Viitorul, septembrie 1915 (Anul 8, nr. 2714-2743)

1915-09-01 / nr. 2714

drMpa ditură nitJi-'Hdți sie Carol X­NTA No. 1 de t**U 113*­­« oo«aeraide) . cultei* pbti­­xr pr .«ssut­ta d.es­m 1915 :EU (cî. I­V) tiirceți yan» 4& AII, DEAOO- e uairareitar. earî uimaesA wrmtaâ ta »Anai. âî., Wimmriiii ■ ..... .ursi 9&mix.tMM&. Carpal • alea dnatre (Mf «ud­ -preEaeasd si seoa­lalor ‘smmMs* *bf «t®roAat. A3. «* hei: Interné, ise- Hmn/ă. Pf'spsH'ile a* i&täv.m-t hh/eüw«. ewers. »«ăstei 5*riíp«4«terf ’s v. L fmj® SfT&AliA LţţSGM (SMA?icí>, 8 L«>«dba&, teatarror ce­ isMmi««, MfeuMt is ocatral CUhíKtfldaí lÎK^sft Ş*o*i» Prefaaé«­­®wí« d« tsEsébal n, C>n—ivatsr *i pmuém, co­«.toílfx BS CGTH — liusémefiMr* mrismü. EtWecdi-Kíí* Or.C&sé. Rrmtüzstét« «etudntzt* te f***#J* «fud*A pipim' ae Isţintil* iot optt­ p.mmm Cwrp. &d*#Rm rcpmstt ți expert­­tssit»băt. Prmep&dm s4 ut/bnmafAteî im ce­rar«. Drcft,wvCTrPrw­ți^arâ . Dna Steri» P. Met4««ec« m&mztsz. ViK^e .Vwteen ?» de la t?*-4W9 Hirt, Item* i* S&srmla. emUî&hea. £ va yretsrl *v«at«i«Mtoe. o» prteftiNfcs te BANCA ALIMAN«rriAW9 . ■ DEAGUSANL IE FiliîSA lAim «S®K USa Si fl F2^B iTCJTaS. DE BOf»&SO&®£ Iar, te»«â«at d« *a metr« pare Tu000 W WMaMuiau» la «op «dată •* A ds hm. pzmbm vm‘%w$:eaxf» î* eiudlal Iha dat: Ck»í® jasu. aoo&m.a, ^Iv^ura, pl­­awisssî* țl «raifearfa. » Si anT«reiset* psa.lr« 1 ÎSmbe­*aa. PAQSPECra L «TM. k m»s^inL& i&Jtmu BtWmyaTBAT^A PiV?f?TELO% ©aJ-D -­fto KM­pie­nt«l sî s! Vikiim de mme și »ARS m GftUS a ENT DETÎie. U BUTELII ți BSTOAIS — sesrtd'v LA DOMICTLÎU -2STAe*AHT DS -F^SMA QMSME — m INCAli»E£5íá «Ii JOI S SEPTEMBRIE i ne » reduc« viAj.«, la pfiav ?i 30- I cari. Culoarea locală a vieţeî »uf­a­­ teşii, r­amao!» a fost rodată, da art- 1 lia şi de Oviein, ilia și Otmilu. D. se-a, înfățişat cn-mă «sin«, sa cunoscută, figura cesa^ liană a împăratului Octavian Au­gust. D. Demetriad a fost cald în dragostea. Lui Ovidiu pentru Iulia. D na AteîîR&isscu, în roiul Iuliei, a avut în actul al treilea, cînd măr­­, turteaţi® lui Octavian August, dra­gostea, poe tril poetM Ovidiu, — ac­­es*Bte vibrante șî pătrunzătoare. Biau îh rodnicile episodice, d-mi: PsiTeacu, A­ebi­le, Bulfinsky, Sto­­rin, Duţ­uliscu şi d-na Ciucurescu. Ia rolul Corb­ei fosta iubită a lui Ovidiu de care a. înnamo­­rat servul Scaur, d-ra Filottî, a ridiaat o fipariţiune inimoasă şî sobră nere ştie să-şî saerifice dra­A «ei aş» încântare B’c­a­­u’Oiîus ft Flmtiita IJ­andariei, ei'alaltă ne­­vost« ttlu&ieă prin copţiiiut şi fru­­assnsetc« vt.«wm‘nor a lui Alecsan­­dri.' Eovftitos © simplă şi cunoscu­­t&: Podul IToraţiii iuÎKVjto pe scla­va Geti». Stiaaa iubeşte însă P« Gsllus şi poetul ştie să renunţe la dragoste» aa. Totul se petrece iu­dreeond ferm«c&tor al fîntînei in­ehtinată b­landuvei. IaTioraţiu, d. Nottara a, fost un mars artist. D-ssi, n,e-a î»fSI*sat pe l*15«at*al „Odeicr“ TteorirUoaa­c. în iâegențK» şi fmoinseţea suifle­­‘tuluî lui lîuSr, îndrSfccfâtit şi piin de ertsur nobilă. Bine d. Bulfinsky ist l-piui lui Soenr, d­e asemeni bîne d. At*aafia»cu în rolul lui Gullus. -l­-na''Diu««reopa a jucat cu căldu­ră șî prigtpcrc rolul Getteî. D-na Cot^tanța Dewna&iad în rolul Ncc­­,reî. fcTOC-ea frarsmită îndrăgostită ds BToratin, a. jumt sobru și cu am­­’plojtrea­ cuvenită. Mai mentionăm r­ol­urile epinodic« jucate de d-nîî u­re*e*s).»i. Beipot şi Petrescu. Ansamblul corect în primul şi ultimul arat a reuşit, să ne dan în actul al doilea o admirabilă schiţă de „compositea“. --------------exp------------­âî30iafu! crimiaa!__ dia calea Moşilor Un alte»ta­ criminal a avut Joc «vwastă în calea Moşilor, colt cu «tr. O. D. Pal­ada din Capitală. Deaftiim Lupan, în vîrstă de 37 »ti, rî*drş cu locuinţa în str. Va­nelor N*. 1, se afla de mul­ă vreme ’■* ctettK* ca un alt rîndaş anume ,Gh­eorgh­e Rostopschi, de 18 ani, nie fel dia Bucovina, domiciliat în bir. Birjarii Vechi 28. Acesta din urm­ă întî'unind ori ,­ Lupan în calda Moșilor, i-a da'' o putarnică lovitură da cuţit în »ixliţnţp. Rănitul a fost dus la spitalul Col­ţea de către „Societatea de sal vă­rs“, iar atentatorul a fost ar­estat la comisairia­iul circ. 7 de poli­ţie. -----------oxo—--------­ mEMQHQCim­ lAcarul Asiloeh­ie Constantin a fost călcat erî de tren în staţia Chi­­t3a, RAm­bol a fost adus pină în sta­ţia B. M. şi de acolo transportat cu Rmniiulguiţa societăţei de salvare la spital­ul Colentina. Siîstltiituî ds BmmlssMQ — Fondat în­­anul 1886 — No. 22, Calea fJerban-Vodă, No. 22 — BUCUREȘTI — Direc­toare , născute BONNIS Uwa teSiîHz) înscrierile încep la 2p August Clipurile încep la 0 Septembrie LIPSCANI 1 Ibcnus Ifi 1312 S’A4S EXPORTAT 4.32SL73S TONE, IU VALOARE DE 642.103.7S3 LEI y 1 Belgia se menţine în fruntea ex­­portulii nostru de mai mulţi ani. li ’Iii iStTi îlisă acest export este în descreştere cu aproape un­ milion de­­ tone faţă de anul anterior şi cu 550­­ miî tone comparativ cu anul 1910. r.n 10 -vTu-Î 188»,­­decedatul pentru valori­ este deci în minus cu 1.10 »nerutrte date. a f’ps­t decorat cu „Co- -milionne leî faţă de primul an şi cu Icoana Rom.uiei’ în gradul de ca- 73 milioane comparativ cu ultimul, vaier, aceasta pe cînd se, afla ca con. Olanda, c«n-o ocupă locul al leilea silier (Anim­al al oraşului Craiova. In exportul nostru, a căzut: în rîn- T.a .l807 luau l­eruianu. a fost ne- ajur­at patmîca. Ea­ se prezintă cp iQO.r­.-it cu vCoroan­a Rommiei m un minus do a­proaba. 250.(£'0 loue în gradul dp plit-cr, tind ea m­empru in valoare do 24 sî jumătate miliotin». Cpncilml jwletean si ilopuiat. al co- fața do amil anterior, și cu un mi­­regiului al lll-lea pe I­olj,iar la,1909 jutis delpeste 368.000 tone în valoare fiind iarăși deputat do. Dolj. a fost de 47 milioane față de 1910. decorat d­l ..Coroana honmuei in­­ o însemnată descreștere se obser­­gradu-I de comandor. __ vă de asemenea şi în Anglia, care Bofan.ştnl de şi 5trecea­m oraşul prezintă la cantităţî un minus de tipsini ca un om econom­, m viaţa 156.000 tone în valoare de arandoe­bă însă fără să ştie stingă ce face 73 milioane, faţă de amil anterior, dreapta, a ajutat pe mulţi ţărani rămfnnimt însă în plus cu 82.000 to­­diipă proprietatea sa, iar in regiu­­ne în valoare de 9 milioane și tu­­trele sale de avocatură se găsesc nu­mărate îh raport cu amil 1910. biele multor persoane pe care de- Descreșteri însemnate se constată punctul i-a ajutat■'•pledîndu-le multe g. la Spania, căra o,în im­pus cu 36 procese în mod. gratuit. i mii tone îti vălcă’rb VTo peste patru Rămăşiţele defunctului care a mu milioane,­­făţă de anul anterior, şi rit jirea de timpuriu căci abia îm- cu 20.090 tone îîi.,v^oam.d­p aproape plinse 57 de ani, se găsesc/lepuse in trei milioane,' fată cu 1SÎ6. cavoul familiei lai proprîetatea sa DescreslBrCtinaiiUnici se constată din comuna Pîrăeni-VTtcea locul la Erdiiia, Bulgairiă și, Stab­ile Uni­­rtau natal. Cu ocazia tristei aniver-jte,­­ uiitai la ‘ean­­îthiff­”în Rusia, Gre Elisa I. Peru ia­­cin si Elveţia- ii tmvt iatminus si la AZI LUNI 31 AUGUST N­ESCIN­DEREA STADiIPEI cetiţi la firsts® Powes'Ss Fiorentină Poem dramatic în patru mari acts colorate, după celebrul roman al lui STENDAHL Cea mai grandioasă înscenare Ci­nematografică.— O adevărată minu­ne de artă şi technics O orchestră de ii persoane cu mu~ zisă sprcială, sub conducerea d-lui lîrescu acompaniază filmul interesante actualităţi originale şi o C­OMEDIE de mall humor Biletele de favoare strict suspendate gări­i mortof, d-na. . . •fîtt mult inconsolabila sa soţie îi iCrgi în zi ir» de 1 Septembrie ' fii mormîrit, un bsrastas și ru •Nuni, pentru veșnica, lui o­dimnă. ---------- r-c O y O*---------------287,09# tone. în valoare de 31 radi- ----------------o«®o--------. bane, rar în 3910 s’au exportat 20T mii tonei în valoare de 3?, milioane. «*„4­ Ţării* unde exportul nostru a a- Sl MitViSti vut creșteri însemnate sunt: 0 — Italia , în plus apiroape cu 350.000 . * „Albina“, revistă enciclo­­tone, în valoare de 71 milioane față populară, No. 48 dela 30 Aug, de anul anterior si 250.000 tone­ în prinde următoarele: val mare de posta 52 milioane în ra-; M. Codreanu: Patria (poezie); port cu 1019, fia Nădejde: Portrestul; N. Poi.i Austro-Ungar-ba , în plus cu nesto Patima Ini-Moş Pincă; Cronica 167.90$ tone, în valoare de 32 milioa- Serbarea aducere! aminte a lui Va­ne faţă de anul anterior şi cu a­­sile Alecsandri. — In­tîmplările săp proape îndoit în valoare de 57 mili­. — rămîneî. — Deslegu­rile prolemele paue conmărativ cu anul 1910. îşi ghicitorilor din No. 36. — Kale Germania e în creştere cu mai pu­ţina puifteă. tin do două un­î tone, în valoare de' Ilustraţi­uni. Serbarea de la Mii 9 milioane şi jumătate faţă de anul ceşti. — Doamna Paulina Alecsai anterior, şi un plus de 8$.1­0$ tone în­­ din. valoare de 18 milioane faţă de 1919.1 Romanul: .Tides Verne, (trad. ( Turcia a în plus cu 7,060 tone in Pop.-Taşca) Păţăniile­­a trei Epsî 1, valoare de cinei milioane faţă de trei Englezi în Africa Australă, (e anul anterior şi pesta 28.000 tone in 2 ilustraţiunî) sfîrşit. Pagina C' valoare de şapte milioana compara- i piitor: Ica. Poveste arabă. In ceea ca privește felul mărfuri­lor noastre exportate, ele se im­pact it­stfel: Aninale si produse animale 24.105 tone, in valoare de 24.453.367 leu.’ Din acest export peste 90 la sută sert duce în Anat­ro-U­ngari­a, Germania,­­ Rusia şi Bulgaria. Se exportă mai mult în Austro- Ungaria şi Germania: ouă, pleşări,­ peşte proaspăt, carne proaspătă de 1 mitilărie, animale vii (boî­­mii) mult in Rusia, opiei şi obiecte de pît­ le mai mult în Bulgaria (opinc­î) și Austro-Ungaria (pfeî brute), lî-f ■ mi, nămui­ri și lucrări din ele, mate­rii diverse de animale (fulgi și­­­puf, clei de tîm­plărie) mai mult în' Austro-IJngari*», ; Produse ale solului 3.399.740 tone,­­ în valoare'''de 544.297.004lei,fat­ă de, 4.627.604 t­one în­ valoare de 625 mili­d­oam- 30.847 Iei în 1911. Aci se caprîml cereale şi deri*®-* • j te, lemne şi industrii derivate, legu­me, flori, seminţe şî părţi de .dan-:, te. A­eestea reprezintă ca val(Arb­a'il proasie 85 la sută iar eantitpAv pes-'-j fe 78 la sută din totalul exportuluij nostru. _ ; Primul loc în ocupă Telgia, după­ care vine Italia. Apoi urmează, mii cantităţî din ce în­ ce‘naî mici: Aus-t .trorlTngp.ria, Olanda, Franţa, _ An-s­itia, Gern­­­an­ia, Turcie, Egiptul,­ Bulgaria, Rusia. «de. ; Produse ale s­ubsolubu 908.751 to-­­ne în valoare de 71.503.803 lei. a- |j pro­ape îndoit față cu cei doi ani an- IJ ClNEMa . FOLIDOR INDIAN =2 Comeß e foarte hazile O SPLENDIDA VEDERE DUPA NI TU&& CHESTIUNI SOCIALE St» — Două rapoarte ale d-lor M­­. Saniele­­vici şi V. N. Madgearu — le, cit şi cheltuelile pe care le face cu adminis­raţiunea asigurărilor. Al doilea raport, asupra „Exten­siunii asigurării sociale în Romî­­nia” — datorit d-lui V. N. Adad­­geara — se ocupă cu una din cele mai înserat­ata laturi ale proble­mei asigurărilor muncitoreşti: ex­­in­derea asigurării or de boală, in­­validitate şi bătrîneţe asupra mi­cilor industriaşi la domiciliu — a­­dică acel cari de­şi lucrează la do­miciliul lor, lucrează pe contul al­tuia,­­ şi a patronilor meseriaşi. Atî­t patronii cari au brevet de meşter, micii antreprenori de lu­crări cît şi industriaşii la domici­liu, sunt obligaţi să facă par­t din asigurări, fără a se ţine cont de vre­un maximum de venit, sau, cum o caua! la micii industriaşi, fără a se socoti oonizaţia după cîş­­tiguî zilnic, cane nu se poate s­ia­­biîi. Din »«eaată pricină aplimrea nsi ‘rur.ăs­il emtra locai,ei a întîmpi­­n­aî dificuităţî în privinţa mixştilor şi mai cu scamă a micilor indusori­­la domiciliu. OMig»ţî la aaigu­acest »oagres delegaţii Romîniei, d-niî M. Saaieâevicî şi V. N. Mad­­,gca.ru, pregiot­,so două rapoarte. Cum din pricina războiului mondi­al coegresul nu s’a mai ţinu­t, au­torii rapoartelor s’au gîndit să le p­ublice, întocsnind din ele o bro­şură, care atît prin valoarea conţi­­n utilaj al ei, ci'i şi prin faptul că e prima publicaţi­un, în limba fran­­»fa, care sai referă la asigurările mu*«At«.'C#tît din Romînia, consti­­tue un uvrai de cea mai vrednică linage aminte. Primai! raport, — al d-lui M. Sa­­isiaieviei, — sa referă la „Sarcini­­le asigurării sociale în Romînia“ Cm» ?jug»rările muneitoreşti dela noi _«ijț**L*iHreî ramuri diferite : bmM, 'ulT*îiÂ'tate şi bătrîneţe şi apaiAaesiS' d» «.âineit, «arcinile fie­­căr­ei varsuri în parte sună eorpor­­ate în mod diferit. Ast­fel, sarcini-1 ași 1» affiiffvnfcu împotriva boaiei sunt­­ rare aceşti mici industriaşi la do­­mpmtâ» niuna* de asiguraţi (adi-­ miqilin au fost coiutâoraţî ca pa­­că d» mmmrixşi şi muncitori), cele.troni meseriaşi. In bousacinţă, cî pentra i*râfi«at»te şi bătrîneţe dej au fost ţinuţi mai întîi a so asigu­­rătra p«far«KÎ, S»pA şi asiguraţi, iar i rn ci însăşi, şi apoi au fost făcuţi sarcinii« a«Cer&rii contra acciden responsabili de asigurarea sal­aria­­lelor da muncă sunt suportate nun­­ţi­lor lor“, „ei au plătit o cotizaţie mai de patroni, [de 45 sau 60 bani pe săptămână. In privinţa centralizarii admi- coresptinzrod la un cî#ig închipni­­ris'r.eticî asigurării împotriva it de 6—4 lei pe zi, pe cînd în realii lipslei, d. Sanieîevici arată că „da­; tato eî nu pot câştiga, în cea mai că nu s’au cretat mutuali­tăţi loca- i mare part­e a ca*mrilor, de cît 1—2 le, cam se prncânnește în această ileî pe zî”. Intre ecourile faptelor ce ne su­­terea atunci în fata dezastrului 8έsesc în fiecare zi,­­ abxaazi ne vă arăt sentim­entele mele. De parvine acea. al unuia, din cele , mai de seamă fapt al cărui erou a toarta 0 avere greu muncită car fost A. S. R. Principele Carol. 86 topea în flăcările incendiului In incendiul morel Ciurel, prin altă parte Principele moşteni­tul ajutor pentru salvarea avu­­tor în mijlocul soldaţilor săi ffi tulul sinistraţilor a fost dat de Mo­ cind sforţări uriaşe spre a gata S S « ma era a» Emoţia aeM A. S B.Principele Carol era cu tm_do”5 sI­»°tacole m'a anmntit compania sa în apropiere de moa- *10*uiki mișcat acum easi a la Ciurel. Cînd incendiul a izbuc- tind­, cer ertare Alteței Voastr nit — A. S. Regală în fruntea sol- Regale dacă îmi permit să vâ a dafiior s‘a grăbit să vină la locul răt pe această cale, odată r­ u vin­ dezastrul^ și cel dntîi s‘a avînd mulţumiri, sentimente! tat printre bir­mie aprinse lumd , . . . „ neobosit măsuri pentru localizarea Voastre de admiraţie şi admcă rc incendkdv?. Grafic ajutorului dat cunoştinţă­ de A. S. Regală ţi compania sa — Ţara întreagă va şti că acela ci focul n a cuprins ţi depozitele re^j expune viaţa pentru a salv man can confineau o avere de ci- . , ,,, __ • le­va milioane. In urmă munca a'p.uta^ «etateunor, n pompierilor a desăvîrţit ;nasurile de menajat când va fi vorb chibzuite luate de A. S. Regală de viaţa şi onoarea 'or. din primai moment. j Să trăiţi Alteţă Ilegală, să tră­ia treimuş întă­ţi pentru ca o-­ ia,­că Auguştii Voştri Părinţi pinia publică din toată ţara să ştie pilda înălţătoare pe care a Fapta­t S. Regale Principelu dat-o A. S. R. Principele Carol, Carol nu putea rămâie în el publicăm mai jos scrisoarea pe scurul pe care firile nobile ți si care un martor ocular — d. Tco­­fletele m­arî ob­ișnuiese să-l aștern dor Popesctt, preşedintele societă- peste acteh lor deosebite, dintr’u cel care conducea moara — nc o imbold al nwdesiiei ce lot deaun trimite. lai-o: ; Ic caracterizează. Principele noi „ « i­ , » M 1 ' tru R°Oal ne atrage în farmen A. S. K. Praad­peltai Matern tor, jţicbslor sele de curnj şi mir­ut inii w , . .. T. . sentimentele, noastre cari totdeax­­i am văzut Alteţă Ilegală, aju­­na au fost îndreptate cu dinaost tînd la salvarea avereî, supuşilor neprecupeţită către Tron­ti Dimii voștri servitori și n’am avut pu­­tic. MAXAM VUIAIU Sum­a din urmă Lei 3988,70 Produsul serbărilor dela Craiova 1400,— Marele scrSiar me a îîsss­îa *»ca«tj fvsy­'a v vrc. mxffiasSMnă a drvg^ifcî sio­­cietăței toată puterea talaiaUilui său. Isbatește să no redea în fie care din pctEnonagil icoana întreagă A unui ez­i«i, care deși căzut în fund­ici sirăpâstiri morale nu no « iinitpale«. Rdw-Ua sunt minunat interpre­tat« do d­iwî: P. Sturrîza, C. Rado­vici, Ii. îînlfmnski, G. SA-m­in, I t!!ueuA*esoH, S. Seaia, Ana Lues et°. etc. A APĂRUT: DEWOCStíVPA No. 9—10 cu data de 15 August Ist 5, avînd următorul sumar de actualitate: DUPĂ UN AN DE RAZBOIU, de M. D­inkara. EXPORTUL RmfTNim­gl DI­­FICUTITATILS! DE EL INTIMP1­­NA, de dr. G. D. Creangă. STAJ3JBA INT­AT .IM INTUI, UI IN BUCOTINA de C. Sp. Iîasiias. NEVOIA UNUI ÎMPRUMUT INTERN, de dr. Ernest Ene. Note și îssintâiaărî zîînîce. Croni­ca polîtică. Farito, Docmncafe și Recesîzlî. 50 bani exemplarei. Astă scară se dă pesntra întâi nară AZILUL DE NOAPTE, dri­mă în patru feta de Masku Gork

Next