Viitorul, martie 1913 (Anul 7, nr. 1817-1847)
1913-03-01 / nr. 1817
Scrisoare deschisă |Bupă teatru ű«im Takeon@s@y| miniștrii ti ® interne. Domnule Ministru, ' Mi-ar repugna pesta măsură, ca să âi'buiască sa colawrez la stabilirea, pentru dv., a unui reputațiuni de Fiul rasial la oara a sa lucrat și eu pentru excelent' La urmașul lui Jhann-dez- Marghioala. . . Știți povestea celui care din pricina isrsilor nu vadea t pădurea. E foarte posibil ca și d-v„ din cauza Silistrei, să nu vedeți..., Flămînzii.... Ptiu î Cruce de aur cu noi, domnule Take Ionescul.... Știți, Fuminzii aceia de unde apo^iintim și iatîiulle smeîija da la 4901. Domnule M»nistru tot la Flămînzi se lucrează Is pregătirea «unui alt 1907.• De mai multe luni sătenii din Flămînzi și comi seie învecinate se pregătesc, ca, pri obștia lor, să ia domeniul Flăcăii. Sătenii lucrează cu atît mai multă hotărîre ,și tragere de ■inimă cu cit »a ap st că ,'bosniaK,■proprietarul moș’s', n’ar fugi du ei. Ceea ce ar conveni proprietarului, ceaa ce ar convanistră și mai mult sătenilor, nu convine insă actualului „arendaș. Din această cauză, s'a descoperit (!!!) că la Famînzi este un cuib de anarhism. Jo tei luni de zile se pariudeazâ in Flămânzi revizori, inspectori, controlori, directori prefaci, procurori, prim-procurori. Tot la lui da brave straja ala ordinei publica ei siguranței stiu’,ui si duc cu gură« r.vînt sfint, de » pune mina p s firele imamului complot, dar sa întorc cu degetul în gură. Pînă intr’atîta de ibăcește au manevrat autorii complotului ! Dar dacă anarhiștii de la Flăroinz Î n'au fost descoperiți , în schimb iasă sătenii sunt esistți întru atîta, în cit nu e departe de a re ieși din fire. * In lipsă de«anarhiști*, solidul stîlp ,al Bneretcței, d. prim-procuror Timeanu • a izbutit să "inplice pe învățătorul Maxim (n’au dreptate d-an Disescu și Arion să spună nu știu ce despre activitatea extra-școlară"!) în nu știu eu -i facere foarte bună ca să arate pe ce "flip putregăit se sprijină societatea, «înd sa sprijină pe d-sa.Iar «Doctorul» -1 sis aeost admirbil prim-procuror, la ar cheia fire tă în chiar curtea arandișului — „pe doctor îi vom duce să facd naționalism bulgarilor de la Mangalia“. La Mangalia? Dar cum ? ©ăem legea sanitară (cita «&otali strică ..această lege saaut râ ’) cer« oarecari forme. .pentru asemenea voiagiu. .Rearăându-seformula pentru această călătorie de către d. Ton«»a» în sfera complotului de la Flămânzi, problemul a fost dezlegat, sa zice c!» către colegul d-v.. d. Al. Badarab, ea re ămne și inventiv: „find îl atingi la.... Molți „(arendașul del .la Flăminzi se numește..... Maki Fischer). Dezlegarea problemului „cu doctorul’ •Viadar.»• fostdoctorul să fie jezvixít: the'Cine indirectă. ... * jiv D-voastrir f '« însemnează soiastă' linare indirectă? Mă prind că eu toată marea d-voastra inteligență nici nu va trace prin mire ca este aceasta. Eu am afet. A«<ult ți gi d-voastră. Medicul a f»"themat In București! și forțat să dau o inclarație scrisă, cum că esrst «1 singur sa Sa mutat din județul Botoșani în județul Tutova. Și eu am aflat, dar cu două ceasuri după ca declarația fusese dată, și de aceea după alte 24 ore am introdus la direcția sanitară o altă declarație, înregistrată la No. 17061 din 26 Februarie a. c., prin care se anulează declarația smulsă în ajun. Cerem anchetarea și judecarea d-rului Șipoteanu, cum prevede legea. Tot in puterea legei, mă înscriu apărătorul acestui medic înaintea comisiei de judecată. Voi da bani pe miere fiecăruia. Iar d-rul își va lua pedeapsa, de va fi găsit vinovat. G'ândimția ingenioasă cu mutarea indirecta fiind destinată, se va recurge la mutare directă, dar sumavolnionasttă, contrară legii ? Posibil. D-rul dela Flămînzi, neavînd altă pîine pentru ei, soția și doi copii, sa va supune ; mănușa însă va rămînea ea s'o ridic eu. Și o voi ridica. Iar cu pentru afacerea cea mare de la Flămânzi, nu se va putea invoca circumstanțele ușurătoare ale lui Ianase ve la 1907. Ați fost prevenit. Primiți vă rog, d-le ministru, expresiunea sentimentelor mele de considerațiuni. Dr. T. Sion Au aflat **a reciti.? m să zici: ■mutare indirectă? im zile In arestul poliției. ferii is ia inspect Ciliiei — Șeful siguranței a fost victima unui furt — Am făgăduit în numărul nostru de ori, că vom povesti un furt, a cărei victimă a fost chiar de Eugen Olinescu, tînărul șef al siguranței Capitalei. Iată împrejurările în cari s'a comis acest furt: Comisarul Vasile Dinescu, șeful brigadei de moravuri de pe lângă poliția Capitalei, a găsit au de mult în gradina Cistigiu pe fata Marița Ionescu, da 13 ani, cu locuința la părinții eijfi în str. Onsari. Această copilă, ducîndu-se împreună la o prietină a ei la cinematograful «Clasica a făcut cunoștința cu șuierull Vasile Dionisia, care urmărea pe insoțitoarea sa. Marița a fost necinstită, chiar în vremea aceea în grădina Gis ■migia. Comisarul Dinescu a trimis-t spre examinare la medicul lugast, cara a constatat violul recent. Dionisie a fost arestat și înaintat parchetului. A doua zi, d. Eugen Ghiinescu, în loc să plaseze victima la părinții ai—*are, nici nu ști» da viol — a luat-o de la ancheta comisarului și ca,agentul Victor Penașcu a triais-o în str. Price Spatele Unite, unde locuește familia Călinescu. Comisarul Dinescu s’a opus in zadar, ds și dînsul a argumieizat că fata nu putea fi considerată servitoare nea suna 15, ani,, . .. „ Trupa nouei zile copila a fugit de la d. Călinescu și acesta a chemat pa d. Dinescu, spunîndu-i ,să arestezi pe fată, sub cuvânt că sr fi furat o roeba din familia d-sale. D. Dineseu a arătat calea ilegală ca sa urma cu această fată și n’a voit să se mai amestece. In acest timp tatăl fetei a venit la d. Dineseu și și-a drul copili. Nenorocita a fost arestată, în urmă, fără concursul d-lui D naseu, și ținută trei zile în arestul poliției. I ^4./T? . q pentru 1 r si NI rE sământa 1 M oferim Extrem de avant stijios | | Contract sud cumpărarea Bouel recolte cum și toate felurile de: | TEATRUL LEONI FOPESCU (Liric)Compania lirica CSí Igorilp, [Ifi,uh p»r,iLau> tarul, operetă în 3 acte, muzica de Lm. Kalman, tradusă de d. T. Cuesiiu-Duiu. O operetă de succes, cu rezervele necesare pentru actul III, cu mult mai slab dacît actul II și îndeosebi inferior actului I, care fără îndoiala e cel mai bogat, cal mai complect și cel mai frumos. Lăutarul (Dar Zig«unerprimis) a povestea imeresantă și emoționantă pe alocuri a vestitului lăutar lUoz Pali (d. V. Maximilian), care după el a trecut prin emoțiile și măgulirile celor mai celebre succese, ajuns la bătrînețe nu vrea să se deprindă nici cu ideea că în artă trebua să știi să te retragi la vreme și, în același timp, nu înțelege să renunța nici la ispitele dragostei. Se crede încă tînăr bătrînul Futurpina cîrd, la o serată dată în cinstea regelui Dam *ției, ara pe; .Kiotîi și cea din urmă deziluzie artistică, care’l face să’și dea seama de elitatea lucrurilor. Renunță și la dragoste, pînă în cele ‘dîn urme, bătrînul lăutar. Libretul, din puncul de vedere al ccatuirei sufletești a personagiului de căpetenie .(Lăutarul) me-a reamintit pe teoreții din «lire de artist»; e da altjfel un libret,interesa și-și, în tot cazul, »,mai chei ase decît -libretele,operatelor importate în ultimul timp de la Viena. Muzica d-lui Kalman e desigur o muzică frumoasă, cu multă, cu foarte multă dantelăria în orchestră. Nu tot cazul magica din .«Lăutarul» au a desmințit muzica d-lus !K Iman din «Husarii la manevre». Ca și in «Husarii», muzica e strâns legată de acțiune, care își găsește înțelesul în muzica d-lui Kalman. Lăutarul nu a fost singura noutate de aseară de la Teatrul Liric. Tot aseară a dirijat pentru prima oară d. Ernest Meeker, noul maestru angajat de «Compania lirică Grigoriu». Debutul d-lui Ernest Flecker a fost debutul cel mai fericit a unui muzicant stăpân pe arta lui. De curînd sosit de la Viena, noul maestru a dovedit aseară calitățile care fac buna reputație unui bun maestru. De altfel publicul i-a făcut o primire în totul călduroasă. Ansamblul a fost ansamblul obișnuit reușit al «Companiei linie Grigoriu». In fruntea succesului și al desăvîrșirei interpretarei, stă și de data aceasta d. Maximilian. «Lăutarul» e un rol in temperamentul artistic al d-lui Maximilian, care a făcut o creație, în care am revăzut creația desăvârșită de așa rară delicateță artistică lui «Toreki» din «Fire de artist». Scena din actul I, care-i redeșteaptă ambția și dragostea de artă , scenele finale din actul II și III, au fost sane jucate in artist, care-și merită marea reputație, poet că în creațiile ale, d-lui Maximilian nu i se poate opune rival. D-na Marica Cristoforeanu în «Tufișca» și-a manifestat și aseară calitâțile de abilă cîntâreață, de cîntăreață a cărei școală îi valorifică și mai mult calitățile vocale. In fiul lui Ill»cz», d. N. Leonard a împărți cu d na Cristoforeana succesul duetului din actul I. «Șah» a avut în d-ra Mórica Meresen cea mai nimerită și mai fericită interpretă. Originalitatea tinerei unguroaice a fost minunat pusă în evidență de această artistă de mult, de foarte mult temperament. In ce privește dansurile, d-ra Florica Florescu e neîntrecută în «Compania lirică Grigoriu». Pune atîta grația și eleganță în dansurile acestea, în cit aplauzele repetate ale publicului sunt cu prisosință bine meritate. D. Jean Ataulemi dovedește progres real în fiece nou rol. Tînărului «Gente Gaston» nu i-a lipsit nici eleganța și nici exuberanța necesară personagiului. — d. Nicuîlseu a fost bine, destul de bine. D. I. Cigalia a fost un reușit Rege al Dalmației , poate prea corect pentru un Rege de operetă. O respectată contesă d-na Ana Grand și un reușit tip d. Mitu Ștefanescu. Dacă aerul III nu ar fi suferit din pricina lipsei suficienta de stadiu desgirlă și succesul ar fi fost mai desăvîrșit. Ar fi fost de dorit în interesul nouei operete, care e menită să facă seriei Ales.. Fronda Ernest Flecker Î pl.M› SeItEME AGRICO Á jIA. SCHÜLLER FH I i K Sacurești — STB. ACADEMIEI — Bucureși, i Ä CATALOAGE SE ERMIT FRANCO LA CERERE — Economico-Financiare Agricultură—Comers—Industrie Misimül intern 3 tepítTDíInI912,, _____ mu Consumal intern al inbilor ■categoriilor de produse•petrolifere ■ notează pi m unul W02 sporuri considerabile, cari in totalitatea) tor ating cifra de •îS&toSMI tone, cel mai mare spor înregistrat vreodată de consumul intern inclusiv combustibilul ars in rafinării). Intr'adevăr, pe cînd in mii 4PQ8, in09 si 1916 cosumul intern [UNK] na înregistrat de cit sporuri de minimii importanță, în 191î el a reticul un soiÜ enorm, trrcată de la 118.471 tone la 6179IF/ tone., adlică o credere de 99 4V/ tone si in anul d9d& d a înregistrat o creștere ți mai importantă, trebui de la 647.915 Urne la 790.§07 tone, deci un pluS de 74 £.tîS2 cu un sport procentual de 22 la sută. Pe categorii de produse, consumul intern se prezintă astfel: Benzina ,■$#< trimtit: ""IS5,de tone contra 799 to c.,deci un spor mizăm deci tone. Benzină <d na urată: 290&Î tone contra 2:>.711 tone,deci spor de V.m>&■ [UNK] [UNK] sau 26,la sută.~Gonsmnul ruce agricol a festin viliunii ani și continuă creștere. Banpnrl:iu.914 tone contra 48.941 rom in Util, deci un sportic O ■09 'On ' *a N Uleiui’i de uns: 8.944 tone contra 8.438 tone, deci un spor de bOO tone sau 6 la sută. Din cauză că reco'ta agricoă a anului 1912 n’a fost prea bună, sporul acestui articol este relativ mic. Uleiuri denaturate (motorină) s’au consumat 20.053 tone contra 13.913 tone în 1911, diar un plus de 140 tone sau 44 la sută. Desvoltarea consumului motorinei,începută mai tirziu ca cea mai tirziu ca cea a benzinei denaturate. Veziciumi (păcură): 540.383 tone contra 434.094 tone în 4911, ■elen un spor de 10. 289 tone sau un spor procentual de aproape 25 la sută. Traficul foarte urcat pe căile ferate, introducerea consumului de păcură la toate instalațunile industriale si in general activitatea intensivă a stabilimentelor industriale în 1912 a provocat acest spor extraordinar de mare. Combustibil în rafinării (păcură) s-a consumat 140.590 tone contra 123B29 tone în 1911, deci un spor de 17.561 tone, care este urmarea cantităților mai mari de țiței tratate în rafinarii, încasările vamale.— Ministerul de finanța a încasat din veniturile vamale următoarele sume: Din taxele vamale s'a încasat pe dricada a ll-a a lunei Februarie suma de: lei 1.194.211,25 din txel> de port s'a încasat sum de lei 60 491,66 și din taxa food'di comunal s’a încasat suma de lei 82.081,95. Canalizarea Băilei.Consiliul comunal al orașului Brăila a adjudecat firmei ungare Frieda Adoray din Budapesta lucrările de canalizare ale acetui oraș. Râmîne ca ministerul de interne să aprobe în mod definitiv această ofertă. îndiguirea Prutului.— D. Anghel Saligny, dretorul general al serviciului îmbunătățirilor funciare, însoțit de d. Poenaru-latan, inginer-șef, a plecat in regiunea Brateșului în vederea încaperii studiilor pentru construirea marelui dig pe malul drept al Prutului. Prin acest dig se vor rece agricultural întinse terenuri, cuprinse între Oancea, calea ferată Galați Bîrlad și Prut și cari astăzi sunt expune inundațiilor atît din apele Prutuui cit și din acelea ale Brateșului. Oprirea exportului peștelui. Camera de comerț din Galați, în ultima ei ședință, s'a raliat la părerea Camerei de comerț din București și s'a pronunțat și ea pentru oprirea exportului de peste o sută. Moratoriul în Serbia. Camera de comerț și industrie din Belgrad a cerut guvernului ca moratoriul acordat pînă la 30 Martie să fie prelungit. În cercurile guvernamentale domnește părerea că moratoriul trebue aproape 14 la 1 prelungit și că el nu trebue să expire decît 3 luni după matei sîrbești. demobilizarea ar- . 4-lnI to A. îtorizi Telegramele de felicitara D-lui Dimitris A. Sturdza București Piatra-Neamț, 25 Februarie.—Partidul Național-Liberal din județul Neamț are act nc săpat în sufletul său amintirea neștearsă a faptelor mărețe săvârșite în această țară din imboldul și subînțeleaptă dv. conducere. Serviciile aduse de dv. Statului Roma în împrejurările cele mai grele, cînd mântuirea țărei cerea o minte Iipecie, o voință hotărîtă, o putere de muncă covîrșitoare și un avînt, patriotic neînsemnat vor sta pururea pildă vie nouă și generațiilor viitoare prin activitatea salutară ce cu alta siguranță și bărbăție ați desfășurat în slujba scumpei noastre patrii. Ați tras o bradă adîncă in istoria noastră cont manor» nă și tuturor bunilor rommi și liberalilor statornici le va fi totdeauna o mare imngîiere sufletească de a se ști în acord cu ispirațiile și în sta concepție a datoriei, ce au străbătut de la început pînă la sfârșit fecunda și strălucita dv. viță publica .In această zi, în care cu atîta vigoare trumaeoa și sufletească intrați în al 81-lea an, al vieței dv. plină de străduiță și rodnică, simțim o adîncă și vie dorință să vă arătăm toată venerația și să va exprimam toata admirația noastra. Rugăm a tot puternicul să vă hărza.vsea încă munți ani iu sănătate pentru ea si vă fiu dat a vedea ca spu prima mulțumire a rîvnei patriotice ce a luminat și încălzit cariera dv. politic, un pas mai departe în mărirea și înălțarea patriei. Coruitotal executiv al partidului național-liberal din județul Neamț: M. S. Adamencu, Emil Zaharia, Dim. Hogea,Niu Ianiu, Spiru D. baiu, G. C. Comoana, Gionescu Pleșa, L. Poepchuski, D-lui Dimitrie A. Sturdza Fost președinte al consiliului de miniștri Str. Mercur București Giurgiu 25 "Februarie.-d Partidul național-liberal «in,ft],și vă roagă să bine-voiți a primi expresiunea celor mai respactoase sentimente de recunoștința și admirație pentru mâna neîntrecută ca ați închinat o jumătate de secol patrieiei ridicarei neamului. Viața d-v. dreaptă curtă și jrtfita pentru înălțarea R«miliei moderne va străluci pe cale mai luminoase pagini ale istoriei refererarei noastre nonale; acum cu prilejul împlinirei celor optzaii de ani ne rugăm fierbinte calm a totputernic sa vă dăruiască sănătate și viață fericită. la reședinte Al. Filipescu, vicepreședinte Al. Cristopol, Niculae Balanescu, Ion I. Giuia * Venerate domnule Dimtsie Sturdza Noi mai jos scanați meseriașii Romiei din Ploești, profităm de sărbătorirea ce vi se aduce cu pofziunea împlinirii erâtei de 80 de an; și Vă rugăm respectos a primi omagiile și venerațiunea noastră cu această pozie. Vă asigurăm că am păstrat și vă vom păstra pururea amintirea și recunoștința noastră pentru tot ce ați făcut ei contribuii pentru noi după votarea și punerea în aplicsra a primei legi a meseriilor ; din iune aproape toate lucrările din toată țara ce aparținea autorităților numai meseriașilor Român. Adme recunoscători rugăm pe înaltul Creator a Vă dărui sănătate și viață îndelungată. F fi trăiți la mulți ani. Raspentoși, Civistmtin N. Jlicolescu, Ghița Aițescu, Eetre Teodorescu, Ghița Simionetru, Gheorghe Dumitrescu, Ion Culea, Nae lonescu, Gheorghe lonescu, Haralambie lonescu și Iancu Popescu. Mișcarea artistico-literară Cine face itrajiri în zilele ooasti Caragiale într'un studiu al său din „Schițe și Momente se ocupă de starea socială și culturală din țara noastră. Intr'altele afirmă că la noi fac literatură trei categorii de oameni : întîia categorie e aceia a literaților de profesie, oameni mai mult sau mai puțin de talent cari și-au făcut o situație socială, grație acestei îndeletniciri. A doua categorie este aceea a boemilor, lipsiți de simțul practic, cari în urma unei cariere zbuciumate, ajung sau la balamuc sau la spital. Una categorie este aceea a tinerilor debutanți, gălăgioși și pretențioși, a căror producții literare încetează în cea dintâi o slujbă politică. Această sistematizare e cam sumară,, ca ori ne încercare de sistem, dar conțin un mare fond de adevăr. Societatea noastră burgheză e de o proveniență nruă. Micile tîrgușoare de odinioară, locuite în mare parte de streini, greci, armeni, bulgari și evrei, a de venit în vremea de astăzi clasa noastră orășenească, diriguitoare. D asupra acestui strat social s'au suprapus veiti boerii și familiile îmbogățite, la noi si In străinătate Cercul de studii al partidului liberal va ține Marți 5 Martie a c ota 5 seara ședință în saloanele clubului liberal. D. Mihail D. Botez, industriaș, va vorbi despre £ 5Saestreai»© a meseriilor, vedeOe și noile Indemiri de meseriași, larisla, corporațiuni, crediți și asigiurări. Conferințele cercului fiind publice pot asista și persoane cari nu sunt membri ai cercului de studii, sau a partidului liberal. Ni se comunică un caz curios pe care îl aducem și noi la cunoștința d-lui Director al Băncilor Populare. Președintele Bancii Popuare din comuna Cîndești, județul Dîmbovița, terorizează pe membrii consiliului, impunîndu le ca să admită ca membrii numai pe cei care-i plac d-sale, ca să-și facă în voe afacerile. Așa mai zilele trecute un fruntaș din această comună, în urma rugăminței a cîtorva membri ai numitei bănci, a cerut ca să fie admis ca membru. Venind cererea în consiliu, d. președinte a strigat în gura mare: „Dacă a imitați cererea lui X, prea eu“. Aceasta, fiindcă d-sa știe sigur că intrarea acestui fruntaș,în banca. populară, îl va sili ca să lucreze conștiincios, iar nu după bunul plac ca pînă acum. Rugăm, pe d-l Director al Băncilor Populare, ca să, prindească o anchetă, dînd pedeapsa meritată președintelui băncei populare care confundă interesele băncei cu oferile d-sale. AtU.... si aMetf Sam, foarte puține la număr. La noi n'a existat de la Fanarioți încoace o clasă aristocratică. Domnii streini au jefuit-o , au persecutat-o, au distrus-o. Mulți boieri de-ai noștri au trecut în Ilusia și în Polonia, unde s’au desnaționalizat. In așa vremuri ele răstriște cu greu sau putut menține cîteva familii. Tradiție culturală nu putea sa existe, doar biserica ortodoxă romînă era singură care mențiunea limba—și micile"cronici. La începutul secolului trecut ideile marei revoluții franceze au străbătut și pe la noi. Familiile cu dare de mină și-au trimes copiii ca să studieze la Paris, de unde au adus, la întoarcerea lor în țară, tot ce-au văzut în orașul luminei. Cînd s'a constituit statul român au introdus formele de cultură străine, pe de o parte imitația franceză, iar pe de alta cea germană. Dar, din nenorocire,aceiași oameni de litere erau nevoiți să facă și politică, care ocupație le absorbea tot timpul. Așa s'a continuat pînă în prezent. Inteligențele cele mai vii, din cauza lipsei de talente, s'au dedat politicei. Literatura prin ea însăși nu era un mijloc de trai pentru cei săraci, iar pentru cei bogați un mijloc de gloriáid. Burgheziei i se scriea tot felul de literatură, are de care mai abracadabrant l. Lipsindu-i educația artistică primea oriși ce cu aceiași indeferență. Melodrama ca și tragedia, feeria și drama de caractere e și astăzi pusă pe acelaș picior. Lipsa culturii și disciplinei clasice amețește de la început chiar pe literații de talent și-i face inapți pentru producții mai serioase. In asemenea condițiuni pe ce se poate e pot Public tracibaza biata literatură, adevărată 't nu e care s'o guste și nu e nici ție care s'o apere. De aceea majoritatea literaților cînd vrea să se impue fac și politică. Cu alte cuvinte la noi se face literatură estetico-politico-ncială. « misia ideei publică in ultimul ei număr, intr'o admirabilă traducere da di Mușei, faimoasa prefață pe » care Charles Biddlaire a pus-o în fruntea traducerilor lui din Edgar Fűé. — asemenne foile este titlul celei mai noi piese a d lui Abel Hermant, reprezentată zilele acestea pe scena teatrului «Athenia». din Paris. Frisian Fiingser, cunoscutul poet belgian, publică al treilea volum de versuri, întitulat «Polmes de la Rhôme». Am anunțat într'unul din nume- rile trecute că proprietarul hotelului „ Tmnerial“ din calea Victoriei din Capitală, a cerut primăriei Capitalei autorizațiunea de a mai suprapune clădirei actuale încă două etaje pengă cele două existente. Deși clădirea este veche și cei mai competenți oameni tehnici s'au pronunțat că ar fi un mare pericol pentru public, dacă s'ar da această autorizațiune, totuși primăria capitalei, grafie unor puternice și interesate intervențiuni, este pe punctul de a da autorizațiunea sus,citată, fără să se gândească ce mare pericol priviniă, pentru siguanța publica, darea acestei autorizațiuni. Noi atragem din nou memțiunea serviciului tehnic al primăriei, declarma că îl vom face direct răspunzător în cazul cînd va consimți la această transformară de clădire. Hotarul Imperial este atît de vetihi și șubred încît de abea susține cele douăi etape pe care le are, precum să fie mai suprapuse încă două. Dar asupra acestei chestiuni vom reveni în culind cu noui și iteresante amănunte. e. D. general Bârsiu, ministru darobou, este urma să asista om la examenul de generali din Craiova, a rămas în spitală, lacrimi la minister la alcătuirea tablourilor de mutări și înaintări ce urasază a se face pe ziua de 1 Aprilie 1013. D. genaral Mustață G., comasdantul bagăzei 40 roșiori va fi scos la prn*i« din oficiu pe ziua de 1 Aprili» 1943. *% Aflăm Fid M Si cu plăcere că starea sona- Liegiiu care a suferit de 0 tșoarâ ținfcațiure la ochi e cu mult mai satisfăcătoare. *%, Marți s’a judecat de către In»artș Curta de Casația recursul făcut de Ministerul de interne în procesul ins pectoralul veterinar Staroovici, care a fost pus în retragere din oficiu, fapt care a dat naștere la proces. Curtea de casație a respins recursul Ministerului de interne. Sâmbătă 2 Martie, la orele 10 dimineața, are loc la comitetul Eternitatea din Iași un parastas pentru odihna sufletului defunctului colonel Manolescu Mladian. Familia regretatului colonel roagă pe amici și eunoscați să asiste la această pioasă ceremonia. *% Ere au planat la Constanța d-nn Eremia inspector financiar și Arghir, controlorul băncilor populare spre a face o anchetă la administrația financiară Constanța. Se știe din cele anunțate pînă acuma că la acea administrație s'a descoperit o fraudă de 10.000 lei. La arsenalul armatei s’a făcut ori înainte de amiază experiențe cu nemite cautraliere. W** D -ra Aurelia Teodosian, una din talentatele artiste dramatice, cunoscută de cînd făcea parte din compania dramatică a d-lui Daila. Se găsește acum la Paris unde își cora prootesaă studiile teatrale sub direcțiunea d-lui NSJtaer, sacietar al somediei franceze și unul din cei mai eminenți profesori daci»«îom«ținu*8 | Ultime informatiuni ''^Sucursale: Cosstanja, Focșani, Galati, T.Măgurele, Tulcea, IMm , BXH.ANT13X. GIWERIlLAL ACTIV încheiat la 31 decembie 1912 PASIV Casea..............................................1 1034152 89 Capitel.. 7000000 IB Sacii (Urb. Bar.) 58M62 44 Fond de rezecă..........................1 . 302315 — Imobile Breaza ... .. 169000 — Fond de rezervă special .... 158055 47 I Fabricele Rom. Dnite 590858 1344501 02 Fond de amortiz. Localul Băncii 100000— 1 Mobilier............................................ “TM 8262905 Pond de amorti«. Biserica Breaza 88575-1 ....................In casă* 224401 __. 1 Fond de amortiz. Milier . .. 44000,n[327575— Angajate .2313000 — Rezerva creanțelor In lichidare •" 17587156 128431763 Nominal: 2537401 real 275329725 ■; Cassa de pensii a fone. Băncii ’ **" 8982883 m. W.MiÍ «mm«'’S in Creditul iunc.urfe. (nnotate) ... . 12815171 Efecte comerciale Âo mira**a'io*r6 • •• »0519165*5 o JR 7^TM Diverse efete reascontate .. 191730903« Conturi curente debitoare. .. 10429906w .Conturi curente creditoare ..I I 5050595 78 Diferite conturi de valori. .. 3«6094 04 Conturi de ordine ..... 1295 954 60 Conturi de ordine ...... | lJfo69548c | Bob. și beneî. cuvenite an. 1818 i 182213 74 ——- I i! I 50314 37(3S I . Profit & Periere. .................. J 041775,31 1 ............................; «mmdhțu I I &m60F2 75 I..'1“! : I : rT Președintele Consiliului de Administrație Disectorul Șefa!Serviciei Cestaibiiității (ss) C. P. Olanescn (ss). Gr, CMiraesas (ss) BpirMtm tacobescu PROFIT & PERDERE DEBIT încheiat Is« 31 D*cemfcpie *9*2 G E D 1 V .................................................... ; «f .... !------u_-------!*-■-'----------------... . Chdtoeli Generale................... 4166691! j Sold din 1911 .................... | 26597'jj Amortizări ............................. | • ' Dobînzi &:4.ouef. diTCTRC .. 13788-13141| Creanțe..................................... 21167040 i | Arenzi concsiuni .. .__465500—| 1444343 41 Fond de amort. Local Băncii 10790.191 |. “*"■* ~~ *■ Fond de amort, mobiler .. 90 .0.— Fond de amort. Breaza .. 15283.883507# 07 1 Fond de rezervă special ..................... 141814 1 $718888|® 6388*5888 J ——80,53277“ I Beneficiul net de distribuit . ■ 041775182 jji :j____ _ 1447013 TI *.......................... 1 Președintele Consiliului de Administrație Directorul ,Șeful Serviciului Contabilitatei (ss) C. P. Olănescu (ss) Gr. Călinescu (ss) Spiridon Iacobescu BANCA de SCONT din BUCUREȘTI Sucursale: Constanța, Focșani, Galați, Turnu-Măgurele, Tulcea și Râmnicu-Vâlcsa Societate Anonimă.— Capital 1*7.000.000 . Domnii acționari sunt rugați a se întruni în Adunare generală ordinară, Duminică 10 Martie 1913, la ora 10 dimineața în localul Băncii din Strada Lipscani No. 5. Ordinea de zi: 1) Direa de senmn a Consiliului de Administrație și Rsportul Censorilor: .2) Aprobarea Bilanțului și descărcarea Consiliului de Administrație de gestioneas» ps 4912. 6) Aprobarea distribuirei fesneficilor. 41 Fxarea jetoanelor de prezență. 5) Alegerea a 6 membrii în Consiliul de Administrație, în locul d-lor D. Dobrescu, P. Tărușanu și Dr. Pițescianu, ale căror mandate au expirat conform art. 47 și 21 din Statute. Alegerea a 3 censori și 3 censori supleanți. Alți membrii din Consiliu cît și censorii și censorii supleanți sunt realigibil. Domnii acționarii cari doresc să ia parte la Adunare trebue să depună acțiunile lor pînă în ziua d• 28 Februarie orele C seara, la sediul Băn Cii din București str. Lipscani No. 6, sau la Sucoursilele sale din Constanța, Focșani, Galați, T.-Plăgurele, Tulcea, E.Ailean. se atrage atenția d lor Acționari asupra articolelor 47, 49 și 61 din Statute , că în ziua de 40 Martie 1913, nu se vor prezenta acționari și mandatari, cari să reprezinte o pătrime d«« G pitilul ,social, ședința se va amina petru ziua de 7 Martie, în același focal și in aceiași oră, cînd Adunerea se va face cu orice număr de Acționari. In acest caz însă, depunerile acțiunilor se vor pute a face pînă la 12 Martie orele si seara. Constitui de Administrație s % V T y r B-