Viitorul, septembrie 1914 (Anul 8, nr. 2356-2385)
1914-09-19 / nr. 2374
-l u r 4 > Aceiași misiune, Alte mijloace TM Cu prilejul acțiunei de la Universitate — Ca și opinia publică, firesc interemsald fic ce'nou post care se face în directă 'legătura cu o situațiuied zilei, nte agi, urmărim și noi ■mișcarea universitară'începută în sala dela universitate .și transplantată apoi de tribuna politică de la Dacia. O urmărim, fără îndoială, cu luarea aminte la care obligă situațiunea și răspunderile morale ale acestui înalt corp de îndrumători și luminători ai tineretului nostru universitar, — iar dacă pînă acum am evitat discuțiunea în jurul mișcărei de la Univoșilele, am făcut-o de teamă ca, sub influenta, celei dinții impresii, să vii păcătuim în înțelesul ce i-am fi putut da. Cronicari de fiece zi ai vremurilor pe cari le trăim, astăzi însă ne socotim destul de lămuriți ca să ne permitem oarecari observațiuni, pe cari vide prilejește de altfel cele mai recente cuvântări ale d-lor profesori Emanoil Antonescu și Tanoviceanu. La întrunirea ținută alaltă seară d-nii Antonescu și Tanoviceanu, inspirîndu-se, din pilda universitarilor germani, au fixat singuri cu mult acvimojolid mare, foarte mare, al Universităței în viața Statului român. I. Em. Antonescu spunea la această întrunire: S’a zis : Ce caută Universitatea în această mișcare? Ceea ce au făcut profesorii germani universitari, făcând Germania mare — căutăm să facem și noi. Același perfect adevăr l’a afirmat și d. profesor Tanoviceanu cînd, urinând pe d. Em. Antonescu la tribună, Va complectat, adăugind Germania dacă a ajuns unde este astăzi, aceasta se datorește universităților sale. Mișcarea noastră, a profesorilor universitari, trebuie privită cu mare respect: noi dorim unitatea națională și nimic mai mult. Fără îndoială, —și toți suntem de acord în această privință, — că Germania r datoare cu un mare tribut de recunoștință Universităților ei. Dar dacă în principiu profesorii noștri universitari s’au inspirat din pilda neîndoios frumoasă a universitarilor germani, desigur că nu au putut să uite nici mijloacele prin care Universitățile germane au câștigat cu activitatea lor dreptul la recunoștința care li se datoresc astăzi. Apostoli conștiincioși și neobosiți ai științei, convinși ma întâi ei însăși de rolul cultural al misiunei lorîa o conștiință larg desvoltată a datoriei și a răspunderilor, universitarii germani de ezi și de azi și-au împlinit chemarea numai de pe înălțimea impunătoare a catedrei. Disprețuitori a tot ce ese din cadrul luminos al preocupării științifice, dînd tineretului pilda datoriei împlinite, au format studențimea germană la o școală, care nu e nici aceia a manifestațiilor de stradă și nici a discursurilor pătimașe de pe tribunele politice ale unor săli gălăgioase, oarecari. . La școala, aceasta studențimea germană a învățat să cunoască mulțumirea împlinirei datoriei și greutatea mare a răspunderilor. Formând asemenea, oameni ori ca și azi, universitarii germani, au jucat rolul considerabil care, li se recunoaște în opera națională, căreia se datorește Germania vremurilor voastre. Recunoscînd oportunitatea apropierei în principiu dintre acțiunea Universităților germane cu cea dela noi, suntem însă cu totul îndreptățiți să facem rezerve asupra mijloacelor de cari s’au slujit germanii față de mijloacele cari se întrebuințează la noi. Desigur că și rezultatele nu vor putea fi aceleiași. ........................... » • I > » *1 Am relevat cele două atitudini universitare, tocmai fiind că suntem convinși de bunele intențiuni ale profesorilor noștri. Forma însă, sub care ele se manifestă, este nepotrivită, cerințelor situațiunei în care ne găsim. De aceia avem convingerea că aceste constatări cu totul binevoitoare—, rezultat al paralelei dintre acțiunea Universităților germane și alor voastre, — vor avea cel puțin efectul de a marca pe viitor mai puține absențe de la prelegerile universitare și din partea celor datori să le facă și din partea studenților cari au datoria să le asculte. FOSTUL SULTAN AL MAROCULUI LA BORDEAUX Roma, 17 Sept. — Fostul Sultan al Marocului a vizitat ori pe ministrul de externe francez la Bordeaux. (A. T. I.) EPIROTII NU VOR OCUPA VALONA Roma, 17 Sept. — D. Venizelos a declarat formal contelui Bosdori, ministrul italian la Atena, că epiroții nu vor ocupa Valona. La Atena se cunosc intențiunile Italiei, cari vor fi respectate de guvernul elin. (A. T. I.) SITUAȚIA Pe teatrul operațiunilor militare, mari și crincepe lapt sapt in curs. Francezii și Germanii, cari au pivotat tiip de penă săptămîni in jurul cetăței Verdan, sunt pe punctul de a se lucaera întru luptă al cărei sfîrșit nu mai poate satirzia Beligeranții din ambele tabere fac prevederi in favoarea lor. Nevăruie e că amândoi stăpînesc pozițiuni strategice bine întărite. Pe frontul oriental, are loc în acest moment o încăerare înverșunată între armata rusă și armatele austro-germane. Lupta se dă în Galiția de Vest și în Polonia rusească de Sud Rușii anunță că au succes împotriva austro-germanilor in preajma cetății Przemisi, din Berlin și din Viena se anunță in schimb că In Polonia rusească armata țarului e bătută și respinsă de pe ambele maluri ale Vistulei. Tot așa Brori anunță că a fost respinsă armata rusă care, trecîins crestere Carpațiior galițieni, a invadat pe teritorul ungar. Cerul balcanic e posomorit. Turcia a Închis Bardaneisle sus mint că o flotă anglo-franceză evoluează in apropierea lor. Grecii vor să anexeze oficial insulele Epe. La Sofiia se ține un consiliu de coroană In vederea atitudinei viitoare a Bulgariei. Nu mai puțin demne de relevat sunt știrile care anunță o mișcare a Afganistanilor, Belucistanilor și Perșilor în contra Rusiei. Dacâ aceste știri se adeveresc, atunci e evident că emisarii otomani trimiși sâ instigheze pe mahomedanii din Asia în contra îripiei lntelegeri înregistrează un început de succes. În acest caz conflagrația își lărgește cadrul și războiul care în esența lui e sin război de firmutațiune economică, va avea gruporți sa ne zguduitoare în regiunile menite a fiin hinterlandeconi c ăi marilor state europene SCENE DIN RĂZBOIU MITRALIERE GERMANE IN ACȚIUNE Leidra amenințată de Zeppelinurlăzboiul din sectorul oriental Roma. 17 Sept. — Corespondentul ziarului Times telegrafiază din Petrograd că Kaizerul se găsește cu adevărat în Prusia Orientală. Acelaș corespondent afirmă că Statul Major german consideră cîmpul oriental al războiului ca cel mai important. E vorba de probabile debarcări germane pe teritoriul rusesc cu toate că tehnicicompetenți cred că această operațiune ar fi imposibilă. Cercurile militare engleze cred că Rusia va obliga pe dușmanii săi să se bată în Cracovia și Galiția. (A. T. I.) NEUTRALITATEA TURCIEI Roma, .17 Sept. — Vorbind de atitudinea guvernului otoman, ziarul Popolo Romano socotește că drept răsplată pentru neutralitatea sa, Turcia cere învoirea Europei la desființarea Capitulațiunilor. (A. T. 1.) Situația pe front, occidental Roma,, ,17 Sept. — Se anință din Paris că situațiunea este neschimbată pe linia franceză în regiunea Pont-a-Mousson Apremont (Meuse) și în regiunea St. Michel, Sauteurs la nord de Spada și îre părtea de sud a Monse la sud de Verdun. Francezii ar fi făcut oei mai mulți prizonieri germani. (A. T I.) ______ LUPTE NAVALE LANGA KIAO CEAU Roma, 17 Sept. — Se anunța din Tokio că Duminica trecută au fost bătuți germanii la 5 mile de Kiao-Ueau. Trei năvi germane au fost bombardate cu tunurile de către aripa stingă japoneză. (A. T. 1.) Kaiserul i-a comanda trupelor contra rușilor Roma, 17 Sept. — Se telegrafiază din Petrograd că Kaiserul a luat comanda trupelor ce operează contra armatei dinspre Visim și Grodno. O mare luptă s-a început de Sîmbătă pe un front de o sută de kilometri lângă Niemen. Cele două aripi ale armatei ruse se reazimă pe pozițiunile de la Ossovicz și Druskenski. Continuă bombardarea la Ossovicz și acțiunea foarte violentă pe frontul Silesiei. (A. T. I.) O BARCA CU PESCARI SCUFUNDATA Roma, 17 Seipt. — O barcă cu opt pescari s’a scufundat ori pe coasta Adriaticei lingă Senigallia lovinduse de o mină care a explodat. (A. T. I.) ȘTIRI NECONFIRMATE Roma, 17 Sept. — Nu s’a pri ■mit nici o confirmare de la Dunzzo că Buran Iddin ar fi fost ■des Prinț al Albaniei. (A. T. I.) Situația germanilor e bună pe sectorul occidental Roma, 17 Sept. — Messager află din Berlin că un critic miitar scrie în Lokal Anzeiger că „Rezultatele obținute pînă acum de uiatele germane pe sectorul occidental sunt cu se poate de bine ac luarea localității Camp des Domains și a trecătoarei Meusei și atacul fortului Parodies vor folosi la învăluirea pozițiunilor inamice. Același critic cercetând rezultatele obținute pînă acum de artileria germană, pune în evidență superioritatea ei față de artileria franceză. Criticul militar al ziarului Mirage Berliner Zeitung scrie că silințele franceze de a înconjura aripa stânga germana transbului, de vreme ce sforturile germane de a rupe linia Vardin-Toul au avut succes. Actuala întrerupere a operațiunilor înseamnă că cele două armate își adună forțele pentru ciocnirea decisivă. (A. T. I.)■ Situația pe Frontul Franco-German — COMUNICAT OFICIAL — Paris 17 Septembrie. — Comunicatul oficial din 28/9 ora 23 spune: La aripa noastră dreaptă situația este iar oră bila. La centru, trupele franceze au rezistat cu succes la Hauts de Meuse. 1a Woëvre, o ceață deasă a suspendat de fapt operațiunile militare. Pe aripa noastră dreaptă în Lorena și Vosgi situația e neschimbată. (Havas) * Paris 17 Septembrie. — Nimic nou în situația generală. Domnește o liniște relativă de o parte a frontului. Pe drumul dintre Cambrai la Arras, inimicul ne-a atacat și a fost respins în spre Maricourt, la nord de acel drum. La sudul apei Somme inimicul ne-a atacat cu violență la Lihious și la Champion. Aceste două localități au rămas în mina noastră. Progrese s’au făcut iarăș spre nord-est de Soissons. Situația e neschimbată pe aripa dreaptă. londra amenintats é Zeppelinuri Berlin 17 Septembrie. — Berliner Tagblatt află din Haga că un aviator belgian eminent a fost chemat din Anvers la Londra și ar fi declarat că sunt puține speranțe ca bombardarea Londrei de Zeppelinuri să fie împedecată. (K. K. T. Correspondenz Bureau). * In cercurile militare din Berlin se vorbește serios de un atac al dirigenbrelor Zeppelin împotriva Londrei. Se spune astfel că zborurile se efectuiază cu exactitate matematica. Cu ajutorul busolei chiar pe ceață, zeppelinurile vor putea ajunge deasupra Londrei. Tocmai ceea ce se credea că va împiedica, zborurile adică, ceața, de pe Marea Nordului și de la Londra — se spune că va ajuta acum la atacul ce-l vor da aviatorii germani capitalei Angliei. In adevăr, pe ceață baloanele vor putea zbura neturburate de tirul trupelor engleze și odata fixat pe harta aviatică punctul unde se află Londra ele vor arunca bombe cari vor pricinui mari pagube orașului, DE CE AU FOST închise Dardand de Constantinopole 17 Sept. — O notă oficioasă, în scop de a justifica închiderea desăvîrșită a Dardanelelor, constată că flotele engleză și franceză încrucișează de câtva timp în fața intriniei Dardanelelor, unde vizitează, percheziționează vasele care ies sau intră ceea ce pricinuește o atingere la libertatea navigației în Dardanele. Guvernul otoman s’a văzut prin, urmare silit nu închidă Dardanelele și nu le va redeschide decît după ce flotele sus zise se vor îndepărta și când situația anormală de acum va fi schimbată. Ofensiva germană contra Inversului respinsă Petrograd, 17 Sept. — Germanii au încercat o ofensivă energică în contra Anversului, dar au fost respinși pretutindeni. Orașele Alost și Malines sunt bombardate cu înverșunare— luptele din Belgia Un comunicat german asupra bombardării catedralelor Berlin, 17 Sept. — Se telegrafiasă din Bruxelles că, în luptele de lngă Malines, artileria, de asediu germană a primit ordinul de a nu trage asupra orașului spre a feri catedrala, dar belgienii nu au fost atât de prudenți și au aruncat obuze de calibru mare asupra orașului Malines din fortul Waellem, situat la nord de Bruxelles, orașul Malines fiind ocupat de germani Comandantul trupelor germane care asediază Anvers, în scop de a avertiza guvernul belgian, a trimis miniștrilor Statelor Unite și al Spaniei, la Bruxelles, comunicatul următor : Atâta timp cît autoritățile militare belgiene nu vor întrebuința monumentele artistice și mai ales turnurile bisericilor pe aru scopuri militare, tupele germane vor căuta să feream de bombsardare aceste edificii cît va fi cu putință cu forța enormă, a pricciselor moderne. (Golffbureau ) ’ In „Romîniiul“ din Arad d. Al. Ciura publică un articol vibrant de emoțiune în care se glorifică al nostru Vlaicu, după trecerea unui an, care a trecut ca o zi, de la neașteptata-i moarte... „Se împlinește anul... Ne-aducem așa de bine aminte de Duminica aceea, cu soare de toamnă timpurie, cînd serbările „Asociației“ au fost cerute de vestea fatailă. Aurel Vlaicu, șoimii Ardealului, care s’a ridicat din căsuța modestă țărănească a satului Binținți pînă sus, la culmile atinse de așa puțini muritori geniali, s’a prăbușit din înălțime, lăsînd în Jale un neam întreg. Ne-aducem aminte de depeșa laconică, de impresia ei zguduitoare, de opintirea noastră zadarnică, de a nu crede în șirele grozave. Așteptam, în tot momentul, o rectificare, care să ne asigure, că știrea nu e adevărată în întregimea ei, că Vlaicu al nostiu a suferit un accident, că e rănit chiar, — dar că îl vom vedea iarăș, planînd deasupra capetelor noastre, ca un simbol dăinător de nădejdi“. 1 Totuși Vlaicu a murit de abme rea, în cea mai sinistră ,dintre nenorociri, dar și în cea mai înălțătoare, pentru un soldat al datoriei, în timpul unui mers ce voia să fie triumfal, peste Carpați, peste munții cari oricît sunt de înalți nu reușesc să despartă pe fii aceluiași neam! Astăzi Vlaicu e aproape uitat, căci cum zice d. Ciura : „Amintirea lui Vlaicu nu s’a stins în sufletul nostru, dar chipul lui apare mai șters în valurile de fum, ce țișnesc amenințătoare din atîtea guri de tunuri, la cele patru vînturi, dela malul Senei la Siberia și dela malul Nevei pînă dincolo de Dunărea de jos...“ Și această amintire nu trebue să fie din acelea care să se șteargă ușor, căci față de Manele lui Vlaicu suntem datori, cu deosebite obligațiuni sufletești, din care rațiunea noastră caută să lămurească pe cîteva. Mai întâia Vlaicu a fost unul din acele spirite rare în neamul românesc, care au putut să lucreze activ și spontanen, așa că să preiese combinatului noni. A fost tipul inventatorului. Și astfel de spirite creatoare, noi Românii n’am avut multe. Vlaicu a perfecționat aparatul său de sburaj, pînă a făcut aproape unul cu totul nou, iar intimii lui afirmă că ereenul lui Vlaicu muncea ca să născocească felurite aparate, instrumente, adaptări, etc. -cari fac din industria de azi o zeiță a confortului și a bunului traiu. Vlaieu, în al doilea rînd a fost un mare român. Printre atîtea talente, de muzicanți, de executanți, de cîntăreți, de artiști ce rîvne de a-și face un nume și-o avere cît de departe de țara lor,,lui Vlaieu dacă i s’ar fi oferit Edenul păimîntesc pentru a-și vinde brevetul, sau a fi pilotul altui neam, n’ar fi făcut-o, chiar dacă pentru aceasta, ar fi trebuit să se întoarcă iarăși la casa lui de țăran sărac din Ardeal! Și în al doilea rând, momentele grozave ale prezentului sunt din cele cari ne evocă cu mai multă intensitate figura bărbătească și viața de jertfit a celui ce un an a pus uitarea pe mormîntul neașteptat In aceste momente de bărbătești îndemnuri, de reculegeri naționale, de soldați eroici, pasărea ce nu mai este, care știa să sboare așa de bine d așa de ușor, ar fi fost un simlxr puternic de înălțare națională, de mîndrie patriotică. Vlaicu, însă, a murit cum mar eroii. Dar noi, caii îi supraviețuim fără să fi avut meritele lui, se cuvine să nu-1 uităm, să nu-1 ștergem cu ușurință din cugetele noastre, — din cugetele noastre care de multe ori totuși — sunt leneșe să păstreze amintiri ce ar trebui se fie scumpe! HOTEl aniversare Ce datorăm lui Vlaicu UN INIMOS ARTICOL DIN „ROMANUL“ ARDELEAN, NE EVOCA OBLIGAȚIILE NOASTRE ------------- 0X0----------np TAUSA> LUPTELE AUSTRIEI UN COMUNICAT VIENEZ Viena, 17 Septembrie. — Comunicat oficial. — înaltul comandament a publicat ordinea de zi următoare . Situația ne e favorabilă nouă precum și armatei aliate germană. Ofensiva rusească în Galiția e pe punctul de a fi nimicită, împreună cu trupele germane vom învinge și vom nimici din nou pe dușman, bătut de curînd lingă Krasnik și Zamnosc, precum și la Instersberg și Tannenberg. In Franța, grosul forțelor germane a pătruns în zid iresistibil în teritoriul dușmanului și o mare victorie germană e iminentă. Pe cîmpul de războiu balcanic, luptăm de asemenea pe teritoriul dumanului. Rezistența sîrbilor a început să slăbească nemultumii, râsvrătiri, mizeria și foametea amenință în interior pe sîrbi, pe cînd monarhia și imperiul german sînt uniți și cu o deplină încredere, vom continua pînă la sfîrșit acest războiu care ne-a fost impus într-un mod criminal. Iată adevărul despre situația și trebue să fie comunicată tuturor ofițerilor spre a fi comunicată soldaților în limba lor maternă. (K. K. T. Korrespondenz Bureau. (Ss) Arhiducele Frederic. Germanii nu respectă savoul familiei Poincare Petrograd 17 Sept. — Se telegrafiază din Nabécourt (districtul Meuse) că germanii au fracturat eroul familiei Președintelui Poincaré, și că apoi au îngropat, acolo pe morții lor. n jurul bombardatei orașului Gattaro de către francezi Flota austriacă n’a distrus nici un vas francez Bordeaux. 17 Sept. — Gazeta Coloniei a anunțat oficial, la 27 cor. agențiilor presei străine că „forturile din Cattaro au distrus la 19 cor. un mare val de războiu francez , că Austritten au interceptat o telegramă fără fir franceză anunțând un atac al escadrei care s’a și arătat la ora anunțată cu 15 vase mari și 3 miei, că Austriacii așteptând, acest atac foarte bine pregătiți au scufundat, la prima lor salvă, un vas francez punând pe celelalte pe fugă. Ministerul marinei francez desminte categoric această, știre. Nimic nu poate să fi fost de, natură a permite circularea acestui svon., Pină astăzi nici un vas francez n’a fost atras de vreun proectil anti’r,etc. Suntem cu atit Puii îndreptățiți ac ai surpriniși de această știre publicată de ziarul oficios genuini cu cît e vorba de un fagi ce s’ar fi gel recul după acel ziar 10 zile înainte de anunțarea ziar, și că ar fi fost deci vreme ca amiralitatea germană să verifice exactitatea știrei. E vorba însă și de astă dată de una din numeroasele știri mincinoase făurite la Berlin. -------------exc----------- STAREA MORALA a trupelor austro-ungare Niș 17 Septembrie. Prizonierii austriaci povestesc că o panică generală s’a întîmplat în rândurile inamice în ziua de 24/9 lingă Gorșevo, din cauza că un regiment ungur complect zăpăcit a luat-o la fugă; a 10-ea parte din efectivul regimentului a fost împușcat spre a da celorlalți o pildă. In aceași zi, tutmeroși soldați din regimentele 51i, 76 și 99 infanterie, s’a îmbătat cu țuică într’un sat ,și apoi certâidu-se, au tras focuri de pușcă. In felul acesta, dușmanul a pierdut o mie de soldați. După astfel de Incidente, își poate închipui oricine starea morală a trupelor austroungare. (Fresbureau). --------------1—exr». .......* NUMISMATICA ROMÂNA Puțini sunt aceia câmd la noi s’au ocupat de clasificarea științifică a medaliilor și monedelor, și mai ales puținii sunt aceia cari au avut gustul de-a face colecțiuni de acest fel. Cel ce scrie aceste linii a avut fericirea să trăiască de mic copiii în casa tatălui său care era un colecționator pasionat de medalii, și ele aceia nu fără o oarecare duioasă melancolie a timpurilor ce nu mai sunt, citesc revista interesantă ce o serie de amatori numismați o scot de câtva timp în București, sub forma unei publicații semestriale și sub îngrijirea d-lui Constantin Moisil, profesor secundar și numismat, ajutor al Academiei Române. Din interesantul număr ultim apărut, care conține articole de d-nii M. Șutzu, general P. V. Năsturel, și C. Moisil, ne-a atras articolul acestuia din urmă, cu privire la medaliile de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Aceste medalii,despre care nise spune că au fost unul din cele 10 capete de acuzare a marelui voevod, deoarece își gravase chipul său pe ele, sunt de-o fineță, și de-o valoare artistică, despre care reproducerea grafică singură ne dovedește. Acest gust de gravură, artistică unit cu gustul arhitectonic, ce face din Brâncoveanu un adevărat factor artistic în progresul estetic ne arată încă odată că țara noastră a avut um trecut cultural, care în mod greșit l’am ignorat prea mult. PETRONIUS -0X0-