Viitorul, iunie 1914 (Anul 8, nr. 2264-2293)
1914-06-11 / nr. 2274
Vizita Tarului la Constanta Foto. I. VOINESCU itimili © 90 CONSERVATORII DIN PARLAMENT, DUPA CE OPRESC ÎN LOC LUCRĂRILE PRIN SCANDALURI FARA PRECEDENT, SE PLÎNG TOT EI DE ABUZ DE PUTERE! " La întrunirea pe care conservatorii au tinut’o Duminică în localul clubului, d-nul Al. Marghiloman, între alte frumuseți, a crezut că poate strecura și afirmarea următoare, pe care o dăm textual, după „epoca , pentru ca să nu ni se spună că i-am denaturat sensul: ,Jn parlament s’a rostit asupra noastră toată urgia abuzului de putere“ Așadar lucrurile s’au întors pe dos! Spectacolul înjositor pentru demnitatea parlamentarismului român, la care opinia publică asistă de cîteva zile, nu este nici mai mult nici mai puțin, — după părerea noului șef al partidului conservator, — decit „urgia abuzului de putere“. E pur și simplu extraordinară această încercare de a interverti rolurile, și a se tăgădui cu atîta elegantă sfruntare adevărul și faptele. Dar bine, cine dacă inamicii d-lui Marghiloman, d-nii Filipescu et Comp. au organizat și săvîrșit scandalul parlamentar din ziua deschiderei Senatului, care va rătmîne o rușine pentru luptele noastre politice? Atît de impresionat a fost în sudianul Marghiloman de urmările pe cari le-ar avea pentru viitorul partidului conservator o asemenea atitudine, incit chiar d-sa, a doua zi, vorbind de astă dată în calitate de șef al partidului conservator, a fost nevoit să blameze aceste violente, și să preconizeze pentru membrii partidului său o atitudine mai demnă, din care să fie excluse violențele și personalitățile... Aluzia la atitudinea d-lor Filipescu - Comp. era evitată și desavuarea categorică. A doua zi chiar, după această desavuare, grupul Filipescu - Comp. a răspuns cum se știe, prin noi scandaluri, tot așa de triviale, la sfatul d-lui Marghiloman, arătîndu-i astfel că nu el-sa, deși șef al partidului, va avea să dea directiva atitudinea Parlamentare. Și scandalurile s’au ținut lanț, atît la Cameră cit și la Senat, iar, ca o culme, după ce a fost astfel nesocotit, d-nul Marghiloman vine acum și vorbește despre „urgia abuzului de putere“ în parlament!... Dar care a fost în acest timp atitudinea majoritatei, atît la Cameră cit și la Senat? Toată lumea o recunoaște, de o toleranță fără de margini. Majoritățile parlamentare au tolerat ca miniștrii să fie insultați, fără să reacționeze cum ar fi trebuit, majoritățile au suferit adevărate tentative de obstrucționism la discuția asupra validărilor, cari nu aveau alt scop decit de a opri în loc lucrările parlamentara Libertatea absolută a cuvîntului, a fost respectată în tot cursul acestor scandaluri cari nu pot fi numite „dezbateri“; — s’a căutat să se salveze măcar o parte din prestigiul și demnitatea unui Parlament, pe care adversarii noștri căutau să le nimicească cu desăvîrșire. N’a fost validare la care să nu ia cuvîntul mai mulți oratori ai opoziției, iar șeful partidului conservator a fost tolerat să vorbească chiar în contra dispozițiilor precise ale regulamentului Senatului. Mai mult decit atît. Deși, atît la Cameră cit și la Senat, s’au constatat în dosarele alegerilor de la Huși, Constanța, Tutova, etc., grave neregularitați, majoritățile, dintr’un larg spirit de toleranță, de adevărată mărinimie, au validat toate aceste alegeri, tocmai pentru că la ele reușiseră candidați ai opoziției... Aceasta e „urgia abuzului de putere“? Necontenit, dar în zadar, membrii guvernului, președintele și vice-președinții mai aleși de la Cameră au făcut apel la moderațiunea membrilor opoziției, la demnitatea și ordinea în discuție. Toate au fost în zadar. Stăpîniți de un spirit anarhic, de o brutalitate și o violentă trivială pe care n’au cunoscut-o pînă acum luptele noastre parlamentare, membrii opoziției au continuat așa cum au început, scandalurile. Pînă și formalitatea aprobărei sumarului, la Cameră, a dat naștere unui scandal penibil, provocat de un domn Antonescu de la Buzău!... O „urgie a abuzului“ a existat, da, recunoaștem. Dar rolurile nu pot fi intervertite. N’a fost abuz de putere — căci puterea e a majorităților, — ci abuz împotriva bunei cuviințe parlamentare, a demnitate în discuție, a prestigiului și ordinei, cari pînă acum au fost mîndria parlamentarismului român. Acest fapt brutal nu-1 pot modifica afirmatiunile intenționat false ale d-lui Marghiloman, chiar cînd vorbește în calitate din șef al partidului conservator... .——----------0XC----------------- Mir. Transportul ps c. F. R. SPORIREA PARCULUI DE VAGOANE ȘI LOCOMOTIVE Sezonul marelui trafic pe căile noastre ferate se apropie. Dela sfîrșitul lunei Iunie încolo, încep la noi, în fiecare an, măriile transporturi de cereale pe toată rețeaua liniilor ferate, dela un capăt la celălalt al tarei. Traficul acesta intens durează aproape încontinuu pînă Ia Noembrie după care începe să mai slăbească puțin cite puțin. In lunile Iulie, August, Septembrie si Octombrie toate gările din localitățile principale de producție a cerealelor sunt supraîncărcate de mărfuri. Pentru ca pe viitor producătorii să fie scutiți de pagubele din trecut și să li se poată face toate înlesnirile posibile pentru transportul cerealelor, se vor lua cele mai întinse măsuri în vederea înlesnirei acestui transport pe căile ferate. Suntem informați că d. doctor Angelescu, ministrul lucrărilor publice, a dat ordin să se lucreze cu cea mai mare febrilitate la repararea tuturor vagoanelor și locomotivelor defecte, deteriorate sau stricate. In acest scop, pe deoparte se va mări capacitatea de reparație si reconstrucție a atelierelor principale din țară, iar pe de alta se vor mai trimite unele vagoane și locomotive a fi reparate în străinătate. Cu modul aceasta, parciul mostru de vagoane de marfă și locomotive va fi foarte curînd sporit în mod considerabil. Dacă adaugă TM romandele de vagoane și mașini noul, precum și liniile de acces și de garaj, în curs de executare, în scurtă vreme căile noastre ferate vor fi capabile de a face față aproape rutelor nevoilor traficului. -------------0X0------------- Lăutarul conservatorilor FALSIFICA CU INTENȚIE ISTORIA POLITICĂ CEA MAI RECENTĂ Alegerea d-lui Marghiloman la șefia conservatoare a fost un fericit prilej pentru d. Delavrancea ca să-și pună iarăși în valoare calitățile de lăutar al tuturor șefilor conservatori. La întrunirea de a patra seară de la clubul conservator, după ce a găsit că d. Marghiloman e un șef „bun“, blind“ și „dulce” — mai ales dulce, — un șef „rezumativ“ și „reprezentativ” mai cu seamă, d. Delavrancea a sfîrșit ca toți lăutarii banali „trăiască boerul!“ Nu e o noutate; — trăiască boerul a mai strigat d. Delavrancea și la șefia lui Petre Carp și la aceia a lui Iorgu Cantacuzino, pe care l’a compromis cu prefața dela discursuri, cum l’a compromis alaltă seară pe d. Marghiloman cu zaharicoasele calificative, de cari însăși șeful conservatorilor trebue să fi roșit de... modestie. Dar d. Delavrancea a mai spus deja la clubul conservelor, ca să lungească cîntecul: „că șefii conservatorilor s’au demis de bună voe, dela conducerea partidului fiindcă soldații au fost credincioși cuvîntului dat“. Să ne erte d. Delavrancea! Dacă uitîndu-și rolul de lăutar al partidului d-sa poate găsi pe d. Marghiloman „blind“ și „dulce“, — la urma urmei o chestie de gust, — și e stăpîn pe gusturile d-sale, nu-i este însă îngăduit să facă afirmațiuni mincinoase în materie de istorie politică, așa de recentă. Oare la 1907, după ce d. Take Ionescu a fost exclus prin surprindere din partidul conservator, d. Iorgu Cantacuzino s’a retras de bună voe din șefie? Dar la 1912 d. Petre Carp tot de bună voe s’a retras din șefie sau în urma complotului din casa lui Iorgu Cantacuzino? Și retragerea d-lui Maiorescu iarăși de bună voe s’a făcut sau în urma complotului cu d. N. Filipescu? Dar încercările de readucere la șefie a d-lui Carp, cînd partidul avea un șef, ce înțeles au? Tot înțeles de respectare a cuvîntului dat? Și totuși niciunul din șefii demiși nu era bolnav. Decit să falsifice istoria politică numai ca să pună ceva sare în cîntecele d-sale d. Barbu Delavrancea s’ar putea menține în simplul rol de lăutar banal al boerilor conservatori. ------------exo------------ SCOȚIENE Don Quijotte și Ionaș D. Ionaș Grădișteanu a vorbit de tipurile lui Sardou, voind să arate cît e de citit. Oare n’ar fi fost mai bine să se gîndească la tipul lui Cervantes, ilustrul bărbat de stat conservator? Răgușeală politică D. Filipescu și-a perdut vocea în parlament. E singura schimbare a d-lui Filipescu care va trece neobservată d-lui Maiorescu. Speranțe deșarte Conservatori sunt veseli că sub cravașa noului șef vor deveni puternici. Ei uită că oricît de bun ar fi jockeyul, din gloabe nu se pot face pur-sînge! Chestie de gust D. Delavrancea a numit pe d. Al. Marghiloman ..elüste“. Chestie de gust bineînțeles! Scoți. .------------nxo------------ Intentai i-lși loroa O ÎNTREBARE PENTRU ȘEFUL UNUI PARTID PRETINS NAȚIONAL DEMOCRAT Un ziar de dimineață a solicitat un interview d-ln N. larga asupra situației politice Firește că d. lorga s’a grăbit să respundă la toate întrebările ziaristului, mai ales că i s’a dat prilejul unei noui contradicții. D. Iorga se ridică împotriva colegiului unic, plasîndu-și cu această ocazie obicinuitele d-sale mici răutăți. Declarațiunilor d-lui N. Iorga, se cuvine un singur răspuns scurt, dar foarte luminos prin simpla contrazicere în care se pune cel ce le-a făcut. D. N. Iorga propune prin programul partidului d-sale o reformă electorală cu introducerea sufragiului universal, cu alte cuvinte cu mai mult decât colegiul unic. Atunci cum găsește d. Iorga primejdios colegiul unic și nu are aceiași judecată și pentru aceleași motive cu privire la sufragiul universal? Ne mulțumim cu această întrebare, deși ar mai fi multe întrebări de pus șefului unui partid care se pretinde național-democrat și care nu-și dă seama că colegiul unic reprezintă asigurarea solidarităței naționale. Atît! -XX Flia Britanica și petrolul FLOTA BRITANICA ISI ASIGURA COMBUSTIBILUL LICHID Whiston Churchill, lordul amiralitătei britanice, a depus pe biuroul Camerei Comunelor un proect de lege prin care guvernul englez e autorizat să răscumpere, pînă la concurența sumei de 55 milioane lei, acțiunile întreprinderei „Anglo-Persian Oiliay“ care exploatează vaste regiuni petrolifere în raza Golfului Persic. In expunerea de motive care însoțește acest proect de lege, ministrul Churchill arată că e de un interes primordial pentru flota engleză ca ea să dispună de cet mai mari cantități de petrol, fiindcă combustibilul lichid urmează să fie introdus pe o scară mare în flota britanică. „Nu vom renunța“, adaugă Churchill, la întrebuințarea cărbunilor, dar necesitățile crescînde ale flotei noastre, ne impun de pe acum datoria să ne asigurăm bogate și nedisputate debușeuri de petrol. Anglo- Persian Oiliay are concesiuni asupra unei regiuni petrolifere mai mare decit Franța și Germania la un loc și asigurîndu-ne monopolul acțiunilor acestei întreprinderi, ne asigurăm totodată și monopolul produselor ei“. Proectul de lege în chestiune a fost votat de, aproape unanimitatea Camerei Comunelor, însemnătatea lui economică și militară nu are nevoie să fie învederată. Urmînd seria anchetelor pe care ne-am propus să le facem prin cartierele de la periferia Capitalei, cu scopul ca arătînd necontenit lipsurile și neajunsurile de care suferă să îndreptăm asupra acestora atențiunea acelora în mina editura este incredibitata edilitatea Capitalei, am vizitat Cartierul Teiul Doamnei“ și ne-am convins că, față cu starea actuală de lucruri din punct de vedere edilitar și de salubritate se impun neapărate măsuri de îmbunătățire. Avem încredere în solicitudinea celor din fruntea actualei administrațiuni comunale și nu punem la îndoială că programul de activitate al d-lui Primar al Capitalei se va realiza și va transforma Bucureștiul într’un oraș frumos și care să nu ducă lipsă de nimic, nedând uitării nici acest oropsit cartier. * Am stat de vorbă cu d. Mihail Popescu proprietar în strada Maica Domnului din cartierul Tei. D-sa auzind scopul anchetei noastre s’a grăbi să ne mulțumească și ne-a dat apoi cîteva lămuriri relative la starea acestui cartier, avînd grije să ne spună prealabil că locuitorii cartierului au făcut nenumărate petițiuni către primărie, toate însă fără nici un rezultat. Prima chestiune a fost referitoare la pavaj.Pe străzile Sf. Nicolae, Sf. Vasile, Maica Domnului, Sf. Spiridon a rămas vechiul caldarîm pe care vehiculele mai încărcate nu poate să răzbată, iar în timpuri ploioase oamenii le ocolesc fiindcă sunt cu desăvîrșire impracticabile. Străzile sînt presărate pe alocuri cu gropi și șanțuri, care rămîn în permanență pline cu apă depozitată de ploi, și care au tendința, mai ales vara, să se transforme în focare de infecțiune primejdioase sănătăței populațiunei acestui cartier. In fața cimitirului „Reînvierea“ există o groapă mare plină cu apă, care ar putea fi întrebuințată ca bazin de narațiune. jur împrejur, pe o mare porțiune stă împrăștiat noroiul și mlăștinile făcînd circulațiunea imposibilă, și amenințînd sănătatea. In timpul verei noroiul se usucă și, la cea mai mică adiere de vînt se ridică în nori de praf asfixiînd populațiunea. La lipsa unui pavaj bun în acest cartier se mai adaogă și lipsa unui canal din care decurg atîtea neajunsuri. Murdăriile sunt aruncate în stradă și rămîn acolo pentru totdeauna,așa încît, în permanență, domnește un aspect respingător și un miros insuportabil. Ploile abundente căzute în ultimul timp a inundat aproape tot cartierul, și îl va inunda ori de cite ori va ploua ceva mai mult. Dacă s’ar face un canal, ar dispărea și teama de care sunt cuprinși locuitorii acestui cartier ori de cîte ori se abate Un nor mai gros pe cer. Locuințele în majoritatea lor fiind scunde,—căci populațiunea este în mare parte nevoiașe, — sunt umede, insalubre și mare parte gata să se prăbușească din cauza terenului desfundat și a apei care ne-avînd vre-o scurgere i se infiltrează în pământ. Pe citle abundentă este apa depozitată de ploi prin nenumăratele gropi, cu care este înzetrat cartierul, pe atîta se simte nevoia apei de băut. Oamenii își procură apa extrăgînd-o din pămînt cu pompe; se știe cit de nesănătoasă este acest fel de apă lipsită de aer și de elementele unei ape potabile, întregul cartier își procură apă cu adevărat bună de băut dintr’o singură cișmea ce se află instalată în str. Maica Domnnuiuii cotit cu str. Tei, căci, deși exista conducte de apă, totuși instalațiunile fiind prea costisitoare, iar populațiunea în majoritatea ei fiind lipsită de mijloace, nu poate cheltui atîtia bani pentru a avea fiecare câte o cișmea lingă locuința sa. Ar fi o măsură fericită, dacă s’ar mai instala vre-o doua trei cișmele, cari ar aduce foloase reale populatiuniiisi, cruțînd-o de atîtea drumuri pe cari trebue să le facă pentru a-și procura apa necesară pentru băut. In ceea ce privește luminatul, se poate remarca iarăși multe neajunsuri. Felinarele cu lămpi cu potecii luminează rău, și ne închipuim era trebue să fie noaptea, după ploaie, pe niște străzi nepavate, presărate cu gropi și șanțuri. * In rezumat vom spune că pentru a remedia lipsurile acestui cartier trebuesc: pavaj, canal, apă și lumină. Nădăjduim și odată cu noi nădajduește o întreagă populațiune că față cu această stare de lucruri se impun măsuri de îmbunătățire și sîntem convinși că speranțele nu sînt zadarnice. AL San Anchete edilitare Săi u „m MAI FI DE CÎTE LIPSURI SUPERA ACEST CARTIER: LIPSA MB3 DE PAY AJ, CANAL ȘI APA DE BAUT HOTE Cum se cresc fetele? lntr’un obișnuit prospect de pensionat găsim cite frakistruicti-uri.i cu adevărat suggestive. Prospectul e all noului „Pensionat-mio-deT“ -pe care doi soți, iind mioși iubitorii de școală din care untul e -eminentul director al unui gimnaziu din Capitală d. Petre Martiniescu,—îl înființează ila teamina, — Pensionat ce avem convingerea că va fi cu adevărat „model“. Găsim în acest anunț instrucțiuni de amănunt cu privire la educația fetelor; aflăm cum, școala va fi înzestrată cu un bogat material artistic, care va forma intuiția frumosul Jiul în tinerele elleve, aflăm că instituitul va fi astfel condus încît patriotismul și credința religioasă să fie sădite de timpuriu fin mintela copilelor; dar mai aflăm un ittoru interesiator. Elevele vor fi învățatei a tine gospodăria și vor fi oprite de a întrebuința pentru toaleta lor, ce trebue să fie numai simplu igienică, articole de lux,—parfumuri de exemplu. Iată o măsură care ne desvelește cu adevărat o lacună a educației fetelor de la noi. In bună parte cile sunt educate nu în sensul de a deveni bune gospodine, de a duce o viata simplă și fără multe rafinamente inutile de lux.Se crede de către cei mai multi părinți că fetele lor vor fi cu atît mai ușoare „piietinie de casă“,eram se spunea pe vremeia lui Alexandri, cu cit vor fi mai luxoase, mai in curent -cu „le derniereir“de Paris, cu-cit vor fi mai asidu electrice a romanelor franceze, a pieselor franceze, a poesiei franceize, a ziarelor franceze.... Lie face un „bon ton“ din molromianism • și se creiază în suflet © cea mairidicuilă -și mai absurdă -dintr-o idei,că valoarea personală stă în imiaimutări a modelor străine, și că scopul vietei unei femei nu poate fi decât sulpier fi eibilitățite luxullui costumului,pălăriei, pantofilor și așa mai departe".... Faptul ca o direcțiune nouă de institut își pune ca normă purificarea sufletelor tinerești prin eliminarea absurdelor mâinii ale luxului, și a pornirilor superficiale, ce încolțesc î r» TM>ulte din femeile michelime, este finea o nouă dovadă -căîncepem să intrăm pe calea cea bună în toate direcțiile vieței public ©.... Petronius d - TQ-— I ... , A Chestia combustibilului lichid,după scum -se știe, preocupă astăzi pe toată lumea,pentru că comisumatia sa este universală. Intrebuimtăriile pericolullui se măresc chiar repede cu desvoltarea aeronauticei și automobilismului, fără a mai vorbi de iluminat. Afară de asta, hoade_ marinele de războiu se preiccuipă azi de întrebuințarea acestui combustibil, care estie mult mai avantajos decit cărbunele, însă mai toate sunt reținutede greutatea aproviziionărea, adică mai mult de i lipsa acestui articol -decit despretul cu care ar putea fi cumpărat. In adevăr, dacă cercetăm datele statistice provizorii ale producțiuinii monndiale -pe 1913, căci cele definitive -încă n’-au apărut, vedem că numai Statele-Unite notează un sport imipocrrtant,pe cînd pro ducțimea europeamă Considerată in general este in stagnare, dacă nu chiar in decilim după cum nie arată cifrele de mai jos: 1913 1912 Si acum, dacă, pe deoparte, avem în vedere că productiunea americană n’a putut fi obținută decit numiai prin formarea de noui -puțuri și prin extragerea petrolului de la cele mai mari adâncimi, iar pe de altă parte, dacă avem în vedere constatarea făcută -că,din marea ei productie- de peste 242 milioane te zile, _America nu exportă decît abia -a cinncea parte, — restul fiind absorbit de -a cinsumația imtierină -care e ,în continuă creștere, numai, astfel ne putem -dia mai bine seamă de amenințarea echilibrului dintre producția și clnsurmația petro kiümi. Iar această rupere de echilibru este cu atît mai posibilă, cu cît în multe părți s’a constatlat că puțurile petrolifere sunt orai -epuizabile -die ci miinelle de cărbuni,mai ales lîm primiele substraturi, iar spadagiile -la aldiiniermi miari pe lîngă că sunt foarte oistisitoare, dar mai au inconvenție intu] -de a da peste inundațiuni subterane de iapă, -ceea -ce scumpește foarte mult lucrul și deci și valoarea -devenind pe fiecare zi -tot mai parte însă, după cum am spus,cererea devenind ,pe fiecare zi tot mai mare, ea va fi considerabilă din ziua, mai ales, cînd toate marinare vor adopte combustibilul lichid. In asemeneaonditiuni se înțelege de ce Germania, Rusia, Anglia și aițiS statte -sunt atît de prejoculpate de chestia aprovizionării petrolului pentru mlașrina de războiu și pentru diferite , alte servicii importante ale statutei. In asemenea împrejurării, este iarăși ușor de înțeles dece ■ industria priviată din diferite tăîimi' la noi -a înțelesptat sS hhx-șî măî igteancăisocoteală fată de ureturile uscate ale combustibilului lichid, prețuri .cari îmi să neîind va ilioareia eo»tiDril)i fabricatelor, nu pot fi decît forărte greu suportate, -dată fiind lupta de concurentă din ce îin ce mai lin versatiaă -carne se dă pe terenul econoamic. Din această ianiză o firesc ca industriașii să fie inferniul-tumiti mai ales când se văd nevoiți ca să renunțe la o parte din cîștig sau ,să-și mai disude vietia latimiöie pe care le au adaptat pe cînd petroluill era mai eftin și n’avea întrebuințările pe canale are azi. D ©citu pintru aceasta nu poate fi nimenii învinovățit, de oarece e vorba de un fenomem latural care nu va dispare de cît inumai atunci, cînd noui și mari zăcăminte de petroil vor fi descoperite, își eî nnd ,producția va i putea acoperi cu anseanăre trebuințele consumației. -Și lucrul acesta inu-i improbabil,deoarece sunt deja tinuturi impoirtante atît în Asia ■cît își în America care își crezdie că ar comnține izvoare mari de petsoil-Cu toată criza petciliferă către sa resimte pe piața europeană -și care nu se putea ca să nu aibă rap-e ircursiuni -și la nobeumi se întâmplă și cu alte produse, în ce privește industria noastră s’a putut vedea că guvernul n’a rămas depănător la plângeri]© care i s’au adresat. D. ministru Al. Radovici ținînla seama de situația preciaică a micilor industriași, le-a apărat interesele cu aceași -căldură și bună voință cu care a apărat și interesele diferiteiloir servicii ale statului, reușind ea să determine siciciatățile petrolifeire -ca ,să -polavie la preturi mai convenabile sponitiru re-sidurile și benzina comisumane în țară. Gratie delei maini ai acestei iniiterventii i s’a putut stabilii acea soluție echitabilă,care a atenuat mult efectele drezi combustibilul lui,,criză care de altfel se resimte și în alte tari producătoare fără a mai vorbii de cele care importă acest produs. Totuși, vedem că o parte din cei interesati fie -din cauza necunoaștarei mai de aproape a -situației, fie din alte motive străine poate de nevoite industriei, continuă să se agite pe tema se umpired . produseloir petrolifere. Pe ceii de bună credință noi ,ne-ami făcut datoria de a-i lumina, spunnându-le, totdeodată, că doai ce s’a putut face -s’ia făcut. Criza petroliferă -care se resimte Pe întreaga piață antropeană fiind datorată,mai mult, unor fenomeinre naturale, nu va încerta și nu va disipare decit numai o ioartă cu cauza care a produs-o » • G. U. B. -exorNA Chestii economici !M CHESTIA Combustibilul!» Lichid AMENINȚAREA ECHILIBRULUI DINTRE PRODUCȚIE ȘI CONSUMAȚIE. — URMĂRILE LEGEI FATALE ALE OFERTEI ȘI CEREREI. — NEMULȚUMIREA CONSUMATORILOR.—O SOLUȚIE ECHITABILA PENTRU INDUSTRIA NOASTRA In milioane tone Statele-Unite 32 29.5 Rusia 9 9-5 Mexique 2 2.3 România 1-9 1.8 Indoile 1.7 1-7 Gal,1 tip, 1 1-7