Zimnic, în dreptul cimitirului catolic, soldatul Ana Ioan, din bateria 5, originar din comuna Maran (Dîmbovița), ce se a­­flă călare pe unul din caii ce trăgea ultimul furgon, voind să iasă înain­tea celorlalți, a dat bice onilor. Din nenorocire calul pe care că­lărea speriindu se l’a trîntit jos, tî­­rîndu-i mai mult timp pe pămînt, soldații ceilalți neputînd opri furgo­nul, un cal a călcat pe nenorocitul soldat în cap cu atîta putere, in cît creerii au fost împrăștiați pe șosea, omorîndu-l pe loc. Vedind la fața locului autoritățile în drept, cadavrul lui Ana Ioan, a fost transportat la spital. Familia nefericitului soldat, a fost înștiințată telegrafic de nenorocirea întîmplată.­­ Gardianul Ghiță Neacșu, păzi­tor al holdelor de bucate ale locui­torilor din comuna Ruși lui Asan, prinzînd pe locuitorul Ioan Chirilă Iordache furind niște grîu, a tras cu pușca în el, rănindu-l la ante­brațul sting. Rănitul a fost transportat la spi­tal, unde i s-a dat îngrijirile nece­sare. Starea sa e în afară de ori­ce pericol. — Locuitorii Dumitru Panait, Ghiță Beteagă și Mitică Mirian, fiind sur­prinși de pădurarul d-lui arendaș Lăzărescu, anume Ion Fratistiano, furînd bucate, a fost somat de acesta să lase zălog. Țăranii opunîndu-se iar pîndarul voind să-i ia cu forța zălog, a fost bătut grav de aceștia. Cazul se ancheteaza de șeful sec­ției de jandarmi respective. Bălan iidesiuni noul in Liga Deșteptarea Din comuna Bragadiru din Teleor­man au aderat d-nii : Tudor R. Po­­escu, Dumitru G. Ancu, N. Cotruță,­­Iancu G. Tăgîrță, Petre Pană, G. M. Zamfira, Ilie R. T. Vilean, Gh. F. Pipu, M. F. Pipu, Florea A. Mîr­­țoi, Mihalache St Păruș, Petre I. Neagu, Iancu G. Telegaru, Ana T. Popescu și Teodor S. Popescu, com­. Pietroșani, jud. Vlașca, învățători; 1. Bungascu, învățător la Bughea de jos, G.­Lung ; G. Ianoliu avocat- str. Elena Doamna 21, Iași; loan I. Ne­­goescu învățător comuna Doicești jud. Dâmbovița, I. Nicolaescu Bu­­gheanu, profesor la școala normală, C.­Lung

Next