Viitorul, octombrie 1915 (Anul 8, nr. 2744-2774)

1915-10-28 / nr. 2771

m I--" BANI RRONER TB » tjifl.......... mn ss 18 Lei............ seass mnxd 3 Lai­­» StifiisfiUte____un an 86 Lei.................sease luni 18 Lai Abonamentele încep la 1 si 15 ala fle­carei Ioni REDACTIA STRADA ACADEMIEI No li biteste» m­fn ns««țf. Tim­Van?sr» TELEFON 13/47 si 57/20 ADMINISTRAȚIA STR­ADA ACADEMIEI 17 Intrare *5 prin Calea Victoriei 56 TELEFON 22/39 Miercuri 28 Octombrie 1913 ANUNCIURI COMERCIAL2 Linia ecrp 7 pe o coloană In pagina nr.................. 50 bani Linia corp 7 pe o coloană In pagina IV .­............. 30 bani Inserţii şi reclame pagina III linia............................... Lei 6 BANI er '"■ O O­O­O­o-——r«»... is K ,­v v * . knal e* opielea No. 2^7» SITUAŢIA Armata rusă oli Kurland! desfăşoară o mare activitate, JtlBZâa»! să zdruaelus poziţiuatls germana. Ea a dat numeroase stasuri îa ssctoarela Rigsi fi eetâtsl Qrisik, dar, dopt ss- Bud­eatul garman, care la aaauţă, aceste aîacari au dat greş. S­umai la aord-ssî de Iaca! Sveaten, Rafii sa izbutit şi stri­ată la nozlciatea germană, de unde lasă au fost siliţi şi fleu® a dona­t!. Camaaisatul dia Petrograd amuţi şi el respingerea unor itacuri germane la sectoarele Rigei, precum şi «accesat traneh­ier mg pe malurile Strypei. Dar acest camnauh­at e datat dia 3 Basmu­rs st. a. adică e anterior cu 2 zile calai german. Pe frontul occidental continuă violenta bombardară re­ciprocă din sectoarele Loss şi Massiges. Pe prma cucerire r­espatal l­ls de către Bulgari şi a laa­­latirei germanilor pla. In defileul Klisssra, trupele germane şi cele bulgare sunt pe cale de a face o nouă joncţiune Iu­­stiţlasili centrale ale Serbiei. Armata sirbă de la nord si­b­ia est­e la continuă retragere spre Montenegro şi Al­bania. Numai la sectoarele din Macedonia meridională trupele skrbeşîi, la unire cu cele angro-franceze, au repurtat, lângă Krivoisk, o victorie In contra Bulgarilor. Se semnalează din Londra plecarea lordului Kitchener­­s frontal răsăritean. O CAMPANIE DAUNATOARE DATORIA TUTUROR !' Acum, cînd acţiunea de opozi­ţie întreprinsă de şefii „Federaţi­­iei Unioniste“ a ajuns la un impas, cAnd sterilitatea ei dăunătoare htr­tereselor tatei e învederată, e ne­­f­esar, credem, să aruncăm o scur­­ta privire înapoi. I 'Înainte de toate o chestiune de principiu. Nimeni, dar absolut fu­meul nu a crezut că discuţiinea, ioamină şi obiectivă, asupra intere­stelor ţăreî trebuia suprimată, d­oţrmea a venit de la sine. Ultima da crezare a unei asemenea afirm­a­ţii pe care o disminţea însăşi evi­denţa faptelor. Prea erea isbitor contrastul în­tre ceea ce ar fi foit datoria par­tidelor noastre politice, între o conlucrare rodnică şi plina de e­­mulaţiune pentru întărirea acţiu­­­nei Statului,­­— şi între acţiunea negativă şi disolvanţă dusă in a­­tita înverşunare. Contrastul acesta se impunea a­­tenţiei opiniei publice, — iar sanc ii împotrivă, cordnbuţiunea şi con­lucrarea ■­uturor, factorilor cari jpompun puterea politică a Statu­lui era nu numai indicată, ci de Storii. Pentru ca această conlucrare să rftea îns­ă roade bine-f­ăcătoare, pen­tru ca din dezbaterea marilor pro­­pleme cari interesează soarta ţâ­ţei în vremurile hotărîtoare de jus* să iasă în adevăr lumiră şi Unitate, — era nevoie, înainte de toate, nu numai de bună credin­­ci şi de o înălţare a însuşi m­­pelulm discuţiunilori ■ Faţă de o situa­ţiune nouă, ex­cepţională, în care era vorba de I’destinele Statului, era de așteptat ca și practicele de pînă azi ale u- Imui politicianism mărunt de­ par­tid să dispară fără urmă, făcând loc preocupărilor superioare de trtferes general. 1Și, dacă opinia publică a avut o clipă această iluzie, desamăgi- rea din nenorocire a venit repede. De la început, cei cari conduc N­zi ,federaţia Unionistă" au por­­ftit o mişcare pur opoziţionistă, de înlocuire a guvernului, tnvă­­luită de o­camdată în forme fără Îndoială ademenitoare. Rind pe tind, diferitele „Ligî“ şi „Acţi- Iun“, mjhgebate la noi, au venit să confirme adevărul trist că eve­nimentele hotărîtoare pentru via­ţa noastră de Stat nu produ­seseră o prea mare schimbare în quentaliteatea unora din oamenii nroştri politici, cari n’au ştiu­t să pe­riâios până la înălţimea eveni­­mentelor. Ori ce reservă a r dispărut din mnomentul ce două partide de o­­poziţie au fuzionat făţiş, sub cea 30in urmă din aceste firme. Şi a­­tunci a apărut campania repro­babilă contra ministerului de răz­boia, atacurile la adresa Coroa­nei, şi aţîţarea la război civil... Se cunoaşte rezultatul ei: fără să poată atinge încrederea ţarei in guvern, prestigiul Coroanei şi­­ordinea publică, — această cam­pa­nie, a făcut de sigur, rău tatei în­­afară, înfăţişîndu-o dezbinată toc­mai acolo unde trebuia să apară ,puternică şi solidară, întru împli­nirea năzuinţelor ei istorice. Ca o culme a ironiei, aceiaşi o­campa­nie, de pildă, aceea împo­triva m­inisterulii de războiu, a avut, în opinia noastră publică, om, ecou cu totul altul de­cât cel adăstat de conducătorii ei. Acei cari se erijaseră în cam­pionii apărărei naţionale, au a­­juns la rezultatul pe care desigur nu lau prevăzut, acela de a fi nevoiţi să invoace ei... certificate. Epilogul acesta erea firesc, faţă de o acţiune adine păgubi­toare intereselor ţăreî. Toţi suntem legaţi sufleteşte la împlinirea unor înalte idealuri. Iar patriotismul neprihănit, impune­ţi mari îndatoriri, de la cari nimeni nu treime să se abată Dorim ca în vremurile grele, prin care trecem, rătăcirile să în­ceteze, căci numai o dreaptă în­ţelegere a evenimentelor şi un înalt substrat moral al butregei noastre activităţi, pot determina acţiuni cu adevărat folositoare şi rodnice în resumate mari. Se poate spune că noaptea este în unele cafenele din centrul Ca­pitalei mai multă mişcare şi de­ver de­cât în timpul zilei! Un mo­ralist, de­sigur, n’ar avea de ce să fie încîntat. Şi predica sa nu este ffreu de închipuit. El va găsi ori­cînd condam­nări violente contra uşurinţei lu­me! de azi, contra frivolităţii vă­tămătoare, ori luxului de perdiţie. Iar igieniştii, aceşti tovarăşi buni cu moraliştii, ar putea să ne dove­dească matematices­te că viaţa de noapte este un pericol pentru sănă­tate. Şi unii şi alţii, nu pot fi omi­­ferazişî, dar amîndouă grupurile de corijatorî aî omenire! se înşală cînd socotesc că prin poveţe se poa­te schimba o societate, şi o epocă. Viaţa de noapte este un efect al civilizaţiei urbane, care solicită o­­m­ului să cheltuiască în timpul zi­lei din energia sa, în afaceri, în speculation­i, în muncă de traiu, a­­tî­t de mult în­cât singure orele de noapte îî dau putinţa a uita neca­zurile şi grijile vieţeî. Este atît de adevărat că viaţa de noapte e un efect a­­rranceî înfri­gurate din timpul zilei în cât noc­tambuli nu sunt de­cît în oraşele de mare cultură, unde se făureşte progresul de tot felul; şi că în o­­raşele miei de provincie de unde nu ese nici o contribuţie o contribuţie îa pro­­gresul Hocia!, oamenii dorm odată poziţie, lipsită de înţelegerea vre-­j cu găinele t murilor, ca şi de răspunderea ae-j Desigur sirna şi noctambuli cari­ţiuveî sale greşite, afirma totuşi de a fi fot! totdeauna gata să a- ajute guvernul în opera de condu­cere­ a intereselor Statului... Ni­meni fără îndoială nu mai putea nu fac nimic ziua. Ei sunt, însă, figuranţii toleraţî la un spectacol­ în care actorii adevăraţ! sunt toc­mai munciţii zilelor grele. Petronius noctambulii şi progresul iSfl -D O O O -Jf SANTO A LA POST Santinelă franceză observă mişcările inamicului cu oglinda; sticla­­ fixată în vîrful şi reflectă mişcările germanilor. unei prăjini In presa, germană ara apărut de curînd mai multe studii asupra ar­matei bulgare. Resurmăm mai jos, ca document, câteva date , apre­cieri, făcute de locotenentul colo­niei R. von Mach, care a servit în armata bulgară, și de maiorul Mohrat, cunoscutul critic militar, de la „Berliner Tageblatt“. Se pare că studiile acestea sunt obiective, de vreme ce au fost reproduse, tot în rezumat, şi în unele ziare franceze. Vorbind de dorpui de ofiţeri, d. von Mach arată că sunt for­maţi la şcoala militară din Sofia, unde se dau elevilor şi cunoştin­ţe generale şi cunoştinţe speciale militare. In acelaşi timp viitorul ofiţer îşi face şi serviciul de regiment, ca şi soldaţii, şi trebue să dove­dească print­r’un examen practic şi teoretic că are tot ce-i trebue ca să fie ofiţer. Analoagă, deşi mai sumara, e şi pregătirea ofiţerilor de rezervă în­­şcoli speciale, pen­tru diferite arme. In războiul, cu Turcia din 1912- 1913 din 2342 de ofiţeri activi au murit 229; din 4412 ofiţeri de re­zervă au murt 355 ş­i au fost 1731 de ofiţeri răniţi. Intr'o ţară aşa de democratica, deosebirile între ofiţeri şi soldaţi sunt t­eoretice, căci nu se înteme­iază nici pe origine, nici pe mij­loacele băneşti, — căci ofiţerul bulgar e sărac. Deosebirea o face numai educaţia militară a solda­tului. Bulgarul din popor e uşor de instruit, înţelege necesitatea şi u­­tilitatea supunerei, şi numai in cazuri excepţionale ordinea şi dis­ciplina militară au lipsit. Armata bulgară se compune din 83 la­ sută Bulgari, 10 la sută Turci, iar restul din greci, evrei, armeni, ţigani şi alte naţionali­­tăţi. Marea majoritate a oamenilor de trupă sunt fii de ţărani, nu muncitori agricoli, ci fii de culti­vatori independenţi, proprietari de pămînt. „ Iubindu-şi pământul“, ţăranul bulgar a primit de la preot ş­i în­văţător o educaţie patriotică, aşa în­cât are forţă morală ca şi ap­titudini fizice. Timpul de serviciu­ militar a fost prelungit pînă la 46 de ani. Unităţile de război­ se formea­ză cu cadrele restrînse ale arma­tei active, fie­care companie­­din timp de pace formează la mobili­zare un batalion. Din cei 1000 de oameni ai batalionului mobilizat, sunt 101 de oameni din armata permanentă şi­ 900 de mervişti în­tre 23 şi 40 de anii Loco­t.­colonelul von Mach dă următoarele cifre asupra forţelor chemate ele mobilizarea actuală în Bulgaria: Infinteria: 10 divizii, cu 30 de brigăzi, adică 60 regimente cu 240 de batalioane, 240 formaţiuni de mitraliere, 240.000 de oameni, plus 20 de batalioane de graniţă, 20.000 de oameni. Cavaleria: 1 divizie cu 2 bri­găzi sau 4 regimente: 2400 de să­bii, plus 7 regimente cu mitralie­re: 4200 săbii. Artilerie de cîm­p : 3 regimen­­cu 360 de tunuri, plus 10 reg. de artilerie de rezervă cu 300 tunuri. Artilerie de munte : 3 regimen­tte cu 152 tunuri, și 3 de rezervă DOCUMgr if£ ACTUALE RÂTE ASUPRA ARMATEI BULGARE -rani­ — FORŢELE MILITARE ŞI ORGANIZAREA ARMATEI COLOARE DESCRISE DE DOS PUBLICIŞTI MILITARI GERMANI — cu 162 tunuri de munte. Apoi 3 regimente de cu 34 de piese. Trupele tehnice, pionieri, pon-­ tonieri, telegrafişti, automobi­­lişti etc., formează un total de 14.500 d­e oameni. Totalul trapelor imediat mobi­­lizabile e deci de 260.000 oameni, 6500 călăreţi cu 1008 guri de foc. Trapele de înlocuire se ridicai la 140.000 de oameni. ^Taiorul Mohrat dă cam aceleași cifre, dar adaugă că totalul armatei bulga- e re în campanie s’ar putea ridica Unelte ziare au pornit de cit­va Pînă la cifra de o jumătate milion timp o campanie impotriva Come 1 _____-­­____ ,i a sumei centrale pentru vizarea şi de oameni ţinînd seama de popu­­laţiunea mobilizabilă din ţinutu­rile cucerite în 1912-1913. IN MONUMENTE ACTUALE faţă de eroii care au căzut mîn­­tuind capitala de stăpînirea stre­ină, vin în pelerinagiu la monu­mentul Marin Amintiri şi-şi măr­turisesc recunoştinţa prin prinos de lacrămi şi de flori. Dar cină ne gîndim la monu­mentele actuale, în comparaţie cu cele pe care ni le-a lăsat trecutul, pentru fapte chiar mai puţin în­semnate, coloanele înălţate de A­­lecsandru cel Mare în marginile Ilvdiei, în ţara legendarului Po­ros împăratul, arcurile de triumf ale Cezarilor romani şi coloanele lor uriaşe, înălţate după victorii în lumea barbară, sunt neasemă­nat de falnice pe lingă monumen­tele înălţate de dorul actual al nemuririi. Chiar după ce războiul se va sfîrşi, nu se vor încredinţa Pietrei amintirile cele mai preţioase ale epopeeî actuale. Sunt atîtea alte mijloace, care vor avea să mărtu­risească veacurilor viitoare despre gloria zilelor noastre, în­cît mijloa­cele cele vechi rămîn în umbră. Miile de cărţi ce vor răsări de pretutindeni, cu amintirea celor trăite în timpul tragicelor încer­cări, colecţiile de documente ofi­ciale şi nesfîrşitul număr de docu­mente fotografice şi cinematogra­fice, vor fi pentru viitori de mij­loace atît de vii de informare, de evocare a zilelor noastre, în cit ur­maşiî vor avea putinţa să trăiscă oare­cum în mijlocul nostru, ală­turi de noi, martori postumi aî unor clipe care au înmărmurit Ghare à notre France éternelle!­­ pentru vecie în atîtea mii de chi­­pui De aceia monumentele uriaşe de piatră, rămîn drept cele mai mo­deste­ şi mai puţin elocvente din­tre mărturii. Istoria se înfiripează sub ochii noştri. Isvoarele istorice, care vor avea să mărturisească secolilor viitori splendoarea tragică a zile­lor de astăzi încep să-şî ia fiinţa de pe acum, în piatră, în bronz, în scris. Pe câmpia Marnei şi a rîuluî Ourcq, unde au avut loc bătăliile decizive pentru prima fază a răz­boiului pe frontul accidental, s’au ridicat de pe acum monumente fu­nerare. Deasupra groapeî enorme care a devenit locaşul odihnei de veci « atîtor mii de eroi necutri­cuţî, s’a înălţat un monument, ca un obelisc, cu o dată şi un nume: SEPTEM­BRE, 1914, OURCQ şi cu aceste două versuri ale poetului, care a scris Legenda Veacurilor: Grloiue ä oeux qui sent morts pour Elle! - Monumentul de pe cîmpia Ourcq răsare dintre flori și co­roane, care îî acopăr întreaga bar­ză. In­ fiecare zi .Parizienii, pioș.i r ■ —- . I s* Btümne:ry"; SUI ¥ 1Q*~ O. P. siunei centrale pentru exportul cerealelor și derivatelor lor, instituită prin jurnalul Con­siliului de miniştri cu data de 26 . Septembrie 1915. pip f­*op­­t\ înainte de a răspunde la obicc­­riC.­Lr«ilC *■*r­ţiunile aduse de aceste ziare func­­ţionăreî Comisiuneî în chestiune, vom arăta motivele care au deter­minat constituirea eî. La începutul toamnei acesteia, s’a instituit în Germania şi în Au­­stro-Ungaria Societăţi cu caracter oficial, avînd dreptul executiv de a face cumpărările de cereale în străinătate. Cum, pe atunci ffiaî ales, noi eram singura ţară în oa­ra Imperiile centrale puteau cum­păra cereale, e evident că mono­polul cumpărărilor instituit în aceste două Imperii ne viza direct şi exclusiv pe noi. Societăţile austro-germane in­vestite cu monopolul cumpărări­lor odată constituite, n’au întîr­­ziat, prin emisarii lor, să caute să provoace o bruscă scădere a­ pre­ţului cerealelor noastre. Evident că faptul acesta era de natură să alarmeze pe agricultorii noştri. In adevăr aceştia s’au­­ întrunit la sindicatele l­or şi printriun me­moriu adresat Guvernului, au ce­rut între alte măsuri, „crearea u­­nei Com­pnii speciale de regle­mentare a vînzăreî productelor, avînd în acelaş timp drepturi ex­­cluziv de a vinde produsele desti­nate exportului. Luînd în legitimă considerare a­­cest deziderat al agricultorilor or­ganizaţi şi spre a nu lăsa întrea­ga noastră agricultură la discre­ţia unor emisarî­ speculantî, guver­nul a procedat fără întîrziere la instituirea zisei „Comisiunî cen­trale pentru vînzarea şi exportul terea lor şi derivatelor lor“. Din această Comisiune fac par­te organele de drept şi anume: Ministrul agricultural şi domenii­lor,­­petru delegaţi ai sindicatelor agricole desemnaţi de Uniunea a­­cestor sindicate,­ preşedintele Ca­merei­ de comerţ şi industrie din Bucureşti şi cîte un delegat al Mi­nisterului finanţelor, al industriei şi comerţului, al lucrărilor publi­ce, precum şi un­ reprezentant al Băncii Naţionale, o organizaţi­­ooo- 0 campanie. In numele agriculturei naţionale, se servesc interese stranie celor desemnate ei. Scopul­ principal a! acestei Co­­misiunî el) de a stabili cantităţi­le de cereale disponibile în ţară şi de ai fixa rezerva necesară, con­­sum­iţiunei interne; 2) de a fixa, conform legei asupra măsurilor­­excepţionale, preţurile maxime pentru vînzarea acestor produse în ţară şi 3) de a stabili, după împrejurări şi ferti mărfei, preţu­rile minime pentru cerealele şi derivatele lor destinate exportu­lui. Prin fixarea acestor atribuţ­iu­ni, complectate de o serie de dispozi­­ţiuni privitoare la Twrnsport. Co­­niiunea în chestiune răspunnde dintr’o dată la teai chemării sta­bileşte cantităţile de cereale dispo­nibile în ţară şi rezerva necesară consumaţiiloî interne, pune, prin fixarea unor preţuri maxime, pe consumatorul indigen La adăpos­tul ori­cărei specuţe, iar prin fixa­rea unor preţuri minime pentru vînzările în afară asigură agri­cultorilor noştri beneficiul legi­tim la ca­re au dreptul să aspire Sustragi inluşi dgla.. ex-toloat­ fi rea­­cumpărătorilor străini cari i-ar fi speculat cu multă uşurinţă ne­gociind cu ei individual. Ei bine, cu toate ca această Co­­misiune, cerută de înstiş­î re­preze­n­ tanţiî autorizaţi ax agriculture!, noastre, îmbrătoşeawî interesele ge­nerale ale ţării, s’au găsit ziare care să aratee­­ această Comisiune, învinu­ind-o că-şî arogă d­repturi prea mari. Ba s’a mers «Mai pînă la încercare®! de a se constitui o con­tra-comisiune, trimitinehii-se emi­sari în Capitala unui stat străin, unde de sigur riscau să Se supuşi unor influenţe nu toate şi în între­gime fotetitoare intereselor agri­culture! noastre. Acestor zia­re, despre cari nu ştim bine dacă îşi dau seama că­ror scopuri slujeie du-cînd campa­nia de către vorbim, le vom răs­punde dovedindu­-le că organiza­rea Comisiuneî centrale nu are alt­fel­ de cît sindicarea intereselor agriculture! noastre în contra sin­dicatului speculanţilor străini, dornici să profite de faptei că, peni tru moment,­­trntona a*dead­ a ne vinde produsele munsei în ţării« După cum­ vedem­, s­une strict profesională, raţională, | Iar de origină.^ ^ Competinte, întru apărarea intere-‘ oqq& BsmsamaBsmBsasmmmBBssss^BBam ECARISAJ POLITIC GLASUL DOBROGEI fi VORBIT Sl... MILLE... Ca o furtună... într’un pahar cu de considerabil, în cit la în­­apă, a trecut asupra țării chema- timirile de clasa a treia fixate rea formidabilă a Federatiunii u- pentru alaltăerî a rămas ca... un moniste. A fost tragică izbucni- murmur de şircî noroios, scurs de tea d-lu F­­­ilipescu dela Clubul fe- pe dealuri după ce trece furtuna, devalist. J „Şefii“ nu s’au deranjat să des-Ca pe un cer senin un fulger şi tepte Moldova... un uruit de roţi grele, prevestind ! CÂND NU MAI AI NICI O CLI furtuna... !­PA DE PIERDUT­“, cînd visezi Honigman a început să tremu­re ca un boboc de gîscă cu fulgii bătutî de vînt, iar Drumaru a în­ceput­­ să-șî reconstitue arsenalul de... amintiri din Far-West. Nu­mai d-l Miile nu a avut cum să-șî m­ii sporească, starea sa cronică de super ex ci ta bilit­a te. A urm­at apoi marea Adunare tors acasă... fiindcă ploua. Naţională, ale cărei trăznete n'au . Jalnică postură1. Atît de jalni­­dărîmat Carpaţii, n'au dărîmat gu că, incit e aproape o... impostură, vernul, dar au omorît pe sârma­ '. Dar în schimb pentru întmni­­nul Silberstein, peste al cărui ca­­rilo de clasa a treia a fost socotit dar nu avea să treacă vijelia pa-' vrednic­ă să vorbească d. Miile — trioţilor... prudenţi de pe balconul la Constanţa. Şi a vorbit... clubului conservator. Momentul culminant trecuse — şi de pe urma lui n’a rămas în at­mosfera vieţii publice — de­cit... documentele unor... intermediari — gaze asfixiante care au înăbu­­şit şi opera revoluţionară şi repu­taţia politică a şefului Fuziunei. Dar fusese totuşi furtună. Aşa cel puţin ne asigurau patrioţii de la Adevărul. Şi atunci furtu­na a pornit să se reverse, cu sgo­­mot asupra ţării întregi. Au fost atunci întruniri de cla­sa doua­, între care cea de la Cara­cal a strălucit prin evocarea unor pagini luminoase de activitate în politica externă a actualilor fuzio­naţî... Brînzoveneştii au vorbit la clu­bul, dar în glasul lor adormitor Deşteaptă-te, Romíne! avea un su­net de... litanie pentru ora mesei şi­­chemarea“ Federaţiunii“ s’a stîns în entusiasmul — pentru moment sătul — al „profesionali­­obuziere­ tor“ din alegeri. Răsunetul Federaţiei a fost atît mormane de cadavre şi sacrificii supreme pentru ajungerea supre­mului ideal, să renunţi la a trezi o jumătate de ţară, fiindcă eşti „afară" sau fiindcă ai guturai, e un eroism care ne reaminteşte pas­­tura nu mai puţin eroică a acelui­­ cavaler pornit în cruciată şi rein-Aşa se aude, vara, după ce tre­ce furtuna, sbierătui­rile unui a­­nimal cu glas „drăgăstos“, care îşi reia locul cuvenit în concertul naturii reîmpăcate. \ - JJRA IASCA REVOLUTIA ROMANA! JOS REGELE! JOS­­ GUVERNUL!­­ Asta a spus d. Miile — în aplau­zele şi uratele entuziaste ale asis­tentei, ne asigură Dimineaţa. Iată ca sbierăte concretizează actualul ideal naţional al unora din oamenii noştri politici. E întristător—nu, pentru d. Mii­le, care lui mai are nimic de pier­dut, ci pentru cele DOUA PAR­TIDE de guvernământ (?), cari au ajuns in aşa... situaţie în cit le reprezintă Miile şi le fixează.» programul politic. Şi cu ce a fost vinovată scum­pa noastră Dobroge, ca să i se facă­­dezonoarea cudăpostirii momenta­ne a cetei de politiciani neplăcuţi, la coada cărora e postul elocven­tul patr­iot Milled

Next