Viitorul, octombrie 1915 (Anul 8, nr. 2744-2774)
1915-10-28 / nr. 2771
m I--" BANI RRONER TB » tjifl.......... mn ss 18 Lei............ seass mnxd 3 Lai» StifiisfiUte____un an 86 Lei.................sease luni 18 Lai Abonamentele încep la 1 si 15 ala flecarei Ioni REDACTIA STRADA ACADEMIEI No li biteste» mfn ns««țf. TimVan?sr» TELEFON 13/47 si 57/20 ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI 17 Intrare *5 prin Calea Victoriei 56 TELEFON 22/39 Miercuri 28 Octombrie 1913 ANUNCIURI COMERCIAL2 Linia ecrp 7 pe o coloană In pagina nr.................. 50 bani Linia corp 7 pe o coloană In pagina IV .............. 30 bani Inserţii şi reclame pagina III linia............................... Lei 6 BANI er '"■ O OOOo-——r«»... is K ,v v * . knal e* opielea No. 2^7» SITUAŢIA Armata rusă oli Kurland! desfăşoară o mare activitate, JtlBZâa»! să zdruaelus poziţiuatls germana. Ea a dat numeroase stasuri îa ssctoarela Rigsi fi eetâtsl Qrisik, dar, dopt ss- Budeatul garman, care la aaauţă, aceste aîacari au dat greş. Sumai la aord-ssî de Iaca! Sveaten, Rafii sa izbutit şi striată la nozlciatea germană, de unde lasă au fost siliţi şi fleu® a donat!. Camaaisatul dia Petrograd amuţi şi el respingerea unor itacuri germane la sectoarele Rigei, precum şi «accesat tranehier mg pe malurile Strypei. Dar acest camnauhat e datat dia 3 Basmurs st. a. adică e anterior cu 2 zile calai german. Pe frontul occidental continuă violenta bombardară reciprocă din sectoarele Loss şi Massiges. Pe prma cucerire respatal lls de către Bulgari şi a laalatirei germanilor pla. In defileul Klisssra, trupele germane şi cele bulgare sunt pe cale de a face o nouă joncţiune Iustiţlasili centrale ale Serbiei. Armata sirbă de la nord sibia este la continuă retragere spre Montenegro şi Albania. Numai la sectoarele din Macedonia meridională trupele skrbeşîi, la unire cu cele angro-franceze, au repurtat, lângă Krivoisk, o victorie In contra Bulgarilor. Se semnalează din Londra plecarea lordului Kitcheners frontal răsăritean. O CAMPANIE DAUNATOARE DATORIA TUTUROR !' Acum, cînd acţiunea de opoziţie întreprinsă de şefii „Federaţiiei Unioniste“ a ajuns la un impas, cAnd sterilitatea ei dăunătoare htrtereselor tatei e învederată, e nefesar, credem, să aruncăm o scurta privire înapoi. I 'Înainte de toate o chestiune de principiu. Nimeni, dar absolut fumeul nu a crezut că discuţiinea, ioamină şi obiectivă, asupra interestelor ţăreî trebuia suprimată, doţrmea a venit de la sine. Ultima da crezare a unei asemenea afirmaţii pe care o disminţea însăşi evidenţa faptelor. Prea erea isbitor contrastul între ceea ce ar fi foit datoria partidelor noastre politice, între o conlucrare rodnică şi plina de emulaţiune pentru întărirea acţiunei Statului,— şi între acţiunea negativă şi disolvanţă dusă in atita înverşunare. Contrastul acesta se impunea atenţiei opiniei publice, — iar sanc ii împotrivă, cordnbuţiunea şi conlucrarea ■uturor, factorilor cari jpompun puterea politică a Statului era nu numai indicată, ci de Storii. Pentru ca această conlucrare să rftea însă roade bine-făcătoare, pentru ca din dezbaterea marilor propleme cari interesează soarta ţâţei în vremurile hotărîtoare de jus* să iasă în adevăr lumiră şi Unitate, — era nevoie, înainte de toate, nu numai de bună credinci şi de o înălţare a însuşi mpelulm discuţiunilori ■ Faţă de o situaţiune nouă, excepţională, în care era vorba de I’destinele Statului, era de așteptat ca și practicele de pînă azi ale u- Imui politicianism mărunt de partid să dispară fără urmă, făcând loc preocupărilor superioare de trtferes general. 1Și, dacă opinia publică a avut o clipă această iluzie, desamăgi- rea din nenorocire a venit repede. De la început, cei cari conduc Nzi ,federaţia Unionistă" au porftit o mişcare pur opoziţionistă, de înlocuire a guvernului, tnvăluită de ocamdată în forme fără Îndoială ademenitoare. Rind pe tind, diferitele „Ligî“ şi „Acţi- Iun“, mjhgebate la noi, au venit să confirme adevărul trist că evenimentele hotărîtoare pentru viaţa noastră de Stat nu produseseră o prea mare schimbare în quentaliteatea unora din oamenii nroştri politici, cari n’au ştiut să periâios până la înălţimea evenimentelor. Ori ce reservă a r dispărut din mnomentul ce două partide de opoziţie au fuzionat făţiş, sub cea 30in urmă din aceste firme. Şi atunci a apărut campania reprobabilă contra ministerului de războia, atacurile la adresa Coroanei, şi aţîţarea la război civil... Se cunoaşte rezultatul ei: fără să poată atinge încrederea ţarei in guvern, prestigiul Coroanei şiordinea publică, — această campanie, a făcut de sigur, rău tatei înafară, înfăţişîndu-o dezbinată tocmai acolo unde trebuia să apară ,puternică şi solidară, întru împlinirea năzuinţelor ei istorice. Ca o culme a ironiei, aceiaşi ocampanie, de pildă, aceea împotriva ministerulii de războiu, a avut, în opinia noastră publică, om, ecou cu totul altul decât cel adăstat de conducătorii ei. Acei cari se erijaseră în campionii apărărei naţionale, au ajuns la rezultatul pe care desigur nu lau prevăzut, acela de a fi nevoiţi să invoace ei... certificate. Epilogul acesta erea firesc, faţă de o acţiune adine păgubitoare intereselor ţăreî. Toţi suntem legaţi sufleteşte la împlinirea unor înalte idealuri. Iar patriotismul neprihănit, impuneţi mari îndatoriri, de la cari nimeni nu treime să se abată Dorim ca în vremurile grele, prin care trecem, rătăcirile să înceteze, căci numai o dreaptă înţelegere a evenimentelor şi un înalt substrat moral al butregei noastre activităţi, pot determina acţiuni cu adevărat folositoare şi rodnice în resumate mari. Se poate spune că noaptea este în unele cafenele din centrul Capitalei mai multă mişcare şi dever decât în timpul zilei! Un moralist, desigur, n’ar avea de ce să fie încîntat. Şi predica sa nu este ffreu de închipuit. El va găsi oricînd condamnări violente contra uşurinţei lume! de azi, contra frivolităţii vătămătoare, ori luxului de perdiţie. Iar igieniştii, aceşti tovarăşi buni cu moraliştii, ar putea să ne dovedească matematiceste că viaţa de noapte este un pericol pentru sănătate. Şi unii şi alţii, nu pot fi omiferazişî, dar amîndouă grupurile de corijatorî aî omenire! se înşală cînd socotesc că prin poveţe se poate schimba o societate, şi o epocă. Viaţa de noapte este un efect al civilizaţiei urbane, care solicită omului să cheltuiască în timpul zilei din energia sa, în afaceri, în speculationi, în muncă de traiu, atît de mult încât singure orele de noapte îî dau putinţa a uita necazurile şi grijile vieţeî. Este atît de adevărat că viaţa de noapte e un efect arranceî înfrigurate din timpul zilei în cât noctambuli nu sunt decît în oraşele de mare cultură, unde se făureşte progresul de tot felul; şi că în oraşele miei de provincie de unde nu ese nici o contribuţie o contribuţie îa progresul Hocia!, oamenii dorm odată poziţie, lipsită de înţelegerea vre-j cu găinele t murilor, ca şi de răspunderea ae-j Desigur sirna şi noctambuli cariţiuveî sale greşite, afirma totuşi de a fi fot! totdeauna gata să a- ajute guvernul în opera de conducere a intereselor Statului... Nimeni fără îndoială nu mai putea nu fac nimic ziua. Ei sunt, însă, figuranţii toleraţî la un spectacol în care actorii adevăraţ! sunt tocmai munciţii zilelor grele. Petronius noctambulii şi progresul iSfl -D O O O -Jf SANTO A LA POST Santinelă franceză observă mişcările inamicului cu oglinda; sticla fixată în vîrful şi reflectă mişcările germanilor. unei prăjini In presa, germană ara apărut de curînd mai multe studii asupra armatei bulgare. Resurmăm mai jos, ca document, câteva date , aprecieri, făcute de locotenentul coloniei R. von Mach, care a servit în armata bulgară, și de maiorul Mohrat, cunoscutul critic militar, de la „Berliner Tageblatt“. Se pare că studiile acestea sunt obiective, de vreme ce au fost reproduse, tot în rezumat, şi în unele ziare franceze. Vorbind de dorpui de ofiţeri, d. von Mach arată că sunt formaţi la şcoala militară din Sofia, unde se dau elevilor şi cunoştinţe generale şi cunoştinţe speciale militare. In acelaşi timp viitorul ofiţer îşi face şi serviciul de regiment, ca şi soldaţii, şi trebue să dovedească printr’un examen practic şi teoretic că are tot ce-i trebue ca să fie ofiţer. Analoagă, deşi mai sumara, e şi pregătirea ofiţerilor de rezervă înşcoli speciale, pentru diferite arme. In războiul, cu Turcia din 1912- 1913 din 2342 de ofiţeri activi au murit 229; din 4412 ofiţeri de rezervă au murt 355 şi au fost 1731 de ofiţeri răniţi. Intr'o ţară aşa de democratica, deosebirile între ofiţeri şi soldaţi sunt teoretice, căci nu se întemeiază nici pe origine, nici pe mijloacele băneşti, — căci ofiţerul bulgar e sărac. Deosebirea o face numai educaţia militară a soldatului. Bulgarul din popor e uşor de instruit, înţelege necesitatea şi utilitatea supunerei, şi numai in cazuri excepţionale ordinea şi disciplina militară au lipsit. Armata bulgară se compune din 83 la sută Bulgari, 10 la sută Turci, iar restul din greci, evrei, armeni, ţigani şi alte naţionalităţi. Marea majoritate a oamenilor de trupă sunt fii de ţărani, nu muncitori agricoli, ci fii de cultivatori independenţi, proprietari de pămînt. „ Iubindu-şi pământul“, ţăranul bulgar a primit de la preot şi învăţător o educaţie patriotică, aşa încât are forţă morală ca şi aptitudini fizice. Timpul de serviciu militar a fost prelungit pînă la 46 de ani. Unităţile de război se formează cu cadrele restrînse ale armatei active, fiecare companiedin timp de pace formează la mobilizare un batalion. Din cei 1000 de oameni ai batalionului mobilizat, sunt 101 de oameni din armata permanentă şi 900 de mervişti între 23 şi 40 de anii Locot.colonelul von Mach dă următoarele cifre asupra forţelor chemate ele mobilizarea actuală în Bulgaria: Infinteria: 10 divizii, cu 30 de brigăzi, adică 60 regimente cu 240 de batalioane, 240 formaţiuni de mitraliere, 240.000 de oameni, plus 20 de batalioane de graniţă, 20.000 de oameni. Cavaleria: 1 divizie cu 2 brigăzi sau 4 regimente: 2400 de săbii, plus 7 regimente cu mitraliere: 4200 săbii. Artilerie de cîmp : 3 regimencu 360 de tunuri, plus 10 reg. de artilerie de rezervă cu 300 tunuri. Artilerie de munte : 3 regimentte cu 152 tunuri, și 3 de rezervă DOCUMgr if£ ACTUALE RÂTE ASUPRA ARMATEI BULGARE -rani — FORŢELE MILITARE ŞI ORGANIZAREA ARMATEI COLOARE DESCRISE DE DOS PUBLICIŞTI MILITARI GERMANI — cu 162 tunuri de munte. Apoi 3 regimente de cu 34 de piese. Trupele tehnice, pionieri, pon- tonieri, telegrafişti, automobilişti etc., formează un total de 14.500 de oameni. Totalul trapelor imediat mobilizabile e deci de 260.000 oameni, 6500 călăreţi cu 1008 guri de foc. Trapele de înlocuire se ridicai la 140.000 de oameni. ^Taiorul Mohrat dă cam aceleași cifre, dar adaugă că totalul armatei bulga- e re în campanie s’ar putea ridica Unelte ziare au pornit de citva Pînă la cifra de o jumătate milion timp o campanie impotriva Come 1 _____-____ ,i a sumei centrale pentru vizarea şi de oameni ţinînd seama de populaţiunea mobilizabilă din ţinuturile cucerite în 1912-1913. IN MONUMENTE ACTUALE faţă de eroii care au căzut mîntuind capitala de stăpînirea streină, vin în pelerinagiu la monumentul Marin Amintiri şi-şi mărturisesc recunoştinţa prin prinos de lacrămi şi de flori. Dar cină ne gîndim la monumentele actuale, în comparaţie cu cele pe care ni le-a lăsat trecutul, pentru fapte chiar mai puţin însemnate, coloanele înălţate de Alecsandru cel Mare în marginile Ilvdiei, în ţara legendarului Poros împăratul, arcurile de triumf ale Cezarilor romani şi coloanele lor uriaşe, înălţate după victorii în lumea barbară, sunt neasemănat de falnice pe lingă monumentele înălţate de dorul actual al nemuririi. Chiar după ce războiul se va sfîrşi, nu se vor încredinţa Pietrei amintirile cele mai preţioase ale epopeeî actuale. Sunt atîtea alte mijloace, care vor avea să mărturisească veacurilor viitoare despre gloria zilelor noastre, încît mijloacele cele vechi rămîn în umbră. Miile de cărţi ce vor răsări de pretutindeni, cu amintirea celor trăite în timpul tragicelor încercări, colecţiile de documente oficiale şi nesfîrşitul număr de documente fotografice şi cinematografice, vor fi pentru viitori de mijloace atît de vii de informare, de evocare a zilelor noastre, în cit urmaşiî vor avea putinţa să trăiscă oarecum în mijlocul nostru, alături de noi, martori postumi aî unor clipe care au înmărmurit Ghare à notre France éternelle! pentru vecie în atîtea mii de chipui De aceia monumentele uriaşe de piatră, rămîn drept cele mai modeste şi mai puţin elocvente dintre mărturii. Istoria se înfiripează sub ochii noştri. Isvoarele istorice, care vor avea să mărturisească secolilor viitori splendoarea tragică a zilelor de astăzi încep să-şî ia fiinţa de pe acum, în piatră, în bronz, în scris. Pe câmpia Marnei şi a rîuluî Ourcq, unde au avut loc bătăliile decizive pentru prima fază a războiului pe frontul accidental, s’au ridicat de pe acum monumente funerare. Deasupra groapeî enorme care a devenit locaşul odihnei de veci « atîtor mii de eroi necutricuţî, s’a înălţat un monument, ca un obelisc, cu o dată şi un nume: SEPTEMBRE, 1914, OURCQ şi cu aceste două versuri ale poetului, care a scris Legenda Veacurilor: Grloiue ä oeux qui sent morts pour Elle! - Monumentul de pe cîmpia Ourcq răsare dintre flori și coroane, care îî acopăr întreaga barză. In fiecare zi .Parizienii, pioș.i r ■ —- . I s* Btümne:ry"; SUI ¥ 1Q*~ O. P. siunei centrale pentru exportul cerealelor și derivatelor lor, instituită prin jurnalul Consiliului de miniştri cu data de 26 . Septembrie 1915. pip f*opt\ înainte de a răspunde la obiccriC.Lr«ilC *■*rţiunile aduse de aceste ziare funcţionăreî Comisiuneî în chestiune, vom arăta motivele care au determinat constituirea eî. La începutul toamnei acesteia, s’a instituit în Germania şi în Austro-Ungaria Societăţi cu caracter oficial, avînd dreptul executiv de a face cumpărările de cereale în străinătate. Cum, pe atunci ffiaî ales, noi eram singura ţară în oara Imperiile centrale puteau cumpăra cereale, e evident că monopolul cumpărărilor instituit în aceste două Imperii ne viza direct şi exclusiv pe noi. Societăţile austro-germane investite cu monopolul cumpărărilor odată constituite, n’au întîrziat, prin emisarii lor, să caute să provoace o bruscă scădere a preţului cerealelor noastre. Evident că faptul acesta era de natură să alarmeze pe agricultorii noştri. In adevăr aceştia s’au întrunit la sindicatele lor şi printriun memoriu adresat Guvernului, au cerut între alte măsuri, „crearea unei Compnii speciale de reglementare a vînzăreî productelor, avînd în acelaş timp drepturi excluziv de a vinde produsele destinate exportului. Luînd în legitimă considerare acest deziderat al agricultorilor organizaţi şi spre a nu lăsa întreaga noastră agricultură la discreţia unor emisarî speculantî, guvernul a procedat fără întîrziere la instituirea zisei „Comisiunî centrale pentru vînzarea şi exportul terea lor şi derivatelor lor“. Din această Comisiune fac parte organele de drept şi anume: Ministrul agricultural şi domeniilor,petru delegaţi ai sindicatelor agricole desemnaţi de Uniunea acestor sindicate, preşedintele Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti şi cîte un delegat al Ministerului finanţelor, al industriei şi comerţului, al lucrărilor publice, precum şi un reprezentant al Băncii Naţionale, o organizaţiooo- 0 campanie. In numele agriculturei naţionale, se servesc interese stranie celor desemnate ei. Scopul principal a! acestei Comisiunî el) de a stabili cantităţile de cereale disponibile în ţară şi de ai fixa rezerva necesară, consumiţiunei interne; 2) de a fixa, conform legei asupra măsurilorexcepţionale, preţurile maxime pentru vînzarea acestor produse în ţară şi 3) de a stabili, după împrejurări şi ferti mărfei, preţurile minime pentru cerealele şi derivatele lor destinate exportului. Prin fixarea acestor atribuţiuni, complectate de o serie de dispoziţiuni privitoare la Twrnsport. Coniiunea în chestiune răspunnde dintr’o dată la teai chemării stabileşte cantităţile de cereale disponibile în ţară şi rezerva necesară consumaţiiloî interne, pune, prin fixarea unor preţuri maxime, pe consumatorul indigen La adăpostul oricărei specuţe, iar prin fixarea unor preţuri minime pentru vînzările în afară asigură agricultorilor noştri beneficiul legitim la care au dreptul să aspire Sustragi inluşi dgla.. ex-toloat fi reacumpărătorilor străini cari i-ar fi speculat cu multă uşurinţă negociind cu ei individual. Ei bine, cu toate ca această Comisiune, cerută de înstişî reprezen tanţiî autorizaţi ax agriculture!, noastre, îmbrătoşeawî interesele generale ale ţării, s’au găsit ziare care să aratee această Comisiune, învinuind-o că-şî arogă drepturi prea mari. Ba s’a mers «Mai pînă la încercare®! de a se constitui o contra-comisiune, trimitinehii-se emisari în Capitala unui stat străin, unde de sigur riscau să Se supuşi unor influenţe nu toate şi în întregime fotetitoare intereselor agriculture! noastre. Acestor ziare, despre cari nu ştim bine dacă îşi dau seama căror scopuri slujeie du-cînd campania de către vorbim, le vom răspunde dovedindu-le că organizarea Comisiuneî centrale nu are altfel de cît sindicarea intereselor agriculture! noastre în contra sindicatului speculanţilor străini, dornici să profite de faptei că, peni tru moment,trntona a*dead a ne vinde produsele munsei în ţării« După cum vedem, sune strict profesională, raţională, | Iar de origină.^ ^ Competinte, întru apărarea intere-‘ oqq& BsmsamaBsmBsasmmmBBssss^BBam ECARISAJ POLITIC GLASUL DOBROGEI fi VORBIT Sl... MILLE... Ca o furtună... într’un pahar cu de considerabil, în cit la înapă, a trecut asupra țării chema- timirile de clasa a treia fixate rea formidabilă a Federatiunii u- pentru alaltăerî a rămas ca... un moniste. A fost tragică izbucni- murmur de şircî noroios, scurs de tea d-lu Filipescu dela Clubul fe- pe dealuri după ce trece furtuna, devalist. J „Şefii“ nu s’au deranjat să des-Ca pe un cer senin un fulger şi tepte Moldova... un uruit de roţi grele, prevestind ! CÂND NU MAI AI NICI O CLI furtuna... !PA DE PIERDUT“, cînd visezi Honigman a început să tremure ca un boboc de gîscă cu fulgii bătutî de vînt, iar Drumaru a început să-șî reconstitue arsenalul de... amintiri din Far-West. Numai d-l Miile nu a avut cum să-șî mii sporească, starea sa cronică de super ex ci ta bilita te. A urmat apoi marea Adunare tors acasă... fiindcă ploua. Naţională, ale cărei trăznete n'au . Jalnică postură1. Atît de jalnidărîmat Carpaţii, n'au dărîmat gu că, incit e aproape o... impostură, vernul, dar au omorît pe sârma '. Dar în schimb pentru întmninul Silberstein, peste al cărui carilo de clasa a treia a fost socotit dar nu avea să treacă vijelia pa-' vrednică să vorbească d. Miile — trioţilor... prudenţi de pe balconul la Constanţa. Şi a vorbit... clubului conservator. Momentul culminant trecuse — şi de pe urma lui n’a rămas în atmosfera vieţii publice — decit... documentele unor... intermediari — gaze asfixiante care au înăbuşit şi opera revoluţionară şi reputaţia politică a şefului Fuziunei. Dar fusese totuşi furtună. Aşa cel puţin ne asigurau patrioţii de la Adevărul. Şi atunci furtuna a pornit să se reverse, cu sgomot asupra ţării întregi. Au fost atunci întruniri de clasa doua, între care cea de la Caracal a strălucit prin evocarea unor pagini luminoase de activitate în politica externă a actualilor fuzionaţî... Brînzoveneştii au vorbit la clubul, dar în glasul lor adormitor Deşteaptă-te, Romíne! avea un sunet de... litanie pentru ora mesei şichemarea“ Federaţiunii“ s’a stîns în entusiasmul — pentru moment sătul — al „profesionaliobuziere tor“ din alegeri. Răsunetul Federaţiei a fost atît mormane de cadavre şi sacrificii supreme pentru ajungerea supremului ideal, să renunţi la a trezi o jumătate de ţară, fiindcă eşti „afară" sau fiindcă ai guturai, e un eroism care ne reaminteşte pastura nu mai puţin eroică a acelui cavaler pornit în cruciată şi rein-Aşa se aude, vara, după ce trece furtuna, sbierătuirile unui animal cu glas „drăgăstos“, care îşi reia locul cuvenit în concertul naturii reîmpăcate. \ - JJRA IASCA REVOLUTIA ROMANA! JOS REGELE! JOS GUVERNUL! Asta a spus d. Miile — în aplauzele şi uratele entuziaste ale asistentei, ne asigură Dimineaţa. Iată ca sbierăte concretizează actualul ideal naţional al unora din oamenii noştri politici. E întristător—nu, pentru d. Miile, care lui mai are nimic de pierdut, ci pentru cele DOUA PARTIDE de guvernământ (?), cari au ajuns in aşa... situaţie în cit le reprezintă Miile şi le fixează.» programul politic. Şi cu ce a fost vinovată scumpa noastră Dobroge, ca să i se facădezonoarea cudăpostirii momentane a cetei de politiciani neplăcuţi, la coada cărora e postul elocventul patriot Milled