Viitorul, iulie 1913 (Anul 7, nr. 1937-1960)

1913-07-22 / nr. 1957

. M’am simțit așa de fericit că îm­prejurările m’au făcut să aud a­­­ceste lucruri. * Noaptea o petrecem pe iah­tul nostru ancorat lingă Silistra, și_^a doua zi de dimineață la ceasurile 7, suntem­ în drum spre Cerna- Vodă. In lumina viorie a dimine­­ței, Dunărea pare un pod mare­­ le argint. După două ceasuri de drum începem să zărim podul del­a Cer­­na-Vodă. De departe pare o pan­glică întinsă peste Dunăre, care se lățește cu cit ne apropiem mai mult. Cînd ajungem în dreptul lui se înfățișează ca ceva măreț, ne­­lucrat parecă de mînă omenească. Atașații militari, Voine«c­a și toți cei cu aparate fotografice se grăbesc să’l fotografieze, iar noi ceilalți continuăm să’l admirăm. In Cerna-Vodă ne oprim un ceas și jumătate și la orele si jumătate plecăm la Constanța. Masa o luăm în drumul spre Constanța, u­nde a­­jungem la orele 2. Trenul nostru ne duce pînă în port unde vaporul „Da<‘ia“ ne aș­teaptă să plecăm spre Balcic. Din toate drumurile pe cari le-am făcut pînă acum, cel mai frumos a fost Constanța-Balcic. Vaporul în­­naintează nedepărtîndu-se prea mult de coasta rîpoasă. Valurile mugind se dau la o parte dinain­tea lui, despletindu’și coarnele pe ' m na "*■*. ■ A W cari razele soarelui se colorează cînd în violet, cînd în verde des­chis ori verde închis catifelat. Marea își schimbă și ea fața după cum pînza de nori cari alear­gă pe cer lasă soarele să cearnă peste ea mai multe sau mai puține raze. Aci e veselă — verde deschis — aci e întunecată — verde moho­­rît. Uneori pare o cîmpie întinsă de verdeață, alteori se arată îm­brăcată în doliu. Se vede Cavala pe care o lăsăm în urmă, și după 6 ceasuri ne apro­piem de Balcic. In port vedem o mulțime de lun­trii, la prora cărora fîlfîe trico­lorul nostru. Cînd vaporul ancorează la cîtă­­va depărtare de port, soarele lune­ca din brațele cerului, desbrăcînd marea de hlamida de argint țesu­tă de el. In urma lui pînza de doLu a nopței învălue totul. Pe rîpa zdrențuită din fața lui își aruncă cele din urmă raze, cari par la eriniile unui moșneag ce se duce cu dorul de viată. Și cu pași mici de copil, s’a sco­­borit, nu știu unde, în timp ce ra­­zele-i rămase în urmă, tot mai lu­ceau pe crestăturile rîpei. Noaptea o petrece­m pe vapor. In jurul nos­tru nu este decit un întuneric ne­mărginit. Luminile din Balcic se văd ca niște luminări mici cari ard într’un templu imens. I. IRIMESCU­L Vechi& Societăți fie Tramwaye Aduce la cunoștința onor. Public că dorind a cumpăra un număr oare­care de cei sănătoși, invită pe ofer­tanți de a se adresa în fie­care zi, de la orele 3—4 d. a. la Direcția Generală a acestei Societăți, Strada Teilor No. 212 CĂZlO DIN SINAIA Sari Atracțiu­ii TEATRU ROMANESC •" Compania d-nei Marioara Voiculescu Tauri da comedie si Spirali Franceză üpare fteatru de urări © săt­. Cei mai celebrii artiști din Europa. IfSfinh­ans ds prima ordine 2, orchestre «te virtuozi Tir d © porumbei.—Mari Premii. 2203 Oi* Si Bomüßöng „QMORILflTEi“ P3ENTBU APAHATORZI PATRIEI NOI CREA­TUNI DE ACTUALITATE PENTRU ANUL 1913 — ALB —............" “ “ COF STARRIKÎ IONESCU IU­­ UIMIȘTI — PI »ȚI SC. «UKORISHB CUTIA BOMBOANE CU HARTA « QUADRILATERUL» BOMBOANE CU HARTA CIOCOLATA PACHETUL 15 BANI Motoa re Originale,, DEUTZ” LEI 3 cu berlină, cu­ gaj sărac și „DI € S €L” instrucțiune orizontală și verticală E WOLFF BUCUREȘTI. M din austriac! ASUPRA CONFERINȚEI DIN BUCUREȘTI Iată cîteva spicuiri din presa vieneză cu privire la prima ședin­ță a conferinței de pace din Bu­curești : „Fremdenblatt“ constată că sus­­pensiunea de arme hotărîtă la Bu­curești e de bun augur pentru lu­crările conferinței. Deși sus­pensiu­nea e de scurtă durată, e de sperat că se va găsi mijlocul ca vărsă­rile de singe din Balcani să înce­teze. „Neues Wiener Tagblatt“ scrie că sfaturile Rom­âniei de a impune pacea în Balcani vor aduce statu­lui român recunoștința întregei Europe. Romînia va ști să nete­zească asperitățile dintre belige­ranți. „Reichspost“ consideră suspen­­siunea de arme ca un succes al po­liticei de pace pe care o duce Ro­mînia. „Deutsches Volksblatt“ zice că prima ședință a confer­in­ței din Bu­curești legitimează cele mai mari speranțe. Rămîne ca Grecia și Ser­bia să se arate raționale, pentru ca pacea balcanică să devină o rea­litate. $ Plecarea A. S. R Principe­­l­lui Ferdi­nnaad. Eri dimineață, la ceasurile 9 și 20, A. S. R. Principele Ferdinand­, comandantul de căpetenie al oști­­rei Române, însoțit de A. S. R. Principele Carol, a părăsit Capi­tala prin gara de Nord. Se aflau pe peron, în momentul plecărei A A. U­. RS­, următoa­rele persoane : A. S. R. Principe­sa Maria, general Socec, colonel Moruzi, prefectul poliției, Dragu, Seitz, etc. AA. S­. RR. au plecat cu un tren special spre Turnu-Măgu­­rele, C.---------------------0X0------------------­ Reprezentația de gală de la Ote­­teleșeanu. In onoarea delegaților pen­tru pacea balcanică Din inițiativa unui comitet se­­ va reprezenta în seara de Mercuri 24 cor., la Parcul Oteteleșeanu, fru­moasa operetă „Suzana“.­­ Artiștii companiei lirice au și început repetiția acestei operete, luându-se măsurile­ cuvenite ca re­prezentația să aibă un succes de­săvârșit. Splendidul parc Otete­leșeanu va fi frumos decorat. As­tăzi vor fi lansate invitațiile către persoanele oficiale. Cu începere de mîine Luni, bile­tele acestei reprezentații se vor găsi atît la cassa teatrului cit și la agenții.--------------oXo-------------­ OXO ' 1......' "* . l«sSa. _ SINAIA Un timp splendid favorizează sosirea și instalarea sutelor de vi­zitatori care nu așteptau decât restabilirea trenurilor pentru a veni să petreacă, după obicei, sezo­nul de vară în cea mai frumoasă și cea mai distractivă stațiune cli­materică a țarei. Plăcerea de a se regăsi în acest colț privilegiat al naturii se manifestă prin anima­ția extraordinară ce au luat din­­tr’odată străzile și parcul Sinaei, precum și punctul de întîlnire al tuturor : C­asinul.­­ Ziarele au anuntat redeschide­rea teatrului Casinului. Trebue să adăugăm că această știre a fost primită cu bucurie de obicinuiții Sinaei, cari asistă în mare număr în fiecare seară la spectacole și răsplătesc cu aplauze frenetice pe admirabilii artiști ai trupei de co­medie și ai teatrului de varietăți. Casinograful, marea orchestră con­dusă de d. Pompilio și orchestra de virtuozi condusă de d. Nisotti, rețin prea tîrziu în noapte pe vi­zitatori în magnificele săli ale Ca­șinului. Hotelul Palace a cărui instala­­țiune luxoasă și confortabilă nu au pereche la noi în țară, găzdueș­te populația cea mai selectă a Si­riei. Restaurantul acestui hotel este condus cu cea mai mare în­grijire de casa Capșa. Direcția Casinului anunță o se­rie de spectacole senzaționale cu concursul celor mai celebri ar­tiști din teatrele europene. Aceste reprezentațiuni vor începe Sîmbă­tă 20 Iulie. 2203 Corespondent CEXtIB?! PRETUTINDENI B9RWIS DE BORSZEI Cea mai superioară și cea mai eftină Apă Minerală naturală — Feritie văi de contrafacere și Ape Minerale artificiale —­­Reprezentanți Generali: 1 ¥ 1AX & WILHELM STEINHART—București, str. Zborului 4 I HOLERA constatată este mini­m jud. Ilfov Cere doua cazuri din co­muna Ște­fă­nești, jud. Ilfov, in urma analizei bacterio­logice s’au constatat oficial că sunt de holeră. !■ cooplezse&q s|| transaolare T irgul financier Caracteristica bursei noastre de valori în săptămîna aceasta, a fost rezerva și nesiguranța, In consecință, atît cererea cit și ofer­ta au fost foarte reduse și s au fă­cut doar puține transacțiuni. Cur­surile au oscilat de la o zi la alta inregistrînd cînd scădemi, cînd ur­cami. „ Situația aceasta — după cum a­rată ziarul „Argus“ — decurge foarte natural din neclaritatea ce domnește în politica internaționa­lă. Deși impresiunea generală, după primele ședințe, este că conferința păcei are toate șansele să izbuteas­că, prudență în care persistă lumea noastră de afaceri este totuși les­ne de înțeles după ce de cîtea ori, în decursul lungilor luni de cînd durează războiul balcanic, au fost înșelate mereu optimismul și dis­poziția de afaceri a sumei finan­ciare. Dată fiind însă tocmai această­­ dispoziție bună care domnește în lumea noastră de afaceri, este în afară de orice îndoială că dacă conferința păcei va decurge în chip satisfăcător, transacțiun­e la bur­ta de valori vor reveni la­ cursu­rile lor obicinuite. Deși, în general, întreaga aceas­tă să­ptămînă cota s’a ținut la un nivel coborît, cursurile ultime sînt superioare celora cu cari a înche­iat săptămîna precedentă. Intr’a­­devăr se știe că acțiunea neaștep­­tată a Turciei — care s’a produs la sfîrșitul săptămînei trecute, — a avut ca consecință o mare scă­dere a valorilor ce ajunseseră la cursuri ferme. Față dar de să­ptămînă care a încheiat — contrar prevederilor— slab, săptămîna aceasta prezintă cursuri mai urcate. Din tabloul de mai jos se poate vedea că unele din aceste urcări sunt chiar mari. Astfel: Acțiunile Băncii Generale Române au față de săptămîna trecută, un spor de 40 lei; ale Băncei Marmorosch, Blanch et Co. 25 lei; ale Băncei A­­­­gricole 19 lei; ale Soc. Dacia Ro­­mînia 23 lei; ale Soc. Generala 15 lei. Diferențele în plus ale celor­lalte valori variază între 5 și 12 lei. Dăm acum mai jos cursul ultim de încheere al acțiunilor princi­pale la bursa noastră în compara­ție cu cota din săptămîna prece­dentă (cifrele în paranteză). Pe bani gata au încheiat i Renta amortibilă, împr. de 90 mii. din 1896 de 4 la sută cu 89 și trei sferturi; Renta amortibilă, împrumutul de 180 mii. din 1898 de 4 la sută cu 89 și trei sferturi; Banca Agricolă 614—(595); Banca Marmorosch, Black Co. 940— (915); Banca Comercială Română 710 — (700); Soc. Dacia Romînia 1713—(1698); Pe termen au încheiat: Banca Agricolă 617—(605); Banca de scont 595; Idem. Emis. II 295; Banca Marmorosch, Blanch et Co.­ 939—(915); Banca Romînească 793—(785); Idem. Emis. II 345—(340); Soc. Dacia Romînia 1721—(1698); Soc. Generală 1260—(1245); BANCA NAȚIONALA. — Ulti­ma situație sumară a Băncei Na­­țională (de la 6 Iulie c.) prezintă următoarele cifre în comparație cu anul trecut la aceiași dată (ci­frele în paranteză) : Stocul metalic lei 183.804.758 (216.074.505); argint și diverse mo­nede lei 2.144.206 (707.253); porto­foliu lei 176.351.395 (162.059.138); împrumuturi lei 56.402.614 (16­ mi­lioane 615.284); conturi curente lei 48.925.211 (74.968.978); bilete de bancă în circulație lei 444.748.660 (456.615.960); efecte și alte valori de restituit lei 265.729.175 (181 mii. 178.815). HP Mișcarea artistică-literară La noi și în străinătate FERNAND GREGH SFOLIARE (EFFEUILLEMENT) Roze, somnolența-mi vagă, cu-al lor balsam o ’nfioară, Roze mature, ce’fi pleacă ostenitul lor buchet, Sfoliindu-se a­lene, ici și colo, in secret, In atenția tăcerii, ne ’ntrerupta și ușoară. Cu­ acea lene nepătrunsă, care zace ’n vegetale, Zgomot unic in misterul ce’n extaz a ’ncremenitt Unică mișcare calmă ce s’ascunde ’n neclintit, Ele, una este una sfoliată­ a lor petale. Și molatece, in ritmul distanțat de foi căzute. Une­ori ai zice, poate, că vor timpu-a măsura. Visul meu, trezit o clipă, prinde a i­e ’ntr’aripa. Par’c’aud o ireală sfoliare de minute. I. Gr. Perieteanu L­es morts et ses vivantes este titlul unui nou volum de versuri pe care îl publică Contesa de Noailles com­patrioata noastră al cărui merit în literatură franceză este mai presus de ori­ce discutie. O­­ f­oara Elena Văcar­escu publică In ultimul număr din «Le Temps» un articol de impre­si asupra prime­lor zile de mobilizare din Rominia. S­enny de Gourmont a tradus după scrii­­torul spaniol Enrique Sorreta, ro­manul «La gloire de Don Ramyro»c­elebra artistă vieneză Hélène Odillot a fost victima unui accident de au­­tomob­i. Marea artistă a fost loviță acum cît­va timp de un atac de paralizie, de care l­ leÎ a întremat Azi rănile pe cari i le-a pricinuit ac­­cidentul o vor ține iarăși departe ca­s­et­ă. [ Conferința din București"Ultime informație Mi ■ [UNK]li. S’a admis zona Romfalei Bullan nu renunță la Cavala STERII ȘI GRECII NU VOR TOLERA PRE­LUNGIREA DEZBATERILOR CONFERINȚEI Dri dimineață delegații bulgari­­ au avut o consfătuire intimă la hotel Continental. S’au discutat propunerile greco-sîrbe. Delegații bulgari au găsit aceste propuneri exagerate și inaccepta­bile. S’a procedat apoi la redactarea contra propunerilor bulgare. După cele ce știm, Bulgarii reduc pre­­tențiunile greco-sîrbe la ceea ce au fost înainte de începerea actua­lului războiu. • 1 Asupra cererilor sîrbești, gene­­­ralul Ficeff a făcut unele declara­­țiuni ziariștilor din care rezulta că punctul de vedere al bulgarilor e foarte depărtat de cel al sîrbilor. In consfătuirea de Vineri seara, a fost imposibil să se ajungă la o cit de mică înțelegere, astfel că stadiul tratativelor e acelaș. Chestiunea Kazalei! Din sursă demnă de încredere, se spune că d. Ivancef, noul dele­gat bulgar, a venit cu noul in­­strucțiuni în privința portului Ca­val­a. Se spune ca guvernul bulgar a trimis instrucțiuni formale că Bulgaria nu poate și nu va renunța la acest port. In această chestiune, d. Venize­­los a declarat categoric că Grecia nu poate să renunțe la rîndul ei, la Cavala. Așa fiind, unele cercuri diploma­tice de la București spun că ches­tiunea Cavalei va veni înaintea u­­nei conferințe europene. In cercurile guvernamentale se spune că portul Cavala se cuvine Greciei și că delegații români vor sprijini cererile delegaților greci. Zona strategică a Românie­ Eri la ora 11 a avut loc în­ minist­erul de ex­terne Întrunirea dele­gaților militari români și bulgari, cari au sta­bilit definitiv zona stra­tegica Turtucaia-Balcic. l Dupa cum am anun­țat de mult, zona acea­sta s’a stabilit la vest de linia Turtucaia-Bal­­cic, in puncte cari va­riaza ca depărtare In­tre 9, 12 și 14 k­m. de Hule urmind sinuozită­țile terenului. In conferința plenară de la ora 4, s’a adus la cunoștința delegați­lor sîrbi și greci contra­ propuneri­­le bulgare și s-a comunicat rezul­tatul conferinței de eri dim., dintre delegații militari romîni și bulgari. întrevederea­­ Pașici­^ ©nîaselor Eri dim. d. Pasici a vizitat pe d. Venizelos la hotel Capșa. Primul delegat sîrb a pus în cunoștință pe d.­­Venizelos asupra rezultatului­­ conferinței intime de Vineri seara dintre delegații sîrbi și bulgari, întrevederea a durat aproape o oră și ea a constatat încă odată a­­cordul perfect între delegațiunile sîrbă și greacă. După cite știm, delegații aliați­lor au impresiunea că Bulgarii caută să prelungească tratativele tocmai pentru că se așteaptă la o intervenție europeană. Față de această atitudine a dele­gaților bulgari,­­ este probabil că dacă contra-propunerile bulgare nu vor deschide calea spre o bază de înțelegere, ostilitățile să fie relua­­­te. Delegații greci și sîrbi sunt ferm deciși a nu tolera nici o ter­­­­giversare.______________________ _ O faptă laudabilă APELUL 800. „AJUTORUL COPIILOR SĂRĂCI" Există în București o societate fondată de regretatul dr. Sergiu, „Ajutorul Copiilor Săraci“ care în lunga sa existență a îmbrăcat pes­te 2000 de copii săraci, băeți și fe­te, cheltuind peste 200.000 lei. Du­pă încetarea din viață a fondato­rului, prezident’" '+<m­n­t’o d. I. Procopie Dimitrescu care, prin munca, stăruința și dragostea ce a pus pentru prosperarea insti­tuției, a ridicat mult numărul co­piilor ce se îmbracă anual, prin luna Decembrie, și a făcut să crea­scă fondurile. D-sa a fost ajutat în conducerea comptabilitătii de d. secretar-contabil I. D. Clinceanu­, care muncește de douăzeci cinci de ani gratuit. B. I. Procopie Di­­mitrescu este îndeobște cunoscut ca mare filantrop și om de bine, căci pe lingă alte fapte frumoase e destul să spunem cît mai acum cîțiva ani a dăruit din punga sa 40.000 lei pentru terminarea repa­­rațiunilor bisericei Silivestru din Capitală, — și a fost natural ca vorba d-sale să fie ascultată, și ori­unde s’a adresat, i s’a răspuns cu dinarul­­ văduvei și cu talentul bo­­j gatului. Acum onoratul și demnul de toa­tă lauda președinte al soc. „Ajuto­rul Copiilor Săraci“, preocupat de ideea de a alina suferințele celor mici și în lipsă, a hotărît îmbră­­carea a 400 copii, băeți și fete, ai oștenilor cari au fost mobilizați și au trecut Dunărea. Copiii trebue să fie școlari de la clasa II pînă la a IV-a primară. îmbrăcămintea se va da la începutul viitorului an școlar și ea va consta pentru bă­­eți din: o tunică, pantaloni, cizme și căciulă, iar pentru fete din: un costum complect, ghete, broboadă și ciorapi. In acest scop, d. I. Procopie Di­mitrescu a înaintat petiția de mai jos d-lui ministru de­ războiu , Domnule Ministru, Am deosebita cinste de a aduce la cunoștința d-voastră că subsem­natul, în calitate de președinte al soc. „Ajutorul Elevilor Săraci“ din Capitală, față cu entusiasmul pa­triotic cu care cetățenii Capitalei au răspuns la apelul Patriei, în vederea mobilizării actuale, am decis ca și societatea noastră să vie în ajutorul copiilor bravilor ostași, cari au plecat cu toată ini­ma pentru ridicarea și mărirea iu­bitei noastre Patrii. Astfel am decis a se îmbrăca complect între 300—400 copii de ambele sexe cari urmează în șco­lile Capitalei, din clasele II—IV, ai căror părinți au luat ps^te la mobilizare și aceasta începerea anului școlar 191^. îmbrăcămintea va consta pentru băeți din: tuni­­c­i pantaloni, cizme și căciulă, iar pentru fete din: costum complect, ghete, broboadă și ciorapi. Ajutoarele de mai sus urmează se^ da copiilor ai căror părinți sunt în adevăr lipsiți de mijloacele materiale necesare, iar cererile re­spective veți binevoi a disputa să fie confirmate de organele compe­tente de sub administrația dv. pentru identitatea părinților os­tași. Primiți, vă rugăm, d-le Minis­tru, asigurarea deosebitei noastre Considerațiuni­­. Procopie Dimitrescu a M ’entpu dm I­m­naAWi­*14*/VW*i ílöninPTflf.l. s’a­­ fi |J Take lonesen o ____ 1 c Analiza a constatat oficial ca­ c­uri de holeră în comuna Ștefă­­r­ești, adică la 20 km. de București. i Cu acest prilej ținem să atra­­im atențiunea guvernului și în s­pecial a d-lui Take Ionescu asu­­s­ra unui fapt de o extremă impor­t­ată și care, dacă se adeverește, ș­i poate de­cit să sporească legiti­­a îngrijorare provocată de persp­­­ectiva epidemiei ce ne amenință, i Se spune că în jurul Capitalei se s­osesc trupe foarte numeroase din r­ezeria armatei și cam­ de aproape d­e o lună de zile sunt ținute în bi­­­roc și se instruesc spre a le an­­exa în vederea unor eventuale o­­ stațiuni militare. Dacă acest zvon corespunde rea­l­tatei, guvernul și în deosebi de sinistru de interne, care n-a știut t­ă ia la vreme măsurile sanitare­­ reventive, au obligațiunea să dis­­p­ună imediata dislocare a trupe­­l­or din jurul Capitalei, fiindcă e j­ine știut lucru că aglomeratiu­! c­ele de oameni constitue terenul c­el mai periculos pentru propaga­­r­ea epidemiei.­­ ( Guvernul care în acțiunea sa de­mină acum a fost ajutat numai de , itîm­plare și de noroc, ar trebui î­­nțeleagă că cel­­ puțin de data ceasta,­­să nu mai aștepte nici de o întîmplare și nici de la noroc măsurile preventive pe care este o­bligat să le ia. . . Grație unei indiscrețiuni, am vtut cunoaște în amănunțimi, cau­­ele pentru cari d. C. Arion ma­­­stru de domenii, cu consimțimîn­­ui tacit al colegului său de la jus­t­iție, a făcut cunoscuta eșire con­­ta d-lui Barbu Păltineanu, com­is­­­arul civil al teritoriilor ocupate, c­ăruia îi tăgăduește formal și ca­­egoric, dreptul de a se amesteca a departamentul său. Iată moti­v­ele: I j înainte ca d. Barbu Păltineanu,s­ă fie numit comisar civil al teri­­oriilor ocupate, acest post se pro­­misese de miniștrii conservatori și re speciat de d. Mihail Cantacuzi­­no, d-lui D. Nenițescu, ca unul ce­usese președinte al comisiunei de ed­ificare a graniței ce lucrase la Silistra. D. Take Ionescu, cunoscînd an­­ajamentele miniștrilor conserva­­ori, nu a mai adus în desbaterile­onsiliului de miniștri numirea co­­misarului civil, ci a numit pur și sm­plu pe d. Barbu Păltineanu, fă­­ă a lua avizul și colegilor săi de abinet conservatori. De aci ne­­mulțumirea miniștrilor conserva­­ori, care s’a manifestat pe față, irin eșirea d-lui Arion. Dar această numire rezervă și alte surprize. * Mai mulți cititori ne roagă să aducem la cunoștința d-lui minis­­ru de războiu, următorul fapt: In portul Ramadan și gara Giur­giu, punctele de graniță cele mai­mportante actualmente din Romî­­lia, soldații rezerviști postați de sentinelă, sunt pe jumătate îmbră­c­cați militărește, unii din ei ne­fiind tocmai corect echipați. Cum prin aceste puncte trec zil­­nic corespondenți de războiu ai marilor ziare streine, atașați mili­ari, membrii conferinței de pace de la București, diferiți diplomați, etc., credem că în interesul bunu­lui prestigiu al armatei noastre, ar trebui ca sentinelele din acele puncte să fie ci­ de complect echi­pate fiind primii soldați romîni im strein îi vede intrînd larg# ~ Român­ia disrur­ile de îmbrăcă­minte Su Jficientă pentru toți solda­și săi și de aceia nu ar trebui, ca dintr’un spirit de economie rău în­țeles, să dăm loc In critici nejusti­ficate, fată de armata noastră, cri­tici ce s’au și produs în presa un­* Citiți în BIBLIOTECA FLA­­CARA No. 10, IN TEMNIȚELE STAMBULULUI, interesante nu­vele din viața balcanică, de poetul VICTOR EFTIMIU. Prețul 40 bani. Copertă splendi­dă în 8 culori. * Suntem pozitiv informați că noul­ prefecți ai județelor ce se vor anexa în curând de la Bulgari, au fost desemnați în persoana d-­lor Victor Ionescu pentru Balcic și Se­bastian Moruzi pentru Silistra. Cam conservatori democrați, s’a căzut de acord ca conservatorii puri, să obțină o compensațiune în țară, a­cordîndu-li-se prefectura de Vlaș­ca, încă vacantă actualmente și ca­re se află în lotul conservator de­mocrat. In acest caz prefect la Vlașca va fi numit d. Scarlat Arion sau Con­­stantin Rădulescu impus de d. Ioan Lahovari, președintele Senatului și șeful conservatorilor vlăsceni. * Citiți în „FLACARA”: I­ic Georgescu la război; Povestea u­­nei odăi, de Ca­ton Theodorian; poe­zii patriotice de Mircea Dem. Ră­dulescu și M. Negru; proză di d-nii M­ihail Codreanu, Oreste, C Sp. Hasnaș, etc. Prețul 10 bani. * D. C. Fortunescu deputat d­l Covurlui a trimis ziarului „Epo­ca“ următoarea telegramă, după cîmpul de operațiuni al armatei române: Rog publicați în ziarul D-voas­­tră protestarea mea energică în contra calomniilor bulgare că ar­­­mata noastră s’ar deda la jafuri $­ excese. Nu s’a luat nimic fără voie și fără plată.­­ Averea și onoarea populațiunei­ bulgare a fost păzită cu o rigoare absolut nepotrivită cu moravurile din partea locului. Este adevărat că excesul nostru de scrupulozitate a îndemnat pe bulgari să pretindă pentru tot ce vină prețuri scandaloase. Nimic nu a clintit armata­ romî­nă din hotărîrea ce și-a luat de a se arăta forța conștientă și disci­plinată a unui stat civilizat. C. S. Fortunescu Locotenent de rezervă în armate de operațiuni, Deputat . Atragem atenția Primăriei Ca­pitalei asupra stărei de necurățe­nie în care se găsește str. Mântu­­­leasa în capătul ei uiii spre calea­­ Moșilor — și aceasta din prici­na lăturilor și altor murdării pe cari le varsă în stradă proprieta­rii sau locatarii imobilului din ca­pul stradei. * Cu toată desmințirea unui de­­­legat bulgar din conferința de la J­­ București, suntem informați din­­ sursă demnă de încredere că solda­­­ții bulgari, — făcuți prizonieri de trupele române și puși în libertăți pe cuvînt de onoare că nu vor mai lupta în actualul războiu — sunt înarmați din nou și trimiși în di­recțiuni, pînă acum necunoscute. Despre acest lucru ști­m că a fost informat și guvernul român. * Corespondentul special al zia­rului „Reichspost“ din Viena pu­­­blică următoarele declarații ce l-a făcut atașatul militar al Austro- U­­ngariei colonelul Hranilovici cu ocaziunea călătoriei pe cîmpul de operații al armatei române aflată în Bulgaria. „Observările ce am făcut de cînd armata romînă a pășit în ac­­­­țiune m’au convins despre valoa­­­­rea extraordinară a soldatului ro­mân. Mobilizarea s’a făcut foarte repede, procentul celor ce s’au prezentat neobișnuit de mare, în­­­­aintarea în linia de operațiuni în perfectă regulă, iar trecerea Du­nărei constituie o operație tehnică de înaltă însemnătate. Ținuta tru­pelor romînești este model, purta­rea lor față de locuitori nobilă și­­ lăudabilă cum însumi în repetata ■­­ rînduri am avut prilejul a mă con­­­vinge. Rechizițiile se plătesc în bani gata și cu prețuri mari. St . cuvine a pune în evidență discipl­i­na și entuziasmul armatei întregi . Vorbim în altă parte de lipsa­­ de prevedere a serviciului sanitar militar și a intendenței armatei. ’ Una din victimele acestei grava ■ neprevederi este și d. dr. N. Stai­­­covici, unul din cei, mai ■­­rafi,, 5 rt conștiințoi *;nedici­­ din VCIP1 .­­ Care a alergat la glasul ță­a­rei să’și facă datoria pe cîmpul de onoare. Obosit de drum, lipsit de hrană suficientă și fără adăpost în con­tra intemperiilor, bravul medic a rezistat pînă a căzut bolnav de co­n­gestie pulmonară. D. dr. Staico­­­vici a fost adus, în starea aceasta,­­ în Capitală și acum se află în cu­­­ra cumnatului său, d. prof. dr. /. Nanu-Muscel. Am întîlnit ori pe distinsul pro­­­­fesor și ne-a asigurat că crede să­­. și salveze cumnatul. Din parte-ni­­ dorim din tot sufletul sim­pa­ticu­lui nicăib o grabnică însănătoșire ! -------------exo------------­. lISTITOTIIL VIRGIUO PGPESGO București, st. Armenească No. 1 j Liceu, Școală comercială și primarii Trecînd sub conducerea unei " — ASOCIAȚIUNI DE PROFESORI — " Primește elevi interni și externi pentru școlile Statului.— Preparațiunile de <>»%­­I «nene neutru Septembrie innen d«

Next