Viitorul, octombrie 1919 (Anul 13, nr. 3478-3506)
1919-10-26 / nr. 3501
. 1M * ä j ABONAMENTE j REPACTIA ADMINISTRAȚIA I ANUNCIURI COMERCIALE £ Af garni. ín KinSiate *. ^ « IW Ld .* .* £ 2? C 60 Lb Í 2 *STI^DA ACADEMIEI Nr. 1? j Se prices* direct la Administratia,1:ilai, Btr. ^ad im Lollí ___________________________________________________|________________________________________ m rmm%x vechia 40 Bani________________ _ . _ _ _ ^"țoapele: Direcția, Sl/SIS; Fftcția ft.-glumistrafd* 4 1/2’i^lSfl.t ^ la t0a“8 ASeűine cPutasitate_____ ^ |_______ _ ___a s„miss ä dels clubul takist: dÄeritet l^“Lxi“S« tip întruniri spre a exotica motivele abeze” dda aVS «i felul în care buletinele de vot pot fi anulate Aceasta în Înțelegere cu organiza — . Dar este foarte simptomatic pen [„ , fac șooilă de grevă cetățenească și de revoltă — căci aceasta înseamnă în fond apelul la abținere. m alegeri 91.anularea voturilor sunt și a- --------------------------------- - după victoria finala K iter € L%la HI« « M til 11 L . . „ --------------%a*rnt ELStL!! $1 Hall gois, --- că producția este fractic unic* rorile socialismuluc ar descoperi să sosească mai multe trenuri cu te constitui nici un pericol. . 1 -pat tăcut de statua ?rin feminune dar casa Schenker sel la primele lupte importante con- In afară de marele câștig* ih. tere^ participat iarăși acelaș pârf când te servești de mijloacele „teu- Flértt'eixifil*» cnlqrim»bilă a asigura produs ca și dicta ~ a putut să reînceapăl comerțul cu tra trupelor americane ce se găseau americanii captunară aei 16,000 pr.r * JS „„ în Franța încă de multă vreme. Inzomieri și 443 de tururi în " mode Po" înfiițatAr si măcel act patriotic images , splendidul volum editat la care e funcțiunea imaginației crealist revolu notar german, a fost a ta 'u in unanm,—este o mirep.«»- . .... „An luat parte la atac aproap, 9 ^ ț miStîlîUÎ GeOrgeS V&iQ S BK«BiMM^wrKĭnBK«.aH»B* . . . Socialiștii revoluționari francezi retrage, când poate. . " ... ... . " CapitalUi ül: ^^ . Faptele sigure ei decisive, ce DU S ISTfw í'adiotopígricultură“ care- 'ntr’un articol publicatie, căci de fapt capitolul nu admi ^ ^ 0i. ^ gtatul nostru '* ' ■ ; Th 2 CA £ *‘A Partidul liberal are la activul sântenui om cu numea și situatiunea . ^ capilului a patronului ‘humai pentru împrumiutul ce-1 con”ar,e 1!,IC1 Atjrmator,11 A șe*’ ?!l m" deplinește decat fanetitatea unui econorm sau conservator produse. e Acestor afirmări deopotrivă de fal mai mult un administrator de avuiție Și eronate, le răspunde d. Georges agonisită, decât rai făuritor de avere va m* face8fcop Tote 111 fruntea unui or declină și tind la acelaș scop ca si dirijeze tehnica și masa de lucru. . acelea ale d-lui Jonhaux (Secretarul 1 D-nii Jonhaux și Franck un mare general al confederației generale a bănui aceste adevăruri deoarece ei cmă de „transporturi internaționalul Lurîeeuaortf șeful marelui mat Beileau capturând 1400 de prizonieri mimicei), nnu privesc initațile decât prin priza Schinker - Comp, și-a resinut a fi- major, continua să afirme ea pre- Trebue specificat însă dl . „E greșit a susține,—.spune d. Vama marxis,.... Dacă n’ar fi orbiți de etnitatea » că, mtre altel e așteaptă tenta americanilor pe front nu poate „ . ‘ '. A’"' al colaborării termice cu frâna de suierarhîa elementelor monxîuoției rr0r^M” din Germa*nia 9* Austro- ~ cTMi °: asemenea con cpție negrijea- care nu e decât erarhia’ și facultățile care cuvân te stareaza factorii esențiali ai producției, fac- umane reflectate în organizația sa , f--’ ^ sia Ítori asupra cărora „teh-ca“ și mâna cutie. Spirite’ -ighi -Werever- întmor noa^re novomree, a re*- Șl xrpfp runtrai*ip 10 graverC ContranC Rßinmlfle« S»ni.4 de5«?nu* roil»,ci ceamai camraunne Această conceptă ești,cât,sfântai noastră ttóft ne servește«iar Amtro-Ungaria, înainte * M PîîlS*'' ?£* !f.. .proxl.ne^a pra cipitalimu pe cată spiriM nos-sțări cu cari am fost, în război, să fi «*mei când vorbește de amsticam este rezultatta colinorum 'nce a tru a decis ari Hitrebuhjia. 5AKÄ "W* ».U is^ TîîÂgsx."ÄÄ fatt^ä iÄu t sä Si. » »« RWr rt»ai «,Wlö. de.siaur șansele ds s.pes ale ,» si duc tot atât • e starta ? uîiației proletare. Utzirea toth încei cu Bohu nu a plecat la postul sau» j. ... _____— ... j. . ! r. . .. . .. ^„ . «muchia este rezultatul colabora PIMAf îmi fi I« 1 po rivina ca si Lenin cu sovietele sale. Imâna'de lucru: e totul de in capa-1 »Uta !? M Ai \ I /i ? CHBimst secuie ^ if 4 ’ irăU*#2* ilSS#%4S3*if NI tJsi Cfiií aUSMi Ului1 _— : I^;ffsmagaWt fii M ‘ Pi» P»rua d-lui Petre MUHr pH-j fort o manifestare destinată a servi inm următorul articol: intereselor noastre externe. D.jV at^ B Cantacuzino contant* * J3» îf d*?« însă prin acea retragea trimete de la las; vehemente ..taie o situațiune din cele mai comple curi in contra guvernului Vallolaixe și nin anormale, in fata căreia am, pentru a combate, partidul si guvernul de transitie a însemnat o berai. . . impură prudentă de cumpătare, spre au afirmat m ütnind din arră că e" Acești factori pot fi reprezentați de tili>o ?sporului“ ” .J>£V„Î'U exprimă o sudura apre a se rezerva guvernului pe care eșecul revoluției rusești e provenit :persoane deosebite sau si fie intru «iere fără «a nu-i dea cea maĭ agre i ]Pl?ij; României Mari îl vor pune în; din lipsa de tehnicieni ai producției, păți în aceleași persoane aptea întru caracterizarea cotaringerilor n'ÎL •33wMr*«fifc. CM »1S&Ä Șt oîf*. rî Cv9rl1cJntS3ftiel ® vS 11 i si crap desfășurarea hgîit tărei.să Âge problema » ingineri, șefi de servicii tehnice, spe deplini una sau noile din fund- nora, faptul că aceiași oameni cari e politică prin care ți ecem ar însemna .pgrgrl drepturilor ei, loialiști ai industriei, agricultur ei și țiile producției., un adevarat.fleza swu național. Aceasta este adevărata realitate a schimbului La acest raționament s’ar» , oc^tuf sub arîvede‘krer Sileedei?’ Ma,ei B* Cantac^in0 este ^»ia’iar și d. Roger Franck segretarat • Pgulani nostru din £ 3 nu corespunde părere, pe care eu nu o pun det general ^ „Uui ,noi sindicate a icrii^T realipitei: loc la_ îmdlem A. Aceasta-i in »d.jur .nicienHor din industrie, comerț și al Orainea este nestasi și nu renume din principalele cauze care au grâ* la aliați fie că vin din tabăra dușrecent, care *4 înfăptuit sub ©<*% AA pentru că franed. Franck ^^prodila simte sau pentru riscul la care se instri, trei acte nesemnate a cărora PA , s «. fructul concursului activ al mai expune. Numai atunci joacă un rol <în 7^e..e^ ... . ... „ ^lîa^parridTrive meriff de ocazie a da directive în sferele coloanei de lucru, care funcționează cu a~ ^ c^CT A el Säh ^>artfaie T?1 De’prisof^© S^comentai S,* cmW [ P^re. 'Pentru germani prima apa si Lucren dorit : «a se fi lepus la intrarea noastră în mai înalte. Este aceasta o calitate șijutoriul capitalului, element pasiv sau om sau grup de oriin,. care sunt m cvtă popultitatea... Progres rltie a soldaților americani a fost :3. doua divizie americană trebua luptă de mintea puterilor centrale. A uneori poate un defect al creditetek convențional și deci de prisos, acelaș timp și creatori. La untatsmit sj ..pra 'ast ajutai ’ntraceasta de tot» cei ce o lege pentru a căreia putere eu ara a st. prin.nt.::t pentru neutralitate o deosebită admirație. i consiliul de coroană convocat de Darie să creadă publicul cel „^D. l^ete Carol, dar meritul principal “cârd est erte în ‘ultima sa scrisoare f. «vut șeful partidului liberal, pencă d-sa arunci în vâltoarea luptei n că el era la guvern și în acea sa contra guvernului V&itoianu «un sin j Vapis, cronicarul economic de la ce urmează a fi creiată. Dacă. .pri llnnfnnî rlin flnțitnfluîl 0 mu^ figuranți militari iar nici 'de îndrăzneală mai presus de * 'nr--Stuation a știut Și a putut a se împogura grijă“de a exprima „un acte! „V Action Française“ care spulberă vim lucrurile în față, constatăm că ori! iii! !.., in contra cunoscutei mehi, ari văr consitutional“ _ în afară de ori unul câte unu! argumentele d-lui adevărații stăpâni ai producției sunt lÎAUiIUli UUIUMNUU • .Primele vnu a raposatului suiveramee interes da partid! - când citește Franck, care par izvorite din aceia# oamenii cari știu sa de itÚteeze riscatro"imtionale Tote“* s urmat apoi gand p<r litleä militante?... a fot numai aducerea la îndeplinire PETRE MISSIR ia. iden ti.rigntVH-.re ce s’a semnalat ------------t^v«............... Atentei, la care a contribuit și partidul conservați»-participând la gu- WWM B [fisa v]m alături cu liberalii. l W 1 i ® ăa J?? e^ati S maj deotateo M^ ........................1 111 Nj.u.1 se mamu.șta mai depun soliaa . . . • T,. . acțiune^|g fofffg Qg IlfO PSSUMflí! ' mei neastrul .III P mă spre a se pune în evident . . .ust,nul că în îot așa d.e‘a,«a ca §1 fC]? a '^rl e' te iar mana manuește, unealta asu-j ca starea de pace între noi , aceste înăciri, nu pierde nici o ocazie, ca Y faptul ce este P ,a«eia» ..ime iWlit în letdină comunitate de vedere cu : ‘te" • . Vf1 , 4 . t. Î-- •.i...uxi f« ^^wșițnw^.fcleraent dopro-= In contra acestei ordine eterne în mi'ustatiile... «F 4tVdtr,reforma politică și economcică/ ce s’a par*i întotdeauna căile pe care voeșt^ fco^rot «in revizuirea constituției:1 •>& t;i Uan.íc ‘ vAováral Dinim*''Portile propriei ei, meamn este de îi r n, ie si romgarizez’ , nu | ^ Iușor tema ce năzîești să mi Efectiva desființarea Proprioză• Cliria publică. .|pi latifundiare s’a executat insă mú Printre publicațiile de Propagandă I mai de liberali pe cale de decret lege. 1 tipărit în străinătate rei altor elemente decât cele citate txÂ^UVpA în #.mÄÄ f totre eie există o ierarhie bine: prioritatea ce^o produce cugetul,dreptatei noastre> de sigiți^ că în lo- determinat.1. (Teora căpitanului Pluck Harta» care a o ? ^ont-făt intr o lunp jd măsură la Tw Ele a arătat, oarecare brad ® friÜate ®^rmane G ^ "J0" ÍiS A Ce!? S— tade S^S * l^te tó,ij Holtom ' fi fast îdacă^ SidSa difiraind, cu concursul unor distinși arioare prin care un om, fie capitalist cată la coborârea «a din ..cn în gara Ham dere str^Bânca inamică. tivi 1 Tîomâniei Mari s’ar fi putut tiști, scriitori și patrioți români, ori nu, fie tehnician ori nu, concepe burg și rănită de mai multe lovituri dej Ca atare, este condusă de unaistre erau slab apărate și numărul . 1 . F [s 1 . 11 duce ]a bun sfârșit în aceleași ooni După câteva zeci de pagini de text, utilizarea sforțărei omenești, organi- d ®.® 8tr ® agenții spartakisti care sa'ministrator-sechestru, care este a o dușmanilor superior, soldații noștri !e » A 914_ anatica, m pnima risn<. •di ti'1 rol de armonie și solidaritate su prin care se lămurește străinătății care, acordul de realizare și produc J ' ‘U av ea f0lta-ul lor le“' «rfletească! friginile noastre istonce, evoluția <ar ția. - !~ , n.. ~ J . . . , i*«» nostru, mr nu acela al comando . Irt loc să dea posteritătei această mistică, economică și culturală a pe- In al doilea rând vine „comanda“ lui foL Sre’dTla P^ri«alv»^fi0tIm’l ta,'llor fwTMet. . . •t/ măreață pildă de devotament conporului, român, precum și gradul pe care este facultatea de organizare, mit' ambasadorul Fintei la Brin"'” aceasta cahimie, suntem curiost „Cele șease divini americane, an întrebuințate Pre-untia ari: tucătorii conservatorii a i inaugurea 1 terase de o vilizație la care am a- aptitudinea aceluiaș om sau a altuia Gemmani par a fi iilic,tom'ri acelor. *»“ dTă P?n reluarea> monga.iate m luptăm luna Iulie, au sumt ebumțate i aiar ,n. eă viața pulilică* României unde cu juri«, după o atât de recentă renaș- asociat cu el, de a îndrepta sforțările pact la Paris pe d. Lersnec 1 care a făcut diumite acaoism, a transportului ferit foarte mari pierderi fără să cars a Pledat abacul a yi ' A ótaco 1 îi 1 dureros al cerui nun ne tere, —- urmsau documentele, dove- tehnicei și a mânci de lucru spre sco- 'Parte din delegația gerr.doo la conferința mai furtor patmane și aus lo-mpa- poate repurta cel mai mic succes. ,Darie bine condusă s le.-ătr.. .•* 1 n- Fi înfțriat politicianism propagând și zile indiscutabile ale ceor afimialte, pace_, lim,arc-$te I păcei. 1 proclamând dezbinare» care - PU- și anume: aproape cinci sute de on- 1 , 1.4 vin„ --------- in tristă Situație m îața țărilor me de 0 roală ,rămuseșe artistdă și . treilea rand vine interesul B I. -Ga. aceasta campanie ia parte și prisos să adaug că volumul e tipărit 01 a. a.‘ :lvlia‘ciu,al ?arc 5 co?“i colului, crimele s’au împuținat cu 15 la reclamă corner d.o ă, și transporturi- ceasta am depus-o din faptul că două graiul dușmanilor, de armata imei, Matei B. Cantacuzino protestând un lux oare egaMadarái cel0 mai cePut ți comarma și grație că 30ta. ‘ în termeni cei mai energici in coneInto ,publicații occidentale. TMa relui Wva !mPTM'e sortarea dej tra mventariu de poruncă al d-lw !rând în , tere conditÜle .dáfici- Erecție pe care o reclamă realizarea pentru anul 1922 s’a hotărât deschide publicului român, care, încă odată, se af Daca examinam eu neparnivire si trecem cu iedtere a asuma KTO dinUiOT Apoi intervine tehnica care consist. . internaționale de artă decorativă, lai- luarea relațiilor economice cu tustămâni trupelor americane, superimeni, după cum s’a încercat a fi premP-WADA,e «rArhS* &® ente ale volaimuliS? tă în alegerea mijloacelor și a proces ^ acelei expoziții a fost luată de premii m'arî de erl cumH para oare ea număr“.zentați. Echiparea lor însă ea« ima jiim ne deplin. Boar im'este acesta Răsfoindateile impunătorului vedeiilor de lucru sau colaborare ajfat Je DoUra‘și ioS^Li^ouharCe- mi esti îns? f<fă dM ă și relațiile primul guvern prezidat de un gene- lm, treci in wwM toate etapele oamenilor specializați in cunoașterea aerul al eL ° ral În activitate. Au mai fost, si aiterdlesvo^tarii noastre nationale, doa procedeelor si mijloacelor sale. le.^ însuși d. Matei B. Cantac^ino a voevorii și ctitorii,dătători deleg’și MaradelliCr«! SÎC 3D afăcut parte dintr’n[ asemenea gu] datini“ cu mănăstirile și fortărețele venii de poruncă. Dar în orice gu- pe care le-au ziditt, și până la ultimi ierni intră câte un, general la Minis- la manifestări ale artelor din pre- <f : X U f jt * 'general Vadoismu. . le' în care a fost întocmit,^ roboesa concepțiilor sale. ’ A . I %â&T& mni r’ad'.: --'âr 7i 1 a bmm mm Ä ÎS f ■£££& i » 'ÄväÄ tstó Brw ^ %p | % $ ^ B .' do o execuție tehnică superioară. Do P?,rs^na ’car5, ® ’cotorul indispensatistice că după prohib:iea vânzărei altemu sau morala a 4jicri-apasuiiÄ — 'toate ramurile vieții noaa j patru ele aneoîe elunterate ° Hi larlotărirea varat, or ?! MMtenm ave,llcr m.,>art .eți. ilor generali ce au ocupat acea dem stre din trecuti și den prezent se pot „fi _si „j155 C_ . mtarte. si admira și studia după rerproducerile si?. și .. r^antrata de Sulam graus Su . .nerea no care generalii .o dat îr litografie sau gravură care au vizării capitalului. Acesta joacă mai veacuri, ducand ad la Fevna, și urma în depenanța și Regatul. tor' • șefului lor suprem se rapoar-bundă. mult un rol pasiv in creația econo tă -mumai la serviciul militar la; pe copei«, se anunță volumuil. în- mică deoarece el se împrumută un Bă’>îc îe Populare, Obștine și Cooperativele, precum și școli fa sate.re și înarmarea trupelor nu se în- tețe * teit-teteror ^ T 62 ^intenilor Cajrite^^^vta^^^^n^n^ai!și a înfăptuit Reformele, împroprietărirea și votal obștesc. ta friSri Z ÄiÄ ipentru'Lnplectarea opera începJ Pentru controlul gestimiei sau pentru ini;-ha. ' k * i Semprenius. In H'cQÎfxși sitiiQ-tio 1S6 gas©sc și mai i •in 11]: încă generații care primesc alte departamente, așa încât vorbele <sfictatură militară și lovitura de stat sim' cu totul nepotrivite și arutie prisos. . • revh'i>d‘ '7nsritetionni7iaviamenta7'• j îs e f nj st at ni ii î < ti.i rie n liimi, miniștri ilar acest;i dien, se recunoaște cu modalitatea j nelersă .-i cei nu mi să fie în j : /' ...l ■1 ■ iar ie voii iți țârei prin j :a,eș,nei. .. . ' m mVbiî "'ra'1--^^nuiniwa6 »a* Ah' nlî"I ÉÍ iltei 7 C . libr.' m, s<* roate rastra»" eri^îra()era * vita tau o misiune civilă. PTM,u^ element«te^Wigt ---------____ _ *q,*ui «iS ÄÄÄ« m% ■ Ch» PAcipatelor. .uArifruntat «dhBe au _.K«H,inK Impro. Partidul National-Liberal a făcut războiul înpotriva dușmanilor de . . . d »„ pjeVRa si Grivita Independenta si Regatul Partidul Național-Liberal , îmbunatațit învocine agricola, militând semn mai mult pentru ta «ai sau se închiriează. De aceia el. Tot PîrtidH, National-Liberal a făcut războiul pentru întregirea nea- Partidul Naționaliberal susținâd astăzi poliica demnității șri apăductie, se angajează mai mult sau se deplina independentă și suveranitate a României Mari. - intirspunzător ca orice alt muntel atât de utile ,și atat de efective aprecierea rezultatelor, și după pro- rării nationale, luptă pentru întregimea revendicărilor noastre și pentru : ^ Mf ® CM« f ft m||S|Íf | fsf Ml % Ilalí 11 (4 FIS 1 ^*1 | HiP/h * « WfMJi*á<fe. í P | ăi-aanarHu« '<l Lntffrncfnrff a**a a-««-«»-» ..... ........",.«■ ■ " ...............■'». ................ ffâlîS^âîi CJ6r{fW®l|i — m îiiiiwm—— niiMiMirrismnmiwiwvii S’a spus, și cu drept cuvînt, că unare o mulțime de păreri fie că vin de bit sfîrșitul marelui război euromană. HAS »»' . îr^alo^ .... ' . . ... mencane. oaie >.n urme e Imni <.la ni armatei a 14 a germană despre 9.*bice tittat are primd articol anului ISIS a luat parte la luptă, pe lupta dela Ghatea^aierry de care "sectoare proprii și sub comandă văzurăm mai sos că s’a pronunțat salutată la început cu hohote de rîs, considerată ca foarte bună, daca nu de oarece ziarele din Berlin si din chiar ea o adevărată divizie k «rMiul Germaniei nregstră w -la «ent^ ...» Tr , ' 1 ' I . ? jt R •' ' ...........J<t P , aa!t T>ifei fl.ele asalturi KP!S?:!>8 SÎS jitSiiK front atmosfera, ca americanii nu ai celor două regimente intrate în pot trimite in Europa decât cel foc, au fost executate cu un elan si cum combatanți adevărați. După laudă “ " ' mani ín CfíPurg ss., a’ ceama că aoeastă a doua *vl2'e americană” un anunț comercial publicat prin “'a ° I 2acflp , s. d.eF -caTMa ca a este cea care a gonit pe germani te c munță cum că mult cunoscut adevărul era altul deși însuși germra ja gaux> Bonsrespires și din pădurea mmmmamgtwmmm Tocmai din motivul acesta, că o fracție neglijabilă a frontului. Cea mai mare victorie însă a *«—WW « «a rai« re,a Jm m „preci,. relor » tat rkaJ * r*r..................fa?w“°"ra fo. »W zt.at,d nmim *«N te ,tȘ» te troitete. Im« te*, cârma generalul ladend..r!tv» „ta 1a18: an Ioc ÍjíI^s St. Mih^el, și ja-o gasoșns cu caile sa, se pronunțe. . 1 «1/4 . . . armata americană ^ Udații ger a p. . aceia|*J coma!1. ..*s —......r . .. mai oare amencante ,și că ele fiind su* Pl!f.îy uma api,filmării gtw-nimn. Pétain, stomandain-tiil france? .’a ga- *it de făcut nici o numiri»w. eZZIZ 8"*fa"Et mum<dificai?e^ m^ovnle wie. generalul Lu O măre Victorie a americanilor . . nc^mii se bate bine, pierderile Ier împreună cu rite". ! tre ] ca mă se ocupa cu comerțul fată de el insă, soldatul german «Te g^la altinoeră T000 de sf>.;clandestin de arme și munițiuni ger- o superioritate necontestată... Asupra cestul »tac însă se >--■ j[0 ]a nenitul lui Iunie trupele . . . al ta.ț„.h. I . TM« U «bt X>fost comandate. Deși pomule nea” ‘ * dintre care îT'rii le representantul intereselor , tatv- au renuntat Q0D șerinti de superiori- arma 18 de diviziine 4 « 26- «a* terților a fost foarte bine regulat). ® . .. . .. . .Tot așa și mitralierile au fost foarte rGs f servesc interesele economice combativitatea americanu-tre infanterie și artilerie, a fost fi ă statele Unite s a constaat cu date stam*ce ? lui luate» indiyid, valoarea corn >a greșea.a • ... Sen poate este vorba numai de o tivă a trupelor este foarte slabă. A' lata ce se poate spune urm înseșile anunțate sunt un plan de viitor inUvizii germanej ^ Care eu le consiricană care a luat parte la ]antele» orice caz 0 lămurire se impune tip mai _roaste L|de ^ &ontul occidental De V-rr că rea la Paris au,ei mai expozițiuni nu înțelege cum ar fi mi putință re- Putut rezista timp de mai multe săp amencami nu sunt niște smn ••alăsat nimic de dorit și pregfiririșa i proaspătă precum și număra, lor ra. . . .. . svarșitor, trebuiau să-x scoată inter v ______________dență și să contibue in pr mir. , Ba dovedit insa ca aprecierile ger infrangerea armatai germane, exIn trecut fruntașii și întemeetorii Partidului Național-Liberal au făurit ! “examini Ludendorff erau falsificatenuată de cinci ani aproape afront Generalii aeriani care au — i mu iililiuliiii si iniitimii mii * . t luptat cu trupele americane au cu totul altă părere despre ele.Clonelul francez Chambrun și căpitanul Marenchez atanați pe lângă ... Sterul genului Pershing, comandantul suprem al trupelor americane, au publicat o carte despre rolul armateie americane în conflictul european, unde se găsesc adunat, PL. ' ..U f . , e „ f< l'ihl fi f] • . -------WÎZfZm 1 încetat, prin schimbul ratificărilor 1 să i nesocotească și să-i considere ca iAA * I. ■ ^firmă cine i.uhqscita nu . ma‘' Î n timpul neutral mare pentru B'ljazm și Turcia. - [dor H din HmPul seninei, cámul ThS ^ cSw romanești sau cele streine, încă umu- Cu toa‘a combativ Valea americanu normale dein Stat la Stat nu sunt cea restabilite. ------------- ----------- j — ..... ... i . Ț”“ ■ II?! Î73fl KliflllfSffií^r 4.; IflITCIRili *A , jyt tl " - . • ^ • “ ' “ ' “ 7" ^ ^ A . , _ + _ 1 i • 1 * j . I O fl 0k SS* Bf^R r-i uSlítePv l|J.|N ff Elf li* SSibSfi 1 Is« R falii MS ||sL '* ..fLu-ti/X « n ” Jfágj a •■<f «hr jer* w » f ,d L« 9 m ' m “ unea cu ajutorul manifestelor, a vede reclama cremei de ghete, și rie educativă Anglo-saxonă au ocea celor îndrăzneți cari reclamelor, a semnelor colorate și dedesubt o maximă morală sau un fantazie, pe care nu ni-o putem înmă de propriile lor idei, — ci împentru educațiunea vizuală. Sunt de percept în contra intoxicăm cu tu-j chipul că poate ca în capetele lor potrivă le afirmă, în toate feijrn!«1. altă părere germanii, cari se bazau tun sau cu alcool. Desigur că aceste reci și geometrici. Intri înitr’un fes le insinuiază în creere eu pe interminabilele lor studii peda- manifest nu este totul, dar prin j temiiarit sau pe sttradă și vezi sute de la negustorului de marfă sau agogice, introduse și la noi. Nu ne puterea obiceiului, educația își fac afișe. Lumea cască gura la toate, dustriașului,Care caută stări că și lucrarile scrise au ploace joc prin celți ca și prin urechi. Unii se interesează, gesticulează, vingă pe toată lumea de lirea lor, dar o maximă ilustrată în și Americanii cred că vorbind o comentează, alții pleacă dezamă produselor sale. .... dată ce intră în capul cuiranidiilor economisești și timp și pagini, dar mai puțini plictisiți decât Care este morala acestui nomeni n’o poate scoate. De aci pute- îale, când ar fi azistast la o conferință de diu î Ori ce ar zice unii* dai iu â ^ ^ târâm* rea de educație a afișului. Cine ar fn exemplu dintrio mie. Ca to- pedagogiei Fiecare a plecat cu ei să vedem zidurile pline cui simte * încotro înclina' volinta *tă«d". . . aari nu se mai uită — și de cari, ce-i prezintă muștele și nevoia de aceasta. „ mintea copiilor cu ilustrat’o, ce ” are , ratifice în urmă numirii. . Americanii, de îndată ce prind o cântecul frazei care le cântă orgo vrând nevrând îți aduci aminte, a le extermina. Noi europenii carți Crucea Roșie americană, în timbandiți,și de spărgătorile efectuate. Generalul deprimie: ,^€ e,’ ° i]aâtrează, îi dau culoare, o fiul și bravura. Germanii sunt me De pildă: „nür der Mangelerhebt avem o veche civilizație și suntem [pui războiului, a oferit Franței o afișe moralizatoare sa ște•;; ''ina de a fura guvernul sau traduc, în mod grafic, pentru ca ditativi, doar ideiie îndelung înrădidh neiber inweg !“ numai nevoia sceptici la toate, am râde văzând o mulțime de ilustrațiuni de acestea, creerul omului care corn de ai dmie un deportanent, nu ’a să abată privirea buimăcită a tredacinate, bine prinse sub formă de te înalță desasupra ta, dci Și a- ilustrație-afiș amerioană în care:Unele au apărut și în „Illustrati- țiul să-i vadă și ©.unecivu ‘ ■ ,Jiíi sa adună ■ <exrauneareca lorului , o afișeează pe ziduri și-i tradiții seculare, îi mișcă ; noi E această cugetare n’o mai uiți nici o- se arată pericolul ce-1 preziși a fond: copii cari plâng cerând Șapte ceasta este școală desen:.. Krar- Memților până la lupta în contraportă fondul. Fondul este pentru cere exactă a cugetului, dar pentru linii răul ce ni-1 provoacă. Și celuia fiziologică a copiilor rău liră- strecoară câteva idei foia : hie, satai, I ticlei vremelnic activita muștelor, au apărut nesteate, lipi- filozofi, a fi înțeles ai nevoe de prea multă interesantă este anatomia unei niți și rău alăptați; într’un cuvînt Și în această dreci Pre.a îndeplini pro- 1 .''' ''-.duri, pe pomi și pe arbori. Astfel că am putea stabili două încordare, de o mulțime de elemen- muște , pictori, desenatori, foto-1 o serie întreagă de asemenea cmvxagera ce de drepte di r .prin bariere, maxime educativa feluri de popoare , popoarele sehete preparatorii. Ce se întâmplă, în grafi americani s’au luat la între f țiuii vii cari vorbesc și celor miai mai puțin adevărat că : , Ti” fildii in viște general dedesubt, arătând pericolul sumumatice, germanii cari judecă după acest caz, dacă te adresezi analfacere, nu fără artă, arătându-ne simpli, cari, pe lângă dulcele plă- serios și o conducere biu. m.î-era^temparaH^'te 'te |ransitie*nului și cu excelente sfaturi medi- formele apriorice cari au pierdut beților, celor simpli cu duhul, celor structura micei viețuitoare, cerii, conțin și gustul principiului rezultate magmifico. calorice-alt guvern (1-finitiv 6 ® a, oare' . _ războiul din cauza aceasta, și pe ignoranți și întregii gradațiuni de O.ilustrație ca aceasta cu prezer- educativ. Dar de ce recurge osoil ,-‘ul staifa me o“a f d e a face educație poarele vizuale și auditive. In orice oameni ce intră în această catego-rativele propuse influențează asa- Succesul a fost mare, întâi s’a tnlui în o asemenea "iArmatisme? laraH?.er..'?'Ei . . oar auditivii gândesc multe, dar rieapra educației maselor mai mult ca purces ,curiozitatea, pe urmă plăce« Ni-i aceasta im-iereu de înțeles când : • /*a rem^ s unt un popor auditiv, fac puține, iar vizualii, America- Tabloul educator (ilustrația) in o sută de volume, rea spirituală. ( a ^ __voxxoo—) —ții-nn seama - unificarei ce atinpese muzica, cuvintele scoabe la mi, tot ce le trece prin cap, și reartervine acum ca și firma prăvăliei îȘi mai departe. Americanii s’au Timpul nostru aparține îndrăznuiii refrugiv.i ■. ui ; vii lui Bi’ăr,ianii. '' ('abi ci, vigoare de lesin și delirează, oare te atrage sau te respinge, pornit să lupte contra bolilor eexu- neților și celor puternici, și msnl.Nu poate ma știi tăgădui ca ea o culoare. Francezii se îmbată de Americanii sunt pentru educați- Cetățeanul trece liniștit la muncă. ale. Trebue să amintim că în marei festul educativ de pe zid este voitroo u ai se putea nega valoarea inscripțiuni- ții cunoaștem micul capitol din ilustriie în cap, iar scopul educativ imorale, cari dezonorează lumialor pe tăblițe de hârtie nemțești, gena aplicată asupra pericolului a fost ajuns întru câtva prin atea omenească, un loc sa aprind-e.d ^ v’aî;j P ®* așteaptă rezultatele. _ mânii suntem oamenii formei, ca și dată, mișcarea mușeelor la propagarea ssănătos, băețași cari se vartă penni și este cu mult mai bună ca toții. V;.. .. ., ’ i , V,’ jh1,®** , timpul din urmă, toate miile Bridhoxson, la forme est tout. Da Dar Americanii au mers #i mai tifosului și a dezinteriei, și am da tru că s’au murdărit, doici cari are cărțile^ nesfârșit 5? ^note» t?e^a a<te^ea. contra că salvăm formele, puțin ne im departe. Cuvântul este o reprodudin cap râzând în diagrame și în traită copilașilor pe ilustrație mizelor, cari, în multe volume, ne ab a mv »n>o E ••îc-.-â • ■’• r <■j w U^U ,r% m ® Jfjl A . . .j ' ^ | • '• —- , V : V _ ■ ■ ■ ■ i I