Viitorul, iulie 1913 (Anul 7, nr. 1937-1960)
1913-07-22 / nr. 1957
. M’am simțit așa de fericit că împrejurările m’au făcut să aud aceste lucruri. * Noaptea o petrecem pe iahtul nostru ancorat lingă Silistra, și_^a doua zi de dimineață la ceasurile 7, suntem în drum spre Cerna- Vodă. In lumina viorie a dimineței, Dunărea pare un pod mare le argint. După două ceasuri de drum începem să zărim podul dela Cerna-Vodă. De departe pare o panglică întinsă peste Dunăre, care se lățește cu cit ne apropiem mai mult. Cînd ajungem în dreptul lui se înfățișează ca ceva măreț, nelucrat parecă de mînă omenească. Atașații militari, Voine«ca și toți cei cu aparate fotografice se grăbesc să’l fotografieze, iar noi ceilalți continuăm să’l admirăm. In Cerna-Vodă ne oprim un ceas și jumătate și la orele si jumătate plecăm la Constanța. Masa o luăm în drumul spre Constanța, unde ajungem la orele 2. Trenul nostru ne duce pînă în port unde vaporul „Da<‘ia“ ne așteaptă să plecăm spre Balcic. Din toate drumurile pe cari le-am făcut pînă acum, cel mai frumos a fost Constanța-Balcic. Vaporul înnaintează nedepărtîndu-se prea mult de coasta rîpoasă. Valurile mugind se dau la o parte dinaintea lui, despletindu’și coarnele pe ' m na "*■*. ■ A W cari razele soarelui se colorează cînd în violet, cînd în verde deschis ori verde închis catifelat. Marea își schimbă și ea fața după cum pînza de nori cari aleargă pe cer lasă soarele să cearnă peste ea mai multe sau mai puține raze. Aci e veselă — verde deschis — aci e întunecată — verde mohorît. Uneori pare o cîmpie întinsă de verdeață, alteori se arată îmbrăcată în doliu. Se vede Cavala pe care o lăsăm în urmă, și după 6 ceasuri ne apropiem de Balcic. In port vedem o mulțime de luntrii, la prora cărora fîlfîe tricolorul nostru. Cînd vaporul ancorează la cîtăva depărtare de port, soarele luneca din brațele cerului, desbrăcînd marea de hlamida de argint țesută de el. In urma lui pînza de doLu a nopței învălue totul. Pe rîpa zdrențuită din fața lui își aruncă cele din urmă raze, cari par la eriniile unui moșneag ce se duce cu dorul de viată. Și cu pași mici de copil, s’a scoborit, nu știu unde, în timp ce razele-i rămase în urmă, tot mai luceau pe crestăturile rîpei. Noaptea o petrecem pe vapor. In jurul nostru nu este decit un întuneric nemărginit. Luminile din Balcic se văd ca niște luminări mici cari ard într’un templu imens. I. IRIMESCUL Vechi& Societăți fie Tramwaye Aduce la cunoștința onor. Public că dorind a cumpăra un număr oarecare de cei sănătoși, invită pe ofertanți de a se adresa în fiecare zi, de la orele 3—4 d. a. la Direcția Generală a acestei Societăți, Strada Teilor No. 212 CĂZlO DIN SINAIA Sari Atracțiuii TEATRU ROMANESC •" Compania d-nei Marioara Voiculescu Tauri da comedie si Spirali Franceză üpare fteatru de urări © săt. Cei mai celebrii artiști din Europa. IfSfinhans ds prima ordine 2, orchestre «te virtuozi Tir d © porumbei.—Mari Premii. 2203 Oi* Si Bomüßöng „QMORILflTEi“ P3ENTBU APAHATORZI PATRIEI NOI CREATUNI DE ACTUALITATE PENTRU ANUL 1913 — ALB —............" “ “ COF STARRIKÎ IONESCU IU UIMIȘTI — PI »ȚI SC. «UKORISHB CUTIA BOMBOANE CU HARTA « QUADRILATERUL» BOMBOANE CU HARTA CIOCOLATA PACHETUL 15 BANI Motoa re Originale,, DEUTZ” LEI 3 cu berlină, cu gaj sărac și „DI € S €L” instrucțiune orizontală și verticală E WOLFF BUCUREȘTI. M din austriac! ASUPRA CONFERINȚEI DIN BUCUREȘTI Iată cîteva spicuiri din presa vieneză cu privire la prima ședință a conferinței de pace din București : „Fremdenblatt“ constată că suspensiunea de arme hotărîtă la București e de bun augur pentru lucrările conferinței. Deși suspensiunea e de scurtă durată, e de sperat că se va găsi mijlocul ca vărsările de singe din Balcani să înceteze. „Neues Wiener Tagblatt“ scrie că sfaturile României de a impune pacea în Balcani vor aduce statului român recunoștința întregei Europe. Romînia va ști să netezească asperitățile dintre beligeranți. „Reichspost“ consideră suspensiunea de arme ca un succes al politicei de pace pe care o duce Romînia. „Deutsches Volksblatt“ zice că prima ședință a conferinței din București legitimează cele mai mari speranțe. Rămîne ca Grecia și Serbia să se arate raționale, pentru ca pacea balcanică să devină o realitate. $ Plecarea A. S. R Principellui Ferdinnaad. Eri dimineață, la ceasurile 9 și 20, A. S. R. Principele Ferdinand, comandantul de căpetenie al oștirei Române, însoțit de A. S. R. Principele Carol, a părăsit Capitala prin gara de Nord. Se aflau pe peron, în momentul plecărei A A. U. RS, următoarele persoane : A. S. R. Principesa Maria, general Socec, colonel Moruzi, prefectul poliției, Dragu, Seitz, etc. AA. S. RR. au plecat cu un tren special spre Turnu-Măgurele, C.---------------------0X0------------------ Reprezentația de gală de la Oteteleșeanu. In onoarea delegaților pentru pacea balcanică Din inițiativa unui comitet se va reprezenta în seara de Mercuri 24 cor., la Parcul Oteteleșeanu, frumoasa operetă „Suzana“. Artiștii companiei lirice au și început repetiția acestei operete, luându-se măsurile cuvenite ca reprezentația să aibă un succes desăvârșit. Splendidul parc Oteteleșeanu va fi frumos decorat. Astăzi vor fi lansate invitațiile către persoanele oficiale. Cu începere de mîine Luni, biletele acestei reprezentații se vor găsi atît la cassa teatrului cit și la agenții.--------------oXo------------- OXO ' 1......' "* . l«sSa. _ SINAIA Un timp splendid favorizează sosirea și instalarea sutelor de vizitatori care nu așteptau decât restabilirea trenurilor pentru a veni să petreacă, după obicei, sezonul de vară în cea mai frumoasă și cea mai distractivă stațiune climaterică a țarei. Plăcerea de a se regăsi în acest colț privilegiat al naturii se manifestă prin animația extraordinară ce au luat dintr’odată străzile și parcul Sinaei, precum și punctul de întîlnire al tuturor : Casinul. Ziarele au anuntat redeschiderea teatrului Casinului. Trebue să adăugăm că această știre a fost primită cu bucurie de obicinuiții Sinaei, cari asistă în mare număr în fiecare seară la spectacole și răsplătesc cu aplauze frenetice pe admirabilii artiști ai trupei de comedie și ai teatrului de varietăți. Casinograful, marea orchestră condusă de d. Pompilio și orchestra de virtuozi condusă de d. Nisotti, rețin prea tîrziu în noapte pe vizitatori în magnificele săli ale Cașinului. Hotelul Palace a cărui instalațiune luxoasă și confortabilă nu au pereche la noi în țară, găzduește populația cea mai selectă a Siriei. Restaurantul acestui hotel este condus cu cea mai mare îngrijire de casa Capșa. Direcția Casinului anunță o serie de spectacole senzaționale cu concursul celor mai celebri artiști din teatrele europene. Aceste reprezentațiuni vor începe Sîmbătă 20 Iulie. 2203 Corespondent CEXtIB?! PRETUTINDENI B9RWIS DE BORSZEI Cea mai superioară și cea mai eftină Apă Minerală naturală — Feritie văi de contrafacere și Ape Minerale artificiale —Reprezentanți Generali: 1 ¥ 1AX & WILHELM STEINHART—București, str. Zborului 4 I HOLERA constatată este minim jud. Ilfov Cere doua cazuri din comuna Ștefănești, jud. Ilfov, in urma analizei bacteriologice s’au constatat oficial că sunt de holeră. !■ cooplezse&q s|| transaolare T irgul financier Caracteristica bursei noastre de valori în săptămîna aceasta, a fost rezerva și nesiguranța, In consecință, atît cererea cit și oferta au fost foarte reduse și s au făcut doar puține transacțiuni. Cursurile au oscilat de la o zi la alta inregistrînd cînd scădemi, cînd urcami. „ Situația aceasta — după cum arată ziarul „Argus“ — decurge foarte natural din neclaritatea ce domnește în politica internațională. Deși impresiunea generală, după primele ședințe, este că conferința păcei are toate șansele să izbutească, prudență în care persistă lumea noastră de afaceri este totuși lesne de înțeles după ce de cîtea ori, în decursul lungilor luni de cînd durează războiul balcanic, au fost înșelate mereu optimismul și dispoziția de afaceri a sumei financiare. Dată fiind însă tocmai această dispoziție bună care domnește în lumea noastră de afaceri, este în afară de orice îndoială că dacă conferința păcei va decurge în chip satisfăcător, transacțiune la burta de valori vor reveni la cursurile lor obicinuite. Deși, în general, întreaga această săptămînă cota s’a ținut la un nivel coborît, cursurile ultime sînt superioare celora cu cari a încheiat săptămîna precedentă. Intr’adevăr se știe că acțiunea neașteptată a Turciei — care s’a produs la sfîrșitul săptămînei trecute, — a avut ca consecință o mare scădere a valorilor ce ajunseseră la cursuri ferme. Față dar de săptămînă care a încheiat — contrar prevederilor— slab, săptămîna aceasta prezintă cursuri mai urcate. Din tabloul de mai jos se poate vedea că unele din aceste urcări sunt chiar mari. Astfel: Acțiunile Băncii Generale Române au față de săptămîna trecută, un spor de 40 lei; ale Băncei Marmorosch, Blanch et Co. 25 lei; ale Băncei Agricole 19 lei; ale Soc. Dacia Romînia 23 lei; ale Soc. Generala 15 lei. Diferențele în plus ale celorlalte valori variază între 5 și 12 lei. Dăm acum mai jos cursul ultim de încheere al acțiunilor principale la bursa noastră în comparație cu cota din săptămîna precedentă (cifrele în paranteză). Pe bani gata au încheiat i Renta amortibilă, împr. de 90 mii. din 1896 de 4 la sută cu 89 și trei sferturi; Renta amortibilă, împrumutul de 180 mii. din 1898 de 4 la sută cu 89 și trei sferturi; Banca Agricolă 614—(595); Banca Marmorosch, Black Co. 940— (915); Banca Comercială Română 710 — (700); Soc. Dacia Romînia 1713—(1698); Pe termen au încheiat: Banca Agricolă 617—(605); Banca de scont 595; Idem. Emis. II 295; Banca Marmorosch, Blanch et Co. 939—(915); Banca Romînească 793—(785); Idem. Emis. II 345—(340); Soc. Dacia Romînia 1721—(1698); Soc. Generală 1260—(1245); BANCA NAȚIONALA. — Ultima situație sumară a Băncei Națională (de la 6 Iulie c.) prezintă următoarele cifre în comparație cu anul trecut la aceiași dată (cifrele în paranteză) : Stocul metalic lei 183.804.758 (216.074.505); argint și diverse monede lei 2.144.206 (707.253); portofoliu lei 176.351.395 (162.059.138); împrumuturi lei 56.402.614 (16 milioane 615.284); conturi curente lei 48.925.211 (74.968.978); bilete de bancă în circulație lei 444.748.660 (456.615.960); efecte și alte valori de restituit lei 265.729.175 (181 mii. 178.815). HP Mișcarea artistică-literară La noi și în străinătate FERNAND GREGH SFOLIARE (EFFEUILLEMENT) Roze, somnolența-mi vagă, cu-al lor balsam o ’nfioară, Roze mature, ce’fi pleacă ostenitul lor buchet, Sfoliindu-se alene, ici și colo, in secret, In atenția tăcerii, ne ’ntrerupta și ușoară. Cu acea lene nepătrunsă, care zace ’n vegetale, Zgomot unic in misterul ce’n extaz a ’ncremenitt Unică mișcare calmă ce s’ascunde ’n neclintit, Ele, una este una sfoliată a lor petale. Și molatece, in ritmul distanțat de foi căzute. Uneori ai zice, poate, că vor timpu-a măsura. Visul meu, trezit o clipă, prinde a ie ’ntr’aripa. Par’c’aud o ireală sfoliare de minute. I. Gr. Perieteanu Les morts et ses vivantes este titlul unui nou volum de versuri pe care îl publică Contesa de Noailles compatrioata noastră al cărui merit în literatură franceză este mai presus de orice discutie. O foara Elena Văcarescu publică In ultimul număr din «Le Temps» un articol de impresi asupra primelor zile de mobilizare din Rominia. Senny de Gourmont a tradus după scriitorul spaniol Enrique Sorreta, romanul «La gloire de Don Ramyro»celebra artistă vieneză Hélène Odillot a fost victima unui accident de automobi. Marea artistă a fost loviță acum cîtva timp de un atac de paralizie, de care l leÎ a întremat Azi rănile pe cari i le-a pricinuit accidentul o vor ține iarăși departe casetă. [ Conferința din București"Ultime informație Mi ■ [UNK]li. S’a admis zona Romfalei Bullan nu renunță la Cavala STERII ȘI GRECII NU VOR TOLERA PRELUNGIREA DEZBATERILOR CONFERINȚEI Dri dimineață delegații bulgari au avut o consfătuire intimă la hotel Continental. S’au discutat propunerile greco-sîrbe. Delegații bulgari au găsit aceste propuneri exagerate și inacceptabile. S’a procedat apoi la redactarea contra propunerilor bulgare. După cele ce știm, Bulgarii reduc pretențiunile greco-sîrbe la ceea ce au fost înainte de începerea actualului războiu. • 1 Asupra cererilor sîrbești, generalul Ficeff a făcut unele declarațiuni ziariștilor din care rezulta că punctul de vedere al bulgarilor e foarte depărtat de cel al sîrbilor. In consfătuirea de Vineri seara, a fost imposibil să se ajungă la o cit de mică înțelegere, astfel că stadiul tratativelor e acelaș. Chestiunea Kazalei! Din sursă demnă de încredere, se spune că d. Ivancef, noul delegat bulgar, a venit cu noul instrucțiuni în privința portului Cavala. Se spune ca guvernul bulgar a trimis instrucțiuni formale că Bulgaria nu poate și nu va renunța la acest port. In această chestiune, d. Venizelos a declarat categoric că Grecia nu poate să renunțe la rîndul ei, la Cavala. Așa fiind, unele cercuri diplomatice de la București spun că chestiunea Cavalei va veni înaintea unei conferințe europene. In cercurile guvernamentale se spune că portul Cavala se cuvine Greciei și că delegații români vor sprijini cererile delegaților greci. Zona strategică a Românie Eri la ora 11 a avut loc în ministerul de externe Întrunirea delegaților militari români și bulgari, cari au stabilit definitiv zona strategica Turtucaia-Balcic. l Dupa cum am anunțat de mult, zona aceasta s’a stabilit la vest de linia Turtucaia-Balcic, in puncte cari variaza ca depărtare Intre 9, 12 și 14 km. de Hule urmind sinuozitățile terenului. In conferința plenară de la ora 4, s’a adus la cunoștința delegaților sîrbi și greci contra propunerile bulgare și s-a comunicat rezultatul conferinței de eri dim., dintre delegații militari romîni și bulgari. întrevederea Pașici^ ©nîaselor Eri dim. d. Pasici a vizitat pe d. Venizelos la hotel Capșa. Primul delegat sîrb a pus în cunoștință pe d.Venizelos asupra rezultatului conferinței intime de Vineri seara dintre delegații sîrbi și bulgari, întrevederea a durat aproape o oră și ea a constatat încă odată acordul perfect între delegațiunile sîrbă și greacă. După cite știm, delegații aliaților au impresiunea că Bulgarii caută să prelungească tratativele tocmai pentru că se așteaptă la o intervenție europeană. Față de această atitudine a delegaților bulgari, este probabil că dacă contra-propunerile bulgare nu vor deschide calea spre o bază de înțelegere, ostilitățile să fie reluate. Delegații greci și sîrbi sunt ferm deciși a nu tolera nici o tergiversare.______________________ _ O faptă laudabilă APELUL 800. „AJUTORUL COPIILOR SĂRĂCI" Există în București o societate fondată de regretatul dr. Sergiu, „Ajutorul Copiilor Săraci“ care în lunga sa existență a îmbrăcat peste 2000 de copii săraci, băeți și fete, cheltuind peste 200.000 lei. După încetarea din viață a fondatorului, prezident’" '+<mnt’o d. I. Procopie Dimitrescu care, prin munca, stăruința și dragostea ce a pus pentru prosperarea instituției, a ridicat mult numărul copiilor ce se îmbracă anual, prin luna Decembrie, și a făcut să crească fondurile. D-sa a fost ajutat în conducerea comptabilitătii de d. secretar-contabil I. D. Clinceanu, care muncește de douăzeci cinci de ani gratuit. B. I. Procopie Dimitrescu este îndeobște cunoscut ca mare filantrop și om de bine, căci pe lingă alte fapte frumoase e destul să spunem cît mai acum cîțiva ani a dăruit din punga sa 40.000 lei pentru terminarea reparațiunilor bisericei Silivestru din Capitală, — și a fost natural ca vorba d-sale să fie ascultată, și oriunde s’a adresat, i s’a răspuns cu dinarul văduvei și cu talentul boj gatului. Acum onoratul și demnul de toată lauda președinte al soc. „Ajutorul Copiilor Săraci“, preocupat de ideea de a alina suferințele celor mici și în lipsă, a hotărît îmbrăcarea a 400 copii, băeți și fete, ai oștenilor cari au fost mobilizați și au trecut Dunărea. Copiii trebue să fie școlari de la clasa II pînă la a IV-a primară. îmbrăcămintea se va da la începutul viitorului an școlar și ea va consta pentru băeți din: o tunică, pantaloni, cizme și căciulă, iar pentru fete din: un costum complect, ghete, broboadă și ciorapi. In acest scop, d. I. Procopie Dimitrescu a înaintat petiția de mai jos d-lui ministru de războiu , Domnule Ministru, Am deosebita cinste de a aduce la cunoștința d-voastră că subsemnatul, în calitate de președinte al soc. „Ajutorul Elevilor Săraci“ din Capitală, față cu entusiasmul patriotic cu care cetățenii Capitalei au răspuns la apelul Patriei, în vederea mobilizării actuale, am decis ca și societatea noastră să vie în ajutorul copiilor bravilor ostași, cari au plecat cu toată inima pentru ridicarea și mărirea iubitei noastre Patrii. Astfel am decis a se îmbrăca complect între 300—400 copii de ambele sexe cari urmează în școlile Capitalei, din clasele II—IV, ai căror părinți au luat ps^te la mobilizare și aceasta începerea anului școlar 191^. îmbrăcămintea va consta pentru băeți din: tunici pantaloni, cizme și căciulă, iar pentru fete din: costum complect, ghete, broboadă și ciorapi. Ajutoarele de mai sus urmează se^ da copiilor ai căror părinți sunt în adevăr lipsiți de mijloacele materiale necesare, iar cererile respective veți binevoi a disputa să fie confirmate de organele competente de sub administrația dv. pentru identitatea părinților ostași. Primiți, vă rugăm, d-le Ministru, asigurarea deosebitei noastre Considerațiuni. Procopie Dimitrescu a M ’entpu dm ImnaAWi*14*/VW*i ílöninPTflf.l. s’a fi |J Take lonesen o ____ 1 c Analiza a constatat oficial ca curi de holeră în comuna Ștefărești, adică la 20 km. de București. i Cu acest prilej ținem să atraim atențiunea guvernului și în special a d-lui Take Ionescu asusra unui fapt de o extremă importată și care, dacă se adeverește, și poate decit să sporească legitia îngrijorare provocată de perspectiva epidemiei ce ne amenință, i Se spune că în jurul Capitalei se sosesc trupe foarte numeroase din rezeria armatei și cam de aproape de o lună de zile sunt ținute în biroc și se instruesc spre a le anexa în vederea unor eventuale o stațiuni militare. Dacă acest zvon corespunde realtatei, guvernul și în deosebi de sinistru de interne, care n-a știut tă ia la vreme măsurile sanitare reventive, au obligațiunea să dispună imediata dislocare a trupelor din jurul Capitalei, fiindcă e jine știut lucru că aglomeratiu! cele de oameni constitue terenul cel mai periculos pentru propagarea epidemiei. ( Guvernul care în acțiunea sa demină acum a fost ajutat numai de , itîmplare și de noroc, ar trebui înțeleagă că cel puțin de data ceasta,să nu mai aștepte nici de o întîmplare și nici de la noroc măsurile preventive pe care este obligat să le ia. . . Grație unei indiscrețiuni, am vtut cunoaște în amănunțimi, cauele pentru cari d. C. Arion mastru de domenii, cu consimțimînui tacit al colegului său de la justiție, a făcut cunoscuta eșire conta d-lui Barbu Păltineanu, comisarul civil al teritoriilor ocupate, căruia îi tăgăduește formal și caegoric, dreptul de a se amesteca a departamentul său. Iată motivele: I j înainte ca d. Barbu Păltineanu,să fie numit comisar civil al terioriilor ocupate, acest post se promisese de miniștrii conservatori și re speciat de d. Mihail Cantacuzino, d-lui D. Nenițescu, ca unul ceusese președinte al comisiunei de edificare a graniței ce lucrase la Silistra. D. Take Ionescu, cunoscînd anajamentele miniștrilor conservaori, nu a mai adus în desbaterileonsiliului de miniștri numirea comisarului civil, ci a numit pur și smplu pe d. Barbu Păltineanu, făă a lua avizul și colegilor săi de abinet conservatori. De aci nemulțumirea miniștrilor conservaori, care s’a manifestat pe față, irin eșirea d-lui Arion. Dar această numire rezervă și alte surprize. * Mai mulți cititori ne roagă să aducem la cunoștința d-lui minisru de războiu, următorul fapt: In portul Ramadan și gara Giurgiu, punctele de graniță cele maimportante actualmente din Romîlia, soldații rezerviști postați de sentinelă, sunt pe jumătate îmbrăccați militărește, unii din ei nefiind tocmai corect echipați. Cum prin aceste puncte trec zilnic corespondenți de războiu ai marilor ziare streine, atașați miliari, membrii conferinței de pace de la București, diferiți diplomați, etc., credem că în interesul bunului prestigiu al armatei noastre, ar trebui ca sentinelele din acele puncte să fie ci de complect echipate fiind primii soldați romîni im strein îi vede intrînd larg# ~ România disrurile de îmbrăcăminte Su Jficientă pentru toți soldași săi și de aceia nu ar trebui, ca dintr’un spirit de economie rău înțeles, să dăm loc In critici nejustificate, fată de armata noastră, critici ce s’au și produs în presa un* Citiți în BIBLIOTECA FLACARA No. 10, IN TEMNIȚELE STAMBULULUI, interesante nuvele din viața balcanică, de poetul VICTOR EFTIMIU. Prețul 40 bani. Copertă splendidă în 8 culori. * Suntem pozitiv informați că noul prefecți ai județelor ce se vor anexa în curând de la Bulgari, au fost desemnați în persoana d-lor Victor Ionescu pentru Balcic și Sebastian Moruzi pentru Silistra. Cam conservatori democrați, s’a căzut de acord ca conservatorii puri, să obțină o compensațiune în țară, acordîndu-li-se prefectura de Vlașca, încă vacantă actualmente și care se află în lotul conservator democrat. In acest caz prefect la Vlașca va fi numit d. Scarlat Arion sau Constantin Rădulescu impus de d. Ioan Lahovari, președintele Senatului și șeful conservatorilor vlăsceni. * Citiți în „FLACARA”: Iic Georgescu la război; Povestea unei odăi, de Caton Theodorian; poezii patriotice de Mircea Dem. Rădulescu și M. Negru; proză di d-nii Mihail Codreanu, Oreste, C Sp. Hasnaș, etc. Prețul 10 bani. * D. C. Fortunescu deputat dl Covurlui a trimis ziarului „Epoca“ următoarea telegramă, după cîmpul de operațiuni al armatei române: Rog publicați în ziarul D-voastră protestarea mea energică în contra calomniilor bulgare că armata noastră s’ar deda la jafuri $ excese. Nu s’a luat nimic fără voie și fără plată. Averea și onoarea populațiunei bulgare a fost păzită cu o rigoare absolut nepotrivită cu moravurile din partea locului. Este adevărat că excesul nostru de scrupulozitate a îndemnat pe bulgari să pretindă pentru tot ce vină prețuri scandaloase. Nimic nu a clintit armata romînă din hotărîrea ce și-a luat de a se arăta forța conștientă și disciplinată a unui stat civilizat. C. S. Fortunescu Locotenent de rezervă în armate de operațiuni, Deputat . Atragem atenția Primăriei Capitalei asupra stărei de necurățenie în care se găsește str. Mântuleasa în capătul ei uiii spre calea Moșilor — și aceasta din pricina lăturilor și altor murdării pe cari le varsă în stradă proprietarii sau locatarii imobilului din capul stradei. * Cu toată desmințirea unui delegat bulgar din conferința de la J București, suntem informați din sursă demnă de încredere că soldații bulgari, — făcuți prizonieri de trupele române și puși în libertăți pe cuvînt de onoare că nu vor mai lupta în actualul războiu — sunt înarmați din nou și trimiși în direcțiuni, pînă acum necunoscute. Despre acest lucru știm că a fost informat și guvernul român. * Corespondentul special al ziarului „Reichspost“ din Viena publică următoarele declarații ce l-a făcut atașatul militar al Austro- Ungariei colonelul Hranilovici cu ocaziunea călătoriei pe cîmpul de operații al armatei române aflată în Bulgaria. „Observările ce am făcut de cînd armata romînă a pășit în acțiune m’au convins despre valoarea extraordinară a soldatului român. Mobilizarea s’a făcut foarte repede, procentul celor ce s’au prezentat neobișnuit de mare, înaintarea în linia de operațiuni în perfectă regulă, iar trecerea Dunărei constituie o operație tehnică de înaltă însemnătate. Ținuta trupelor romînești este model, purtarea lor față de locuitori nobilă și lăudabilă cum însumi în repetata ■ rînduri am avut prilejul a mă convinge. Rechizițiile se plătesc în bani gata și cu prețuri mari. St . cuvine a pune în evidență disciplina și entuziasmul armatei întregi . Vorbim în altă parte de lipsa de prevedere a serviciului sanitar militar și a intendenței armatei. ’ Una din victimele acestei grava ■ neprevederi este și d. dr. N. Staicovici, unul din cei, mai ■rafi,, 5 rt conștiințoi *;nedici din VCIP1 . Care a alergat la glasul țăarei să’și facă datoria pe cîmpul de onoare. Obosit de drum, lipsit de hrană suficientă și fără adăpost în contra intemperiilor, bravul medic a rezistat pînă a căzut bolnav de congestie pulmonară. D. dr. Staicovici a fost adus, în starea aceasta, în Capitală și acum se află în cura cumnatului său, d. prof. dr. /. Nanu-Muscel. Am întîlnit ori pe distinsul profesor și ne-a asigurat că crede să. și salveze cumnatul. Din parte-ni dorim din tot sufletul simpaticului nicăib o grabnică însănătoșire ! -------------exo------------. lISTITOTIIL VIRGIUO PGPESGO București, st. Armenească No. 1 j Liceu, Școală comercială și primarii Trecînd sub conducerea unei " — ASOCIAȚIUNI DE PROFESORI — " Primește elevi interni și externi pentru școlile Statului.— Preparațiunile de <>»%I «nene neutru Septembrie innen d«