Viitorul, noiembrie 1919 (Anul 13, nr. 3507-3533)
1919-11-01 / nr. 3507
Teatral LYUSC Jijr« sj Maximiian-LianaPil Jui 30 Octombrie orele 8a/< Impărăteasa Joi 30 Octombrie MATINEU Impărăteasa Miotee se află de vânzare la Magazinul de Muzică «Mozart» Calea Victoriei 589——99**9* *9049 teatrul Ispital la dramatica JIM“ Astăzi Joi 30 Oct. orele 2 jum. MATINEU cu preturi reduse in noi si lipim seara GÎNERILE D-lui PREFECT Vineri 3) Oct. orele S.i» FERICIREA NEVESTIMI Sâmbâtă 1 Noembrie orele 8.45 GÎNERILE D-lui PREFECT — Biletele la Casa Teatrului — Teatru «Bolsift HM !Eoing. immotivă BOLfIM Astăzi Joi 30 Oct. 1919 W 1J -ELia Vineri 31 PREMIERA 4-a MARCHIZUL DE PRIOLA la rolurile principale 1 Onii Tony Balandra, P. Bulandra, G. Tiosca, și D-nele Lada Sturdza-Bulandra, Mimi Bulandra. Teodora Peyon. Duminică 2 Noo'ab'ie MATINEU VA PRI H Biletele la Jalsa Teatrului la anul an 18 Hilari de Int. Colonel Dimitriu A aparat Vol. 11 Legi și regulamente aditive. una mie pagini. Se află de vânzare la Tipografia Ionescu Bulev. Elisabeta No. 51 Lei 15 ABȚINEREA DE LA ALEGERI — O STATISTICA EDIFICATOARE — Ca să se vadă ce importanță poate avea abținerea dela alegeri a unor grupări politice din vechiul Regat, vom publica în cele ce urmează o statistică definitiv edificatoare pentru oricine. Pentru Camera Deputaților sunt în vechiul Regat 240 de locuri. In lupta electorală pentru aceste 240 de locuri se prezintă: 24 © Candidați ai partidului Național Liberal , și . g157 Candidați ai altor partide și ejraipuri poliitici. Limbatul acesta al cifrelor puse față în față este de o elocvență sdrobitoare pentru acei cari speră să impresioneze opinia publică cu stamajul abținerelor de la alegeri. Candidații protivaici partidului națions liberal în aceste alegeri sunt prin urmare DE PATRU ORI MAI NUMEROȘI decât candidații noștri. * ’ * l f ț éataiwMB^aaíg. Iráwn wiiww»iiiwá«MW«w«aÉBa8s«BBnigawMBB^^ awnwfc Scrisoarea M. S. pggduî țăig*® Președintele CetianchiMi de miniștri M. S Regele a adresată lui general Văitoianu, președintele consiliului de miniștri următoarea scrisoare: Scumpul Meu Președințe de Consiliu. Când după zadarnica încercări pentru realizarea unei colaborări a uilferitelor partide, v’am însărcinat Cu formarea unui Manister, dorința Mea de căpetenie era de a da țării un guvern, care să garanteze libertatea alegerilor. Doresc acum să revin asupra «ndiziunii fundamentale a ființei actualului Minister și să exjiim încă odată cu putere și fără șovăire voința .-Mea, bizuindu-Mă pe faptul că acest cuvânt al Meu nu va rămâne o vorbă deșartă și că, prin acțiunea sa, guvernul Meu va face totul potițitt a confirma cuvântul dat. In ceea ce privește chestinile politice am credința în obiectivitatea și imparțialitatea, prin care până acum armata noastră și conducătorii ei s’au distins și îmi roptez către D-voastră, scumpul Meu Președinte de Consiliu, rugămintea urgentă ca orin«' sst geri'îfe ia cursul tutor stregeri libere să fie înlăturate prin toate mifoacele disponibile, procedându-se cu toată rigoarea în contra vinovaților, oricârui partid sau gage politic ar !Perme el. Pe deplin încrezător în spiritul sănătos politic și în adevăratul pariotism al tuturor partidelor, sunt adânc convins că ele vor aprecia greudea cuvântului ce am dat, exprimând dorința ca cenzura și legea de idei să nu fie aplicate decât ca ultimul mijloc in cazuri extreme. , Fift&lNüND Oastelac Pete* 28 octombrie 1911. Consiliul suprem aliat Și violările condițiunilor armistițiului de către Germania — Lyon. 30. — Consiliul suprem s-a întrunit ieri sub președinția d-lui Clemenceau și a ascultat citirea rapoartelor cu privire la violările comise de germani, nu, executarea clauzelor armistitiului, atât din punctul de vedere militar și naval, cât și economic financiar. Raportul militar a fost citit de mareșalul Joch, raportul naval de către comandantul de rapor Füller din amiralitatea britanică și raportul financiar de către d. Docelles din ministerul de Finanțe. Consiliul a aprobat comunicarea ce îi se va facee guvernului german — în urma răntuzului dat de comisiunea pentru afacerile poloneze invitându-l să nu procedeze acum la alegeri municipale în Dilezia de Nord, și să aștepte sosirea comisiunei de plebiscit, însărcinată cu admministrareea termorarii a țării. Viitoarea ședință va avea loc azi. Imire d-nii Pasidi ! si Take Ionescu mmsmoBaaRitw.? J P. Pasid a acordat ia Paris > un nou interview, consacrat in buni paris chestiunei Banatului , implicit, prin urmare, reațiuniei româno-sârbe. Drept concluzie a declaratiurior d-safe, d. Pasici a spus: —«Personalitatea d-lui BrLilaim concentrează desbateile, deoarece nu încape înloiali că dacă partidul din poziție ar fi fost la pusti în România, am fi atins de mult la o soluție.“ D. Pasici mărturisește astfel Ungur aceia ce d. Ion I. Caro tanu a afirmat in discursul d-șaiete la Clubul liberal, că d. Take Ionescu e mai mul in funcție de interese străine decât de interese românești- D. Pasid e așa f ie convins de aceasta, in cât o afirmă fățiși cea ce dovedește I incă odată că d. Take Ionescu I cedase Torontalul: — aceasta e I soluția la care delegatul sârb la Paris1 face o aluzie prea transiparentă. MinMeriri lucrărilor publice a I cn«4 disprwitum» peti.bura so trans- 3 mito următoarea drenară toloarra•W fk* hulaior stațiunilor de V F. R. i: «Antomouia Mare. Jimurim de spiritul de Ordine, I, proiid de mintea ori în război, al jg • mireouUit personal al C. F. N., văd vog # să da U>t concursul si aten% utmea «banele alegerilor, ca fiecare I • cetățenii, indiferent de partul, să 28 poat&nvăl Mori în liniște la jocul de mn destin untic pentru a proba încă o dată bunei și neamulu că ordinea domnește și libertatea este asigrat să punte'n alegerile Parlamantud«i țf lomintei Mari“. La Brăila, a avut loc éri sa,r!5.!,ori^ rea unităților militare, care au sup mtat 1« Tisa și s’au reîntors in fa'd ^ *.ras. & Bratiaim și Sorqntâlul I mmmmum «^aa^ja^saaKaaii iii'iwiwM fwibih Ziarele clandestine din slujba d ior Take Ionescu și Averescu au afirmat că în ultimul timp d. Ion I. C. Brătianu ar fi renunțat la Torontal. Declarațiile făcute aseară de către șeful partidului liberal in marele său discurs de la Clubul național liberal din Capitală, reprezintă desmințirea cea mai categorică și mai autorizată, care se putea da invențiunei acesteia din presa lakisto-averescană. „Epoca“ de azi anunță că, dupe audiența d-ui Maniu la Rege, d. Ion I. C. Brătianu s’ar fi prezintat Suveranului la Sinaia ca să facă presiuni în legătură cu o pretinsă criză de guvern. * Știrea e pe de-a întregul inventată. D. Ion I. C. Brătianu n’a părăsit Capitala de atâtea zile și tot în atâtea zile nu s’a mai prezentat Regelui. Dar cu reaua credinița a „Epocei“ desigur că nici desmințirea cea mai categorică nu poate sluji la nimic, ziarul acesta inspirându-se in informaține pe cari le dă din procedeurile amicilor săi politici. O telegramă din Lyon anunță că d. • Vaida-Vooevod, ministru de stat, delegat al României la conferința din Pari, .a parizit Parisul ducându-se la București și Sibiu, unde a fost chemat de guvernul român pentru conferi asupra chestiunilor pendinte la Ciferit la pace".. Primim o scrisoare de la â. Plessia, fost vicepreședinte al Senatului, din care vedem că pe lângă lista »pionulă liberală din Dolj, publicată deja de nai, s’a mai depus încă una cuprinzând numele următoare : CAMERA Polian Vrăbiescu, fost Prefect și Deputat, Titu Andreescu,Comerciant, Industriaș și fost deputat.. C. N. Popp, fost PreSpct de Dolj și Președinte Comisinind interimarea orașului Criova. I. T. Iivoranu, fost deputat, fost Senator. V. Nicolaid, fost Prefect de Politic, fost Deputat. N.*. Romanescu, fost Primar fost Deputat. Nickefburg, fost Director al Prefecturei de Dolj. Nic. Balaban, Profesor la Liceul Carol I și Liceul Militar. C. Dimmrind, fost Judecător. Dem. itădntesau, profesor la Licenni Carol, Președintele Băncii Populare „Banul Mărăcine“. IhHre Giociulea, învățător Galicinica, fost revizor școlar1. Ilie Martin, învățător Prahova, fost roizom școlar. N. Constantinesni, avățător Tencărău. /. A. Mitescu, fost Vice-Preș>edinte al Camerei Deputaților. SENAT. G. Plessia, fost Vice-Președinte al Genialului, fost Prefect al Jiul. Dolj. doli Deputat și actua.1 Președint al Consiliului de Administrație al Băncii Gem. Crakiva. loan Ilerăscu, General de Divizie în retragere. Gold Gharghiu, fost avocat al Stat.. hu. Ion Iílipag, fost deputat, fost primar dl Qujktfannloi. loan Zamfirescu, nare com .*sânt, fost fosilier comunal. C. M. Ciocazan, "Advocat, fiokmel de cavalerie în rezervă, fost vicepreșed. anl Cons.Turclean, deputat și primar al orașului Craiova. O Bin parte-ne regretam că contrariu hotărirei luate urbii noștri politici din Dolj se pot prezinta cu nouă liste la alegeri. -----------OOXXOO-------- SITUAȚIA INTERNAȚIONALA BULETINUL DE AZI: Joi, 30 Octombrie O telegramă de azi comunică că noul guvern sârb de sub președenția d-lui Davidovici pune „toată bunăvoința“ în vederea stabilirea unor bune raporturi între Serbia și România. Telegrama adăugă că dificultățile survenite în Banat sunt pe cale de a se aplana și că guvernul d-lui Davidovici ar fi recunoscut chiar dreptatea unora dintre cererile formulate de către ministrul României la Belgrad. Desigur că și noi suntem doritori ca sa avem in Serbia cele mai bune raporturi, fiindcă în trecutul nostru nu a fost nimic care să ne despartă. Comunicarea de azi, însă, în care se spune că dificultățile din Banat sunt pe cale de a fi aplanate“, dacă nu se referă la recunoașterea dreptăței punctului de vedere românesc în chestia Torontalului, desigur că nu poate însemna „aplanarea dificultăților din Banat”. Pe această chestie România are un punct de vedere, la care nu poate renunța, după cum pe chestia Torontalului, care e pentru noi o chestie națională, nu poate face nici un fel de tranzacție. Desigur, însă, că comunicarea de azi se referă la dificultăți de alt ordin, decât la chestiunea specială a Torontalului. In legătură cu problemele din Balcani, se anunță că generalul Franchet d’Esperey a luat toate măsurile de ocupare a Traciei, nu numai însă de către trupele grecești, ci de către trupe aliate. Aceasta desigur în vederea hotărârei definitive a Conferinței asupra stăpânirei Traciei în parte sau în Întregul ei de către Grecia. Tot azi se anunță că guvernul japonez e hotărât să înceapă tratativele în vederea reînoirei alianței anglo-japoneze. In legătură cu chestiunile care privesc România, d. Pasici a acordat la Paris un interview, consacrat în cea mai mare parte problemei torontalului. Relevăm în altă parte chestiunea în legătură cu atitudinea d-lui Take Ionescu față de Torontal. Pentru restul declarațiilor d-lui Pa^sici avem de făcut aceleași observații, pe cari le facem în acest buletin față de atitudinea care se atribue guvernului Davidovicî. ÍBS.... út-! Teatral-dnesna 4,LUJL“ 3NT«>«a. 2 O montare uriașe | - Direcția stsfan mbriiiesco - - ț UN SUCCES FOaHiCABlL Un&iB din cele mai mari syc&ese eisa^änatogpaf^a ppiffia _ n 1 W 4 Superbă dramă sentimentală în 5 acte, cu o montare un lux extraordinar, în rolul principal cea mai frumoasă artistă americană MISS MOLIE KING RULEAZA FARA ÎNTRERUPERE DE LA 2 — 12 NOAPTEA. ORCHESTRA CLASICĂ. TEATRUL I I CAROL CEL URS I (efoîp») I ore e 8,45 precis ! Turnsai: raiuis daows JAM OYRAI * Mâine mai 31 Ott. PREMIERA 1 111 111 Revistă-Operetă balet de mare spectacol în 2 acte și 14 tablouri. 300 costume. O parte din principalele scene: VA» SULMM tlfuist f REVELAȚIEI Jucat de D-raiS«pJVÎ5 I și JAM OY-RA mare balet jucat de cele 24 BEAUTY GYRLS CAR OLIM , scenă comică cu dansuri, jucată de gol JAH OY-RA SI U-ME.SUBIE CiI-CiMl§ I I fantezie.chinez- in trei tablouri I cu draofiiii/issi ü;&Hoy-HA ; I litorii ie Rose: I executat de întreaga trupă, corp xpul de balet si cele 24 BEAUTY GIRLS . oY-r: dansul original jucat de întreg corpul de balet, sub conducerea creatorului lui | Í 1ff : i ■ I ; ;• | Iv ^ HOY § C ::r:3 „TLASSO' S NOU Succes ef film " 5 Direcția :TEFAN MARINESCU ! SUCCES COLOSSI SERIA FILMELOR CELEBRE ASFCU MAI FRUMOS ȘI MAI SENSATIONAL FILM -țpl -HACIS Tit Brăilea! M -mmmm «a &sw — Extraordinară dramă de aventuri în 6 acte — j. RalsffZH fără Interținere demn 2—12 noaptea, Orchestră specială. I 1 Representanf al Oraniei la Papus Lyon, 30. — Guvernul german anunță în mod oficial că contele Brockdorff-Rantzau nu este însărcinat _cu reprezentarea Germaniei la Paris, ci Baronul von Lersner care va avea conducerea afacerilor curante până la numirea titularului. reprezentatl aliaților pe lângă fest rali! Denikin Lyon. 30. — Generalul Mangan, șeful misiunii pe lângă Denikin a sosit la ConstatatînoTicil. Generalul Franchet d’Elmerey a oferit în onoarea oaspețiului un banchet la care au participat: D. Maklakoff, ambasadorul Rusiei, Kranyisky, reprezentantul Ceho-Slovachieie și amiralul Bon cu statul său major. lÉliamiiÉi iliiE Biana Sl JUSO SM Guvernul Davidovici și chestiunea Banatului — Lyon, 30 Octombrie. — Din Belgrad. Cabinetul prezidat de d. Davidovici pune atâta bunăvoință în relațiunile cu România încât în cercurile românești se apreciază în destul aceasta. Dificultățile care au provenit din cauza Banatului sânt pe cale de aranjament. Guvernul iugoslav a recunoscut legitimitatea celor mai multe cereri făcute de ministrul României. D. Davidovici a dat de asemenea ordin pentru ca autoritățile iugoslave să respecte libertatea școlară a Românilor din Macedonia. Inoriga tratatului anglo-japonez Lyon, SO. — Din Tokio] Guvernul japonez anunta ca va reintra în negocieri cu Engliteza pentru reânoirea tratatului de alianță anglo-japonez. Clemenceau în Alsacia Lyon, 30. — D. Clemenceau va părăsi Parisul la 3 Noembrie, seara, întovărășit de mai mulți miniștri. La 4 va rosti la Strassbourg un mare discurs politic și se va întoarce la Paris la 6 Noembrie. fartul 1% mărfuri de la Leipzig Nauen. 30. — Pentru viitorul târg din Leipzig se fac deosebite străduințe din partea industriei germane cu deosebire de sindicatul fabricilor germane de unelte precum și de industria pielăriei și încălțămintei. Târgul textil va fi deosebit pe viitor de restul târgului. fariul de bijuterii Din tezaurul austriac Lyon, 30. — Ziarul „Neues Wiener Tageblatt“ anunță că din ea mersi tezaurului din Viena au dispărut deferite giuvaricale de mare valoare. Deoarece camera era bine păzită, se crede că obiectele prețioase au fost luate de familia imperială la plecarea lor în Elveția. Obirtele dispărute sunt îm număr de \ Ocuparea Tradiei de trupele aliate Lyon, 30. — Din Constantinoipoles General Franchet disperay s’a întors din Tracia unde a regulat, plecarea trupelor bulgare și ocuparea provinciei de trupele aliate. Operația s’a făcut în cea mai bună ordine. Trupele grecești ocupă Xanti și împrejurimile. S’au luat măsuri în vederea întoarcerei progresive a populațiunilor grecești, gonite de bulgari. Populația munteană din masivia Rodop a adresat protestări contra hotărîrei care-i menține sub jugul bulgar. 3fifreve Drea Hüfrg Befdeiîiglei și Esgde Spaniei Horsea^ 29. — Regele George și Regina Mary au vizitat astăzi pei Regele și Regina Spaniei la Hotel Ritz. Regele Alfons pronuise cu Lloyd George, la reședința oficială a premierului. Plecând de acolo Maiestatea Sa acompaniat de către Ambasadorul Spaniei a venit la mormântul de onoare, care a fost ridicat în With © hall, în memoria celor căzuți în război, depanând acolo coroane cu colorile engleze și spaniole purtând inscripția „Camarazilor mei din armata britanică“ Alfonse. Clasamentul prizentierilor Is război li» §ennasila Natten, 29. — Vineri la 31 Octombrie, va avea loc la tribunalul militar all imperiului o ședință publică a comisiei de cercetare cu privire la tratamentul,Contrariu drepturilor popoarelor, a prizonierilor de război în Germania. ULTIMA ORA POLITICA DIN VIOLENȚELE NEPUTINȚEI Ziarul dolgai Takefronescu și Migaslan Lauri Ziarul „Românimea“ publică un prim articol care este încadrat de exclamațiile „Frați români“. »Și ce j spune românilor acest ziar? Să-i auzim : „Din prima zi de luptă însă, ații simțit că un obstacol mai tare decât piepturile vrășmașilor se pusese de-a curme?,șui avântului vostru, nepregătirea voastră. Din acel moment, nu descurajarea voastră, nu frica, nu lipsa de discipliii, ci Acaloîia; criminalilor cari stă lăsaseră dezarmați, v’a dus din înfrângere in înfrângere, din suferință in suferință, din umilința in uniiTință, prin Turtucaia și Argeș la Siret. Nu Ungurii, nici Nomic, iur Turcii nici Bulgarii, ci Ion Brătianu". Pentru orice om de“bună credință, însă, se știe perfect de bine că înfrângerea României in prima fază a războiului se explică in același chip cum se explică victoriile Puterilor Centrale, cari ajunsese cu oștirile lor până lângă Paris, Frranța — pentru a nu ne opri decât numai la simul care prin doi păți", tradiție militară, admirabiln organizare ostășească, și mare i industrie — era cel mai calificat de-a ține inept Nemților, totuși I toți oamenii politici, ca și toți, generalii francezi au recunoscut că din primele momente pregătirea germană era atât de formidabilă, încât era natural că cea franceză să fie inferioară. Și dacă Puterile Centrale erau în primele momente disvicibile, și dar că atunci când c o primese Muntenie, armata lui Sarrail sta in neputința de-a ne veni în ajutor, iar la Verdun se ducea o luptă de defensivă care costa pe aliați sute de mii de morți, care este vina momblă, dar n’am putut ține piept nemiților, chiar nu le putuse finej pepl dunei nici chiar aliații 1 i,or sc pași istericilor cari își înmoaie niște în veribi, dacă aderăm te elful fiecat ne „Ui cari îl ,ii‘ni -ii U * / se no. vira-a aim„ •• I’ ah, fp..înjoc când e vorba de cause multiple și mondiale, cari explică insuccesele fatale ale primei perioade din războiul nostru, ? Oare generalul Averescu nu a exploatat „sutele de mii de morți de copii“ pentru interesele sale teritorale ? De ce d. Take Ionescu nu mor imita în exagerări și în denigrări plne de ură și provocatoare de revoltă, ? „Românimea“ vorbește apoi de parca din I.OfS : „In primăvara lui 1918 însă,pe când vă pregăteați să vă asvârliți rlin nou în contra dușimanului care ținea" in mâinile lui trei sferturi din țară, ați primi ordinul, nu dela cei cari vă refăcuseră avântul, căci aceia nu erau învățați să dea înapoi,ilar rida cucuvaia urută, dela nedaș. Ion Brătianu, săvârâți sabia in teacă. Podgoreanul dela Florie, primise pe aripele vântului de primăvară, miros de frunză de vie și se grăbise să încheie pacea separată“. Pacea separată dela 1918 era o nevoie creiată prin defecțiunea rusă. Era imposibil da admis ca atunci când din tranșee fugeau bolșeviștii ruși, și grija mari era de a curăța 'pământul țărei noastre de ei, să"îl dus și un război victorios contra oștirilor, geniune. Dar. Cui s’a făcut pacea separată, de aceasta să întrebe ziarul d-lui Take Ionescu pe bunul tovarăș, pe generalul Averescu, care a demobilizat oștirea înainte de a ști cari sunt condițiunile ce erau să nu le pună germanii. Dar în afară de aceasta nu este oare curios, că d. Take Ionescu să îndrăznească a acuza partidul liberal pentru că a fost de părere a se încheia o pace în 1918, cu asentimentul Aliaților, pe când aprobă pe generalul Averescu care în 1916, voia să în- j chce o pace separată după o lună de război? Cum. d. I. Brătianu e vinovat — după ziarul d-lui Take Ionescu —■! pentru că a fost de părerea aliaților în 1918, adulfStii de a nu mai putea duca rar... â, în arie, după trădarea rusă, s a de foc vinovat generalul Averescu care după o lună de zile de la intrarea noastră în război, voia să încnee parce cu Nemții? Ce fel de logică, ce fel de bună credință în discuție, și in politică e ceasta? — MESCHINARII TAKISTE - De câtva timp ziarul „Românimea“, pentru a paraliza acțiunea partidului național-liberal din localitate, cauză a introduce o confesiune în spiritele alegătorilor, făcând să treacă lista de comaruidați hotărâtă de organizata liberală din Fălcii , cu aprobarea Comitetului central drept o listă disidentă, iar aceea formată de câțiva liberali cari s’au despartit de organizația oficială a partidului ca cea adevărată. De altă parte, corespondentul „Români mei” deia Huși, în numărul de ieri al yjupului, afirmă că la Fălciu nu este altă luptă electorală decât între liberali. Două patente neadevăruri. Este adevărat că takiștii și averescapii nu au pus candidaturi, in schimb, marghilomaniștii au pus listă și la Cameră și la Senat și duc o campanie electorală foarte vie. Cât despre lista oficială a partidului national liberal, ea a fost de mult publicată de organele partidului și este următoarea : SENAT. Emanoil Porumbare, fost ministru, fost președinte al Banatului. CAMERA.—George P. Andriescu proprietar. , Const,. Al. Holbani, profesor, fiost director al Liceului din Huși. Dimitrie R. Ralle, fost deputuL •---------OOXXOO---------| |. * •'»|< *