Viitorul, septembrie 1915 (Anul 8, nr. 2714-2743)
1915-09-01 / nr. 2714
drMpa ditură nitJi-'Hdți sie Carol XNTA No. 1 de t**U 113*« oo«aeraide) . cultei* pbtixr pr .«ssutta d.esm 1915 :EU (cî. IV) tiirceți yan» 4& AII, DEAOO- e uairareitar. earî uimaesA wrmtaâ ta »Anai. âî., Wimmriiii ■ ..... .ursi 9&mix.tMM&. Carpal • alea dnatre (Mf «ud -preEaeasd si seoalalor ‘smmMs* *bf «t®roAat. A3. «* hei: Interné, ise- Hmn/ă. Pf'spsH'ile a* i&täv.m-t hh/eüw«. ewers. »«ăstei 5*riíp«4«terf ’s v. L fmj® SfT&AliA LţţSGM (SMA?icí>, 8 L«>«dba&, teatarror ce isMmi««, MfeuMt is ocatral CUhíKtfldaí lÎK^sft Ş*o*i» Prefaaé«®wí« d« tsEsébal n, C>n—ivatsr *i pmuém, co«.toílfx BS CGTH — liusémefiMr* mrismü. EtWecdi-Kíí* Or.C&sé. Rrmtüzstét« «etudntzt* te f***#J* «fud*A pipim' ae Isţintil* iot optt p.mmm Cwrp. &d*#Rm rcpmstt ți experttssit»băt. Prmep&dm s4 ut/bnmafAteî im cerar«. Drcft,wvCTrPrwți^arâ . Dna Steri» P. Met4««ec« m&mztsz. ViK^e .Vwteen ?» de la t?*-4W9 Hirt, Item* i* S&srmla. emUî&hea. £ va yretsrl *v«at«i«Mtoe. o» prteftiNfcs te BANCA ALIMAN«rriAW9 . ■ DEAGUSANL IE FiliîSA lAim «S®K USa Si fl F2^B iTCJTaS. DE BOf»&SO&®£ Iar, te»«â«at d« *a metr« pare Tu000 W WMaMuiau» la «op «dată •* A ds hm. pzmbm vm‘%w$:eaxf» î* eiudlal Iha dat: Ck»í® jasu. aoo&m.a, ^Iv^ura, plawisssî* țl «raifearfa. » Si anT«reiset* psa.lr« 1 ÎSmbe*aa. PAQSPECra L «TM. k m»s^inL& i&Jtmu BtWmyaTBAT^A PiV?f?TELO% ©aJ-D -fto KMpient«l sî s! Vikiim de mme și »ARS m GftUS a ENT DETÎie. U BUTELII ți BSTOAIS — sesrtd'v LA DOMICTLÎU -2STAe*AHT DS -F^SMA QMSME — m INCAli»E£5íá «Ii JOI S SEPTEMBRIE i ne » reduc« viAj.«, la pfiav ?i 30- I cari. Culoarea locală a vieţeî »ufa teşii, ramao!» a fost rodată, da art- 1 lia şi de Oviein, ilia și Otmilu. D. se-a, înfățişat cn-mă «sin«, sa cunoscută, figura cesa^ liană a împăratului Octavian August. D. Demetriad a fost cald în dragostea. Lui Ovidiu pentru Iulia. D na AteîîR&isscu, în roiul Iuliei, a avut în actul al treilea, cînd măr, turteaţi® lui Octavian August, dragostea, poe tril poetM Ovidiu, — aces*Bte vibrante șî pătrunzătoare. Biau îh rodnicile episodice, d-mi: PsiTeacu, Aebile, Bulfinsky, Storin, Duţuliscu şi d-na Ciucurescu. Ia rolul Corbei fosta iubită a lui Ovidiu de care a. înnamorat servul Scaur, d-ra Filottî, a ridiaat o fipariţiune inimoasă şî sobră nere ştie să-şî saerifice draA «ei aş» încântare B’cau’Oiîus ft Flmtiita IJandariei, ei'alaltă nevost« ttlu&ieă prin copţiiiut şi fruassnsetc« vt.«wm‘nor a lui Alecsandri.' Eovftitos © simplă şi cunoscut&: Podul IToraţiii iuÎKVjto pe sclava Geti». Stiaaa iubeşte însă P« Gsllus şi poetul ştie să renunţe la dragoste» aa. Totul se petrece iudreeond ferm«c&tor al fîntînei inehtinată blanduvei. IaTioraţiu, d. Nottara a, fost un mars artist. D-ssi, n,e-a î»fSI*sat pe l*15«at*al „Odeicr“ TteorirUoaac. în iâegențK» şi fmoinseţea suifle‘tuluî lui lîuSr, îndrSfccfâtit şi piin de ertsur nobilă. Bine d. Bulfinsky ist l-piui lui Soenr, de asemeni bîne d. At*aafia»cu în rolul lui Gullus. -l-na''Diu««reopa a jucat cu căldură șî prigtpcrc rolul Getteî. D-na Cot^tanța Dewna&iad în rolul Ncc,reî. fcTOC-ea frarsmită îndrăgostită ds BToratin, a. jumt sobru și cu am’plojtrea cuvenită. Mai mentionăm rolurile epinodic« jucate de d-nîî ure*e*s).»i. Beipot şi Petrescu. Ansamblul corect în primul şi ultimul arat a reuşit, să ne dan în actul al doilea o admirabilă schiţă de „compositea“. --------------exp------------âî30iafu! crimiaa!__ dia calea Moşilor Un alte»ta criminal a avut Joc «vwastă în calea Moşilor, colt cu «tr. O. D. Palada din Capitală. Deaftiim Lupan, în vîrstă de 37 »ti, rî*drş cu locuinţa în str. Vanelor N*. 1, se afla de mulă vreme ’■* ctettK* ca un alt rîndaş anume ,Gheorghe Rostopschi, de 18 ani, nie fel dia Bucovina, domiciliat în bir. Birjarii Vechi 28. Acesta din urmă întî'unind ori , Lupan în calda Moșilor, i-a da'' o putarnică lovitură da cuţit în »ixliţnţp. Rănitul a fost dus la spitalul Colţea de către „Societatea de sal vărs“, iar atentatorul a fost arestat la comisairiaiul circ. 7 de poliţie. -----------oxo—-------- mEMQHQCim lAcarul Asiloehie Constantin a fost călcat erî de tren în staţia Chit3a, RAmbol a fost adus pină în staţia B. M. şi de acolo transportat cu Rmniiulguiţa societăţei de salvare la spitalul Colentina. Siîstltiituî ds BmmlssMQ — Fondat înanul 1886 — No. 22, Calea fJerban-Vodă, No. 22 — BUCUREȘTI — Directoare , născute BONNIS Uwa teSiîHz) înscrierile încep la 2p August Clipurile încep la 0 Septembrie LIPSCANI 1 Ibcnus Ifi 1312 S’A4S EXPORTAT 4.32SL73S TONE, IU VALOARE DE 642.103.7S3 LEI y 1 Belgia se menţine în fruntea exportulii nostru de mai mulţi ani. li ’Iii iStTi îlisă acest export este în descreştere cu aproape un milion de tone faţă de anul anterior şi cu 550 miî tone comparativ cu anul 1910. r.n 10 -vTu-Î 188»,decedatul pentru valori este deci în minus cu 1.10 »nerutrte date. a f’pst decorat cu „Co- -milionne leî faţă de primul an şi cu Icoana Rom.uiei’ în gradul de ca- 73 milioane comparativ cu ultimul, vaier, aceasta pe cînd se, afla ca con. Olanda, c«n-o ocupă locul al leilea silier (Animal al oraşului Craiova. In exportul nostru, a căzut: în rîn- T.a .l807 luau leruianu. a fost ne- ajurat patmîca. Ea se prezintă cp iQO.r.-it cu vCoroana Rommiei m un minus do aproaba. 250.(£'0 loue în gradul dp plit-cr, tind ea mempru in valoare do 24 sî jumătate miliotin». Cpncilml jwletean si ilopuiat. al co- fața do amil anterior, și cu un miregiului al lll-lea pe Iolj,iar la,1909 jutis delpeste 368.000 tone în valoare fiind iarăși deputat do. Dolj. a fost de 47 milioane față de 1910. decorat dl ..Coroana honmuei in o însemnată descreștere se obsergradu-I de comandor. __ vă de asemenea şi în Anglia, care Bofan.ştnl de şi 5treceam oraşul prezintă la cantităţî un minus de tipsini ca un om econom, m viaţa 156.000 tone în valoare de arandoebă însă fără să ştie stingă ce face 73 milioane, faţă de amil anterior, dreapta, a ajutat pe mulţi ţărani rămfnnimt însă în plus cu 82.000 todiipă proprietatea sa, iar in regiune în valoare de 9 milioane și tutrele sale de avocatură se găsesc numărate îh raport cu amil 1910. biele multor persoane pe care de- Descreșteri însemnate se constată punctul i-a ajutat■'•pledîndu-le multe g. la Spania, căra o,în impus cu 36 procese în mod. gratuit. i mii tone îti vălcă’rb VTo peste patru Rămăşiţele defunctului care a mu milioane,făţă de anul anterior, şi rit jirea de timpuriu căci abia îm- cu 20.090 tone îîi.,v^oam.dp aproape plinse 57 de ani, se găsesc/lepuse in trei milioane,' fată cu 1SÎ6. cavoul familiei lai proprîetatea sa DescreslBrCtinaiiUnici se constată din comuna Pîrăeni-VTtcea locul la Erdiiia, Bulgairiă și, Stabile Unirtau natal. Cu ocazia tristei aniver-jte, uiitai la ‘eanîthiff”în Rusia, Gre Elisa I. Peru iacin si Elveţia- ii tmvt iatminus si la AZI LUNI 31 AUGUST NESCINDEREA STADiIPEI cetiţi la firsts® Powes'Ss Fiorentină Poem dramatic în patru mari acts colorate, după celebrul roman al lui STENDAHL Cea mai grandioasă înscenare Cinematografică.— O adevărată minune de artă şi technics O orchestră de ii persoane cu mu~ zisă sprcială, sub conducerea d-lui lîrescu acompaniază filmul interesante actualităţi originale şi o COMEDIE de mall humor Biletele de favoare strict suspendate gării mortof, d-na. . . •fîtt mult inconsolabila sa soţie îi iCrgi în zi ir» de 1 Septembrie ' fii mormîrit, un bsrastas și ru •Nuni, pentru veșnica, lui odimnă. ---------- r-c O y O*---------------287,09# tone. în valoare de 31 radi- ----------------o«®o--------. bane, rar în 3910 s’au exportat 20T mii tonei în valoare de 3?, milioane. «*„4 Ţării* unde exportul nostru a a- Sl MitViSti vut creșteri însemnate sunt: 0 — Italia , în plus apiroape cu 350.000 . * „Albina“, revistă enciclotone, în valoare de 71 milioane față populară, No. 48 dela 30 Aug, de anul anterior si 250.000 tone în prinde următoarele: val mare de posta 52 milioane în ra-; M. Codreanu: Patria (poezie); port cu 1019, fia Nădejde: Portrestul; N. Poi.i Austro-Ungar-ba , în plus cu nesto Patima Ini-Moş Pincă; Cronica 167.90$ tone, în valoare de 32 milioa- Serbarea aducere! aminte a lui Vane faţă de anul anterior şi cu asile Alecsandri. — Intîmplările săp proape îndoit în valoare de 57 mili. — rămîneî. — Deslegurile prolemele paue conmărativ cu anul 1910. îşi ghicitorilor din No. 36. — Kale Germania e în creştere cu mai puţina puifteă. tin do două unî tone, în valoare de' Ilustraţiuni. Serbarea de la Mii 9 milioane şi jumătate faţă de anul ceşti. — Doamna Paulina Alecsai anterior, şi un plus de 8$.10$ tone în din. valoare de 18 milioane faţă de 1919.1 Romanul: .Tides Verne, (trad. ( Turcia a în plus cu 7,060 tone in Pop.-Taşca) Păţăniilea trei Epsî 1, valoare de cinei milioane faţă de trei Englezi în Africa Australă, (e anul anterior şi pesta 28.000 tone in 2 ilustraţiunî) sfîrşit. Pagina C' valoare de şapte milioana compara- i piitor: Ica. Poveste arabă. In ceea ca privește felul mărfurilor noastre exportate, ele se impact itstfel: Aninale si produse animale 24.105 tone, in valoare de 24.453.367 leu.’ Din acest export peste 90 la sută sert duce în Anatro-Ungaria, Germania, Rusia şi Bulgaria. Se exportă mai mult în Austro- Ungaria şi Germania: ouă, pleşări, peşte proaspăt, carne proaspătă de 1 mitilărie, animale vii (boîmii) mult in Rusia, opiei şi obiecte de pît le mai mult în Bulgaria (opincî) și Austro-Ungaria (pfeî brute), lî-f ■ mi, nămuiri și lucrări din ele, materii diverse de animale (fulgi șipuf, clei de tîmplărie) mai mult în' Austro-IJngari*», ; Produse ale solului 3.399.740 tone, în valoare'''de 544.297.004lei,fată de, 4.627.604 tone în valoare de 625 milidoam- 30.847 Iei în 1911. Aci se caprîml cereale şi deri*®-* • j te, lemne şi industrii derivate, legume, flori, seminţe şî părţi de .dan-:, te. Aeestea reprezintă ca val(Arba'il proasie 85 la sută iar eantitpAv pes-'-j fe 78 la sută din totalul exportuluij nostru. _ ; Primul loc în ocupă Telgia, după care vine Italia. Apoi urmează, mii cantităţî din ce în ce‘naî mici: Aus-t .trorlTngp.ria, Olanda, Franţa, _ An-sitia, Gernania, Turcie, Egiptul, Bulgaria, Rusia. «de. ; Produse ale subsolubu 908.751 to-ne în valoare de 71.503.803 lei. a- |j proape îndoit față cu cei doi ani an- IJ ClNEMa . FOLIDOR INDIAN =2 Comeß e foarte hazile O SPLENDIDA VEDERE DUPA NI TU&& CHESTIUNI SOCIALE St» — Două rapoarte ale d-lor M. Sanielevici şi V. N. Madgearu — le, cit şi cheltuelile pe care le face cu adminisraţiunea asigurărilor. Al doilea raport, asupra „Extensiunii asigurării sociale în Romînia” — datorit d-lui V. N. Adadgeara — se ocupă cu una din cele mai înseratata laturi ale problemei asigurărilor muncitoreşti: exinderea asigurării or de boală, invaliditate şi bătrîneţe asupra micilor industriaşi la domiciliu — adică acel cari deşi lucrează la domiciliul lor, lucrează pe contul altuia, şi a patronilor meseriaşi. Atît patronii cari au brevet de meşter, micii antreprenori de lucrări cît şi industriaşii la domiciliu, sunt obligaţi să facă part din asigurări, fără a se ţine cont de vreun maximum de venit, sau, cum o caua! la micii industriaşi, fără a se socoti oonizaţia după cîştiguî zilnic, cane nu se poate siabiîi. Din »«eaată pricină aplimrea nsi ‘rur.ăsil emtra locai,ei a întîmpinaî dificuităţî în privinţa mixştilor şi mai cu scamă a micilor indusorila domiciliu. OMig»ţî la aaiguacest »oagres delegaţii Romîniei, d-niî M. Saaieâevicî şi V. N. Mad,gca.ru, pregiot,so două rapoarte. Cum din pricina războiului mondial coegresul nu s’a mai ţinut, autorii rapoartelor s’au gîndit să le publice, întocsnind din ele o broşură, care atît prin valoarea conţin utilaj al ei, ci'i şi prin faptul că e prima publicaţiun, în limba fran»fa, care sai referă la asigurările mu*«At«.'C#tît din Romînia, constitue un uvrai de cea mai vrednică linage aminte. Primai! raport, — al d-lui M. Saisiaieviei, — sa referă la „Sarcinile asigurării sociale în Romînia“ Cm» ?jug»rările muneitoreşti dela noi _«ijț**L*iHreî ramuri diferite : bmM, 'ulT*îiÂ'tate şi bătrîneţe şi apaiAaesiS' d» «.âineit, «arcinile fiecărei varsuri în parte sună eorporate în mod diferit. Astfel, sarcini-1 ași 1» affiiffvnfcu împotriva boaiei sunt rare aceşti mici industriaşi la dompmtâ» niuna* de asiguraţi (adi- miqilin au fost coiutâoraţî ca pacă d» mmmrixşi şi muncitori), cele.troni meseriaşi. In bousacinţă, cî pentra i*râfi«at»te şi bătrîneţe dej au fost ţinuţi mai întîi a so asigurătra p«far«KÎ, S»pA şi asiguraţi, iar i rn ci însăşi, şi apoi au fost făcuţi sarcinii« a«Cer&rii contra acciden responsabili de asigurarea salarialelor da muncă sunt suportate nunţilor lor“, „ei au plătit o cotizaţie mai de patroni, [de 45 sau 60 bani pe săptămână. In privinţa centralizarii admi- coresptinzrod la un cî#ig închipniris'r.eticî asigurării împotriva it de 6—4 lei pe zi, pe cînd în realii lipslei, d. Sanieîevici arată că „da; tato eî nu pot câştiga, în cea mai că nu s’au cretat mutualităţi loca- i mare parte a ca*mrilor, de cît 1—2 le, cam se prncânnește în această ileî pe zî”. Intre ecourile faptelor ce ne suterea atunci în fata dezastrului 8Îsesc în fiecare zi, abxaazi ne vă arăt sentimentele mele. De parvine acea. al unuia, din cele , mai de seamă fapt al cărui erou a toarta 0 avere greu muncită car fost A. S. R. Principele Carol. 86 topea în flăcările incendiului In incendiul morel Ciurel, prin altă parte Principele moştenitul ajutor pentru salvarea avutor în mijlocul soldaţilor săi ffi tulul sinistraţilor a fost dat de Mo cind sforţări uriaşe spre a gata S S « ma era a» Emoţia aeM A. S B.Principele Carol era cu tm_do”5 sI»°tacole m'a anmntit compania sa în apropiere de moa- *10*uiki mișcat acum easi a la Ciurel. Cînd incendiul a izbuc- tind, cer ertare Alteței Voastr nit — A. S. Regală în fruntea sol- Regale dacă îmi permit să vâ a dafiior s‘a grăbit să vină la locul răt pe această cale, odată r u vin dezastrul^ și cel dntîi s‘a avînd mulţumiri, sentimente! tat printre birmie aprinse lumd , . . . „ neobosit măsuri pentru localizarea Voastre de admiraţie şi admcă rc incendkdv?. Grafic ajutorului dat cunoştinţă de A. S. Regală ţi compania sa — Ţara întreagă va şti că acela ci focul n a cuprins ţi depozitele re^j expune viaţa pentru a salv man can confineau o avere de ci- . , ,,, __ • leva milioane. In urmă munca a'p.uta^ «etateunor, n pompierilor a desăvîrţit ;nasurile de menajat când va fi vorb chibzuite luate de A. S. Regală de viaţa şi onoarea 'or. din primai moment. j Să trăiţi Alteţă Ilegală, să trăia treimuş întăţi pentru ca o- ia,că Auguştii Voştri Părinţi pinia publică din toată ţara să ştie pilda înălţătoare pe care a Faptat S. Regale Principelu dat-o A. S. R. Principele Carol, Carol nu putea rămâie în el publicăm mai jos scrisoarea pe scurul pe care firile nobile ți si care un martor ocular — d. Tcofletele marî obișnuiese să-l aștern dor Popesctt, preşedintele societă- peste acteh lor deosebite, dintr’u cel care conducea moara — nc o imbold al nwdesiiei ce lot deaun trimite. lai-o: ; Ic caracterizează. Principele noi „ « i , » M 1 ' tru R°Oal ne atrage în farmen A. S. K. Praadpeltai Matern tor, jţicbslor sele de curnj şi mirut inii w , . .. T. . sentimentele, noastre cari totdeaxi am văzut Alteţă Ilegală, ajuna au fost îndreptate cu dinaost tînd la salvarea avereî, supuşilor neprecupeţită către Tronti Dimii voștri servitori și n’am avut putic. MAXAM VUIAIU Suma din urmă Lei 3988,70 Produsul serbărilor dela Craiova 1400,— Marele scrSiar me a îîsssîa *»ca«tj fvsy'a v vrc. mxffiasSMnă a drvg^ifcî siocietăței toată puterea talaiaUilui său. Isbatește să no redea în fie care din pctEnonagil icoana întreagă A unui ezi«i, care deși căzut în fundici sirăpâstiri morale nu no « iinitpale«. Rdw-Ua sunt minunat interpretat« do diwî: P. Sturrîza, C. Radovici, Ii. îînlfmnski, G. SA-min, I t!!ueuA*esoH, S. Seaia, Ana Lues et°. etc. A APĂRUT: DEWOCStíVPA No. 9—10 cu data de 15 August Ist 5, avînd următorul sumar de actualitate: DUPĂ UN AN DE RAZBOIU, de M. Dinkara. EXPORTUL RmfTNimgl DIFICUTITATILS! DE EL INTIMP1NA, de dr. G. D. Creangă. STAJ3JBA INTAT .IM INTUI, UI IN BUCOTINA de C. Sp. Iîasiias. NEVOIA UNUI ÎMPRUMUT INTERN, de dr. Ernest Ene. Note și îssintâiaărî zîînîce. Cronica polîtică. Farito, Docmncafe și Recesîzlî. 50 bani exemplarei. Astă scară se dă pesntra întâi nară AZILUL DE NOAPTE, drimă în patru feta de Masku Gork