Viitorul, martie 1920 (Anul 14, nr. 3603-3609)
1920-03-26 / nr. 3605
——— Dfd*> fiind autoritățile comice de '«tettei în Annetoi’» 'pnteniu și aliatdi■w@fi. jSei#niS'isito a forțelor și autorităților pUituane, guvernul englez. wc »’<* .ffri.. do fH'O/d cu aliații a«ordonat autorităților aliate dhi G'on•tamzino-po’ m procedeze imediat la «cupardi orasiUni. Trupele ailla'e compuse în mare Pțrti? di» «bnfrügejție hintaire-e am tei pe-u-pa.- în Kin# ite li! Martie toate •arviKrij ie guvernului doi iran. Guvernul otman a fost de altfel prevenit că ocupatiunea wr dura până Mnd coneliziunie de pace •vor fi rexwhUite HI CA DACA CRIMELE ÎMPOTRIVA CREȘTINILOR INDIGENI VOR CONTINUA. CONDTIUNILE DE PACE VOR FI AGRAVATE . Cum a fost ocupat #rașii. Asupra cran au decurs s ven i moh ile fc* •Ící'íjjrramoíís au <iM »tírt ragi V í'J'fí »wcá öredetu' «1tiT0fta.rt.fc *8 artóan — după. ciorosponttonfcel® •spw-.i.'sí" :.;-«»«**• #lin Consta ti ti nopul «satelor f'ííani^®* — «am au intrat fcnwftít ».Imaíí: ín firíKj, eum au fost print E<-. *> IneMientrie /iKdroéu t.e. La u.r'a ff 'dîMineqra, •/»/. sina de Marii ít> ștafetele engleze ducenc. (a l'aUt-x! Suf tazmini, la Yk iz-Kiash • Sublimes Porționeié din paris.#e gn&ralulm englez Milne, iröMaväa'ntal föih 'lar britannice, difi, AsúazMica. 'numit in unnat comomlani <Ú orașului Constantino** • i Acesteia HMs anunță că la orele 10 <AuHiie au%r. de acord cu înalții comissari »3 guvernelor italian, francez și , esnțjie, ști ínm ordinelor date de , către «»»retestat major imperial brni fcastic, scrăsp fete albite tertizează să ocuupe nutuKmeáe de război și marină, , prefecți»«... Vrnaiile poștelor și telegrafitătiiâ, fțati? orașului și »otel podial Galasteî. Această notă adaoga că , deouaundatii administratiunea politică * rămâne 113 mâinile turcilor, insa sub 1 controlul nefertioi- aliați. Starea de asediu urma sa fie decretată și, in caz de rad;t«ța. se va»trebuința 1 iorta. (luig fmi otoman nu dădu nici un ras,/nici așa încâl.i la om la toate măsurile anunțate erau intre în aplicare. Nu se temeunie, un incident, afară de unul la ministerul din război, unde corpul de> gardă încercă să se apună forțetar engleze. AVU LOC O INCAERARE IN GAI1E CAZURA ZECE MORȚI. ■ DINTRE CARE SUMPTE SOLDAȚI TURCI, UN SOLDAT ȘI UN OFIȚER ANKLEZI. In același timp uin contratorpilor grec intra în Cornul de aur și arunt i ancora în fața palatului patriarhului. Pentru orice eventualitate, generalul Wichie dădu ordin să se aresteze uui număr de deputați și senatori care se remarcaseră prin violentă în atacurile lor contra aliaților. Proclamațiunea Puterilor AHaSe Du,si proclamatim semnată de înalții comisari aliați, ii uprcsiunea are caracterul garantiei, executarea tratatului ce urmeză a fi impus Tur 1c H. Ea este si o amenințare indicând lămurit că dacă masacrele și fmlnitățile continuă în Asia Mică, coniHțiune fiii satului vor fi agrar, rate și constantingpolid, va fi detașat de Turcia. Această proclamițiune a fost imprimată în greceiște,, englezește și franțuzește. Câteva elemente franceze și italiene au participat la operațiimi. Ca fțiântare a lui Mustafa Kafpal Vunayduse mâmi pe euhamistrațiomea turcească ;se speră că Mustafa si flimul generalisimul trupelor revoluționare din Anatolia, va fi nevoit să casmtiteze nemaiănduse aproviziona. De altfel IJonxir. f.an a arătat in Camera Comunelor că Anglia nu va ezitante a face efortul uniliar necesar poking, a pune cipă‘i agitațiunilor naționaliste din Turcia asiatică, agitațiuni care amenință și Mesopotamia și Siria. SITUAîIA IN TURCIA CUM A FOST OCUPAT CONSTANTINOPOLUL de către trupele puterilor aliate Orașul va fi ocupat până ce sa vor executa cont difericte da pace — Proclamatio comandantului trupelor aliate tie ocupatiane t SITUAȚIA DIN GERMANIA — Arestarea generalului Ludwitz și a lui Kapp — Kurnovon, tr. — Situoțiunea generală în Germania arată o simțitoare îmbunătățire și diferite comunicări prevestesc , repede, reculegere după crizele din prima săptămâna. Crimele arestări in legătură cu revolta lui Karrp sunt «mintaiéin următoarea telegramă a lui Revner din Berlin primita azi dimineața: ,.Se anunță ofic nl că generalul von Ludewitz și amiralul von Trotha, au fost puși în stare de arestare. Comitelui grevist în unanimitate a proclamat reluarea lucrului pentru Mercért. Ce spune presa franceză Lyon, 25 Martie.— „Journal des Demuit” publica asupra situației din lernan ia următoarele re!uni a 1V 4 din e parvenite din Berlin pe Miercuri rur modifică aspectul general al situației Deși se afirmă că ordinea a fost resterilitătei că greva generală a încetați. Trupele germane puține la număr vau ocupă!!! anumite puncte din In..simnil Ruhr, alte stau gata ötziga pătrundă în arebiș teritoriu pentru a asigura ordinea.. Guvernul Bauhr n'aișteaptă pentru a le porni decât autorizația Aliai tior, din care cauză interesul se conncentrează acundum la Paris și la Londra. Expunerea Generalului Weygand Lyon 35 Martie.__Generalul Weyflamd a făcut Marți Consiliului de aialți sateli un raport, asupra convorbirilor avute cu ofițerii delegați de Bauer la Paris, diind mai multe lămuriri asupra situației din Germania cât și din Răninul Ruhr. Se crede că Consiliul nu a luat nici o hotărîre. Tratativele urmează între Londra și Paris. ..șxt fi iu de - Dup» o prerogare de 10 zBe, azi la * ocad. a* se redeschide Parlamentul și dă general Averescn, președintele consBMu« va ceti programul gu J vßrului. Sefi îi sfinotia din grupările prtfctice, reprezentațt © în parlament văr citi scurte dedemintiii prin cari își vor preciza puterea lor fată de programul guvernului. Banca națională a prezintat ministerului de finanțe un proecs de reorganizare al primului nostru așezămănt de credit. După cât știm, prin acest proecs se propune, intre altele, o participare mai largă a statului ia beneficii in viitor. „Faina'", mgmul parkiib.ihd va. 1 Monat, ibn Albeai publică in ultimi nwindri ú luiú Poorele: „Ca um principiu călăuzitor trefone M se stie ca 1 PARTIDUL MNIALTO- MAI. ML DA CONCURS GIUVERNUNIUI ..AVERESCH CI GUV.LP.MAR.ei ȚARET". • Asumă, iu ținui un nou consiliu "ie vwmsfo i'<* care ocazie d. general Averesen « cetit programul gu'vernain Guvernul a cerut d-tar larg» și Bailor sa doctore dacă înteleg să mai rămână sau președinți ai Camerei și Senatului CoimMR carea, care era așteptată pentru erf «evre nu s’a produs. Ambii prezent ver cazi azi câte?» declarație în r«trafflint, •••eeMeeeeeee e« Toții «© E ce vin să mu fie loviți de aRpostul asupra câștiturilor de roxbot «a să grăbească a subscri la Mn$?tinfutul nefacerat, a cărui subscriere a început« ăifcS'Urefie efecte publice cari nu vor fi gravate de impus!«© vor fi acelea ale implulfiisitnei refacere!. ■ DA Vaida-Vi cvod, nu se va promită azile Cameră, c-sa [UNK] fifed .bolnav. Jivaroal des Débats din 11* er. anunță: „Primul ministru Olandez a comunicat Camerelor că ex-Iai‘zerul aa furni guvernul său că se va abține dela orice acțiune pofitică și nu va creia dificultăți Olandei. In consecință s-a fixat prin decret legal un teritoriu desemnat a servi ca loc de reședință laizeruhti, în provincia Utrecht, cuprinzând focalitatea Doorn, unde Richzerul și-a cumpărat, "o proprietate (Doorn-Kdig). „Handelklad“ ranunță că împăratul a și frat Vineri o vizită la Doom. I Pfssfowwft fiuvemuim } In consiliu! de miniștri de aseară I s-a citd textul decforat idrpr oprim • />,• care d. general Averesmo va 1 cili-o azi în parlament. f)Upă ce se anunță.1 ratificarea iatulnui de pace, sunt indicate reformele pe cari, guvernul vroește să le înfăptuiască. In rezumat, aceste reforme sunt: 1) REFORMA CONSTITUȚIONALA : Se va modifica întreaga constituție, punându-se de acord cu noile cerințe ale României întregite. .Așa de exemplu se va înscrie principiul exproprierei succesive a pamatului cultivabil, precum și lărgirea treptată a drepturilor femeilor. 2) REFORMA AGRARA : Împroprietărirea imediata și in loturi individuale a targhintei, trecut ®, cel puțin 5 ha. Se vor fixa mijloacele prin care Statul să ajute pe săteni la plata pământului. Se vor lua de asemenea dferpozițiuni de ordin, economic general ca să se asigure neapărat și cultivarea întregei suprafețe a pământului expro prat. 3) POLITICA EXTERNA : Guvernul Averescn este convins ca îșî poate exista o altă politica externă în afară de aceia dusă în Limpul războiului. ■0 ARMONIA ÎNTRE CLASE : Armonizarea intereselor antagoniste a diferitelor clasa sociale, menită sa asigure desvoltarea normală și ecofionistă a Statutul. 5) POLITICA FINANCIARA : Toate impozitele prezente vor fi mărite potrivit cu situația de azi. Spre a consolida România întregită se vor creia noi impozite, necesare acestei consolidări. 6) REFORMA ADMINISTRATIV A : Descentralizarea cea mai largă, e prevăzută in program. Inamovibilitatea tuturor funcționarilor și scoaterea lor prin dispoziuni severe de sub influentele politice. 7) NOI MINISTERE : Se vor creia de îndată cici ministere : ministerul sănătății și al muncii și ocrotirilor sociale, al tezaurului, al căilor de comunicație, al refacerei și al cultelor, 011 menâri ce se vor preciza prin lege. Neîmplinindu-se mutării de membriri la Adunarea Generală de Diffuziaică 21 Martie, toți membrii Societatei Scriitoriilor românii si ar fi rugati să ia parte la adunarea.generală de Duminică 21 Martie, ora 9 soare .1 Cursul leului nostru s’a urcat ieri la Bursa din Paris la 22. * D. Matei Cantacuzino va intra în guvern, luând departamentul justiției, care i s‘a și rezervat. Țărăniștii sufU' și ei 'distiși să dea concurs guvernului. Intr'o consfătuire ihtieii, care a avut loc la clubul „Astoria“, s‘au citit numeroase comunicări, din județe, cari arată că situția rostică la sate a acestei grupări, e din cele mai proaste, în urma voiarei generalului Averescu la putere. Ultima oră telegrafică SITUAȚIA INTERNAȚIONALA BULTINEUL DE AZI: joi 25 Martie 1920 Pacea cu Ungaria n’a fost semnată nici până azi. Se pare că delegația ungară încearcă o nouă amânare, sub pretextul de a supune în prealabil textul tratatului Adunărei Naționale ungare. Manoperile ungare vor sili desigur pe Aliați, până în cele din urmă, să ia o atitudine mai energică față de magnații de la Budapesta. Chestiunea, însă, care preocupă în deosebi cercurile Aliaților, rămâne pentru moment acela a situațiunii în Germania. Presa franceză, în deosebi, acordă o deosibită atențiune acestei probleme. In același timp, în Conferința de la Londra, aceiași problemă este în dezbatere. Luptele recente din Saxonia și Gotha între spartachiști și trupele guvernamentale au creiat o situație internă în Germania, care face să se întrevadă la Londra necesitatea unei serii de măsuri, mai ales în regiunea industrială Ruhr, unde luptele cu sportachiștii continuă și azi. Aliații au să se pronunțe azi la Londra, dacă au să autorize sau nu trupele guvernamentale ca să înainteze în zona neutrală spre a asigura liniștea în regiunea Ruhr. E vorba ca această autorizație să se dea, condiționată de o retragere ia termen fix, in pacea cu Turcia nimic nou. Conferința de la Londra continuă să discute condițiunile de stabilit ale tratatului de pace. taă înd conferinția ambasadorilor Lyon 25 Martie. Miniștrii de externe și ambasadorii au ținut Marți la Ministerul de externe din Londra o ședință sub preșidenția lui Lord Curzon. Ședința aceasta a fost consacrată elaborării tratatului de pace cu Turcia. Senatul Francez si polca externa Lyon, 24. —,(Unwmini ® a. »mdateria]ă a afacerilor straïnä întrănite Luni a adoptat o mot mm ©urând guvernului să dea iniuriri cât mai curând asupra cheda unei Jermanaei, asupra tratatului de la Versailles, asupra rolathimW cu America, a«upsia tisfantimno»ohului, Raiei Mited și a Rusiei. Zwichl la pace © ti Ttire în Lyon. 24. — O telegramă din Londra anunță că Conferința ambasadorilor și a mini ®trilor, de afaceri străine «'a ocupat Luni cu redactarea unui important capitol al tratatului turcesc pe care l-a remis comis binei dă redaiatare. După aceea consiliul s’a ocupat cu situația in Germania. vzmgmtammm mm* Urea chiriii« —Proectial va fi depus azi în Cameră — După cum am anunțat, proectul de lege al chiriilor a fost discutatt și aprobat în consiliul de miniștri de aseară. La proncenul că toți chiriașii trebue să rămână pe loc s'ai introdus trei expmpsii. 1) Când casele «a fost închiriate în timpul ocupației de către adminiat vittorii forțați sau cura.(ort. 2) Când proprietarul care a locuit și stăpânit ,cina înainte de 1916 dovedește că a părăsit-o chemat fiind în interesul serviciului și acum c ade în altă casă cu o chirie plătind o locațiune mai mare decât, primește de la chiriașul său, :!) Când propria^rul dovedește că chirhșul său, , veniți în localitate, după război, nu e reținut de vreo ocupație sau slujbă._ Pentru evacuanță prevăzută în cele trei cazuri, de, mai sus e nigvoe de o notificare care va trebui făcută , cu cel puțin 15 z0, înainte de Sfinții Gheorghe. Vor mai putea să fie evacuați chiriașii, înainte de Sft. Dumitru, a. e. 1) In cazul când proprietarul siăpânea. Un916 și a părăsit proprietarea din cauza mobilizărei, sau vreun abuz al armatei de ocuppție. 2) Proprietarii cari au fost funcționari și locuiau în imobile ale statului vor puta să se mute în casele lor, dacă au eșit la nemic sau număi dețin posturile la Stat. 3) Când proprietarul ese o autorităție și vrea ca singură să ocupe imobilul pang, azi închiriat. După cum am anunțat, pentru provotor, sporul a fost fixat la 190 la sută. In urma intervenției „Ligei Chiriașilor“ proectul de lege modificat în ultimul moment, prevede că orice convențiune, de orice fel, verbală, scrisă sau autentificată, intervenită în c e propriutari și chiriași se anulează de drept și fără vre-o altă interpretare. Sunt, prevăzute în procei pedepse aspre pentru speculanții de imobile, goale sau mobilate. Știrea că netegați Itatea la Conferință ar fi cerut revizuirea tratatului cu Ungerii, a fost confirmată de d-l Vrida-Voevod intr o convorbire particulară. D-nii N orga și P. Bujor președinții corpurilor legiuitoare, în consfătuirea ce au avut-o cu membrii birourilor Camerei și Senatului, au cerut demisiunea la bloc. Răspunsul pe cari lau primit a a fost acesta: ..Birourile corpurilor legiuitoare nu sunt organe ale guvernului ci, organe ale parlamentului. Și, demisiunea membrilor acestor birouri ar fi un act ostil direct împotriva parlamentului iar nu împotriva guvernului“. Toate clasele sociale își vor apăra interesele lor și vor sciribui ie Imbunătățirea flirei lor materiale sufesciind la noul imprumut al refacerei. «MM»eeeeee«ee$a@®»ee«e«<®*ee D-l general Rășcanu, ministru de război«, a primit următoarea scrisoare de indrumare din partea elevilor școalei din coruuna Cobâlea, județul Soroca, pentru donatiunea fatoart a elevilor acelei școale, i>e care ne face o deosebită plăcere de a o pubifica. Onorate d-le ministru. Noi elevii basarabeni ai școalei primare din comuna Cobâlea, județul Soroca, vă aducem profunda muulțumire pentru donarea nouă a cărților „Nori dor de neam“ culese de d-nii Sorten și Drăguianui, cu frimnoase cântece românaști ai ostașilor noștri. „De la inimă pornite și la inimi împărțite, din tranșee adunate și la temea toată date“. Le citim cu mare dragoste și midie din cântece le memorizăm și le cântăm. Avem mare dorință să fim și noi soldați români când vom crește ca să apărăm Țara noastră de dușmani ca strămioșii noștri: Soroceni și Orbeeni, vacașii lui Ștefan cel Mare și sfânt. Primiți, vă mgim d-le ministru,, asigurarea sincerei noastre iubiri de buni fii. ț Elevii din clasa IF-a seemnați: Simion Mitei, Ignat fi?la nădoa ă. Andrei Glaciuc, 'Silvestru Plstină? Clip: Ui'el.jȚ'Alexandr’u Ciulei, Ștefan Frătîman, Aron ir Cipmârtan, Alexe Odobosan, Wiment Argatu, boi Roșu, Simion Babă, HaralamMe Nanu, Cozma Ioan, Dionisie Zâmbreanu, Mihail Teșeetin, Elifterie Ciobotariu, Varvara Rotaru, Si mion Turcanu, etc etc. Elevii clasei III-a (semnați): Găvril Goeoa, Teodor Taen, Eftimie Ana balimțen, Vasile Mardari, Arechin H Uțuknao, Leonte Fratman, Gheorghe Tașen, Isidor Babă, Lima Burruteasca, Vasile Ursachi, Carp Prisacariu, PartiJ Rotaru, Gheorghie Sudacovici, Sitana Grosu, Ion Prăsinescu, Dascăl Dumitrii, Teodor Trifon, Iacob Rusu, Traian Roșu, Macarim Oslobescu, Ioan Ciomâtan, Ion leala Dăscălică, etc., etc. Elevii din clasa II-a (semnați: Nicolae Ciuleii, Ion Mardari, Ștefan Balit*» în Lurs«, etc. etc. * Raportul Se țin în franța și Vatican Paris 25.— Sosirea d-lui Doubet la Roma este în legătură cu reluarea raporturilor dintre Franța și Vatican. Misiunea diplomatului francez se va mărgini la secretariatul de stat, el nu va fi primit de Papă. Schimba!08 mărfuri dintre franța și germania Lyon 25.— »Le Temps“ publică o informație anunțând că tratativele franco-germane referitoare la schimbul de mărfuri, dintre cele două țări au fost lăsate pe seama unei comisiuni în care Franța e reprezentată prin câte un delegat al ministerului de externe și de comerț al vămilor, iar Germania prin doi delegați. Tratativele au început. ireprezentantul fin$m în RUSIA Karta von. 25 Martio. — .,Mornei# Post.“ afla oft lordul Eramoth a fost invitat să soriteasoft ca reprezertannt al Angliei în misiunea Ligei Națiunilor cu Rusia. Lord Frumoth a fost director al Minioemului de război din timpul războiului. El este o persoană bine cunoscută în Lancashire, jfoul perfec fi DRäri a td €§rafi8i fără fir Karnason,' 25. ..Daily News“ publică asăzi o desfriere a lui Aldo C'assulo editorul din Ixindra al lui ,,M;iwans.ș'm“ din Roinh»' descriind desăvârșirx sa cu sirc.nes a unui nou pas in dcavostena theloniei fara fir La distantă mare. J>. ("assulo a putut dela tâienisford să dicteze fară nicii o piedică o fonogramat de 5flU cuvin"«» unui «fonograf cane rareeiptioic La un post de lângă Roma. Aces «i este prima oară când telefonia fară fir a fost întrebuințată ca mijloc de comunicare între năduirii in serviciul presei. £ fipt dh piatr« sparachisH și trupele constituționale Rama,vol. 25. — Regiunea industrială Ruhr este amenințțață lui luptă perj tius stăpânirea ei între spartachiiștiiși trupele croite ițu ți ón alei. Ratter și Giesbert ministru' al poștelor și telegrafelor s’mi dus în aceest timp acolit remediatori. După Reuter, e probabil că aliații sf t termită Gumaniei ne-a primi pe trupe însoțit de ete ofițeri adiați în Zona neutrală, sub garanție severa a retras rereilor într’un timp hotărât. In Sterlin totul a fost lirisditeri. Totuși pe teota inteă că au fost lupte lângă Capitelă La Npamdau, precum și la Halle Quoi Rittibung, Saxonia, Galia și diferite puncte din ținuturile rhe Nane. Aprovizionarea cu cărbuni a franței Lyon,, 24. — Corespondentul lui ,ITV-jt .Parisien“ din Londra anunță că mai mulți miniștri lyonezi vor sosi uimi cu scopul ele a asigura aprovizionarea Frantei cu cărbuni. Convorbirile au și început. Chestiunea sub înalii în'' 08 răsboi Discuțiunea din Camera Comunelor din Anglia Katmavoix, 25. — In Camera Comunelor, Long, primul lord an amir’ali'Sărat s’a exprimat că este de acord cu propunerea de redacfare sau de suprimare a formei de rozboi submarin. Amiralitatea engleză era pre - parată să facă aceasta, însă el se îndoește că măsura ar fi posibil de pus în practică. Conferința din Paris a șovăit de a-1 interzice, deoarece s’a spus că Liga Națiunilor nu poate înpiedica pe țările micii și sărace doritoare să se proteje»» prin acest mijloc când ele nu sunt în stare să-și prevenire mijloace de apărare prin vase dle război DIH ..CÚHCEficilor " “ «îl BOHTESCU -instili ministru al . .c ... MV ;it*resc, © imisortatti cădere de api — Sunt miniștri a căror politică binefăcătoare se resimte mai mulți ani la departamentul pe care Tcm condus, după cum sunt miniștri, cari ■ lasă în urma lor o atmosferă încărcată și prin politica lor greșită îndrumează chestiunile pe cari sunt chemați să le soluționeze spre soluțiuni contrarii intereselor generale. Unul din acești din urmă miniștrii a fost desigur d. Bonlescu, care mtrnind mior patru luni cât a condus ministerul industriei Și comerț ului, a sunt măsuri și a dos concesiuni de așa natură, încât este o intreaga operă de îndreptare de făcut în această privință. Suntem surprinși însă că cei i«"«, legislația internaționali a HUME Expunerea d-l ui Albert Thomas Heirsen 25 Martie.— Corpul guvernamentlal a] biirouli international al lucriului sta întrîunit la Camera lorzilor d in Londra și va avea influența largă asupra problemelor mondiale ale InorSldórilor. Chestiunea. iț.mnete>alăc«te organizarea unui bunrob având elevi iv cor pe Albert riomas spre a da infoxmftțtiuni în Toate chestiunile cu privire la condițiuuile vieței industriale și a Ironului și a fi in situatia de a procura patronilor, traeibunii vnilor și chiar guvernelor date comi’tee c și exacte de cerea ce se petrece în ’alte‘alte țări. . Zece guverne au fost direct reprezentate precum Franța, Belgia, Canada, Danemărca Anglia, Italia, Japania, Polonia, Spania și Elveția. Pe lângă aceștia erau și delegați patron Por și 1 mr.r.itori nv printre care Qßehosteyachia Suedia și Olanda au avut reprezentanți. Delegații Germaniei sunt așteptați. Două propuneri importante precum formarea unei biblioteci a hierătoriloi Jl și crearea unei secțiuni sanitare au fost înaintate Idle către Thomas, care arăta ca hislrpul -hycrrini este un corp scfiarăt și mai mult sau mai putin, independent, sub tratatul de pace. Este o parte din organizația ligej tirji iniilor. "S"a adoptat în general tun acest bisirpu" să aibă o secțiune care să se ocupe cu săpălari-a indus' dușilor și un plan practic trabuc elaborat în cooperarea cu liga. natiiiilor care a propus de asemenea de a însuri: un departament sanitar, care să se ocupe cu etip.sLiunile sanitare geni'ra'o fiin-'punct de vedere inici’nat'o- Ml. Sediul binroului sncrului va fi la Genova la caz ca plebiscitul din Elvetia ar decide ca aceasta să intre în liga națiunilor. Representantii Elveției au exprimat părerea, ca rezistatiul plebiscitului va fi favorabil. Tranversarea Iichard în Paris 25.— Maiorul Vnillcmiri și pasagerul său, locotenentul Ojui.J'Cs. «‘au oprit la Gap. pentru repararea avionului, în raidul, tot spre Turubui.tu. Ultima etapă, a rabului peste Sahara s-a sfârșit la 18 Martie. După ce au mers dealungul‘ursului Nigerului, de la Gao La, Bui’in, ei au aterizat. La Tumbuelin, făcând fără incident .175 km. La 21 Martie au plecat din Tiimbuehen, după o scurtă ședere și, în aceasta au ajuns la Mopti ,pe Niger, traversiund în 4 ore peste 480 Irian. Moipti formează prima etapă în drumul spre Dakar. Ultima oră politică ADEVĂRUL in Mia Basarabiei 13 Cisida Ina! Astilla, franța și Italia primit hotărâre. ^du őimepisel Ziarele au publicat o închgere a Consitului suprem în chefininea Basarabiei, în^beere care al'buțînd cu o declaratiiune de ostilitate față de fostul guvern liberal, e primită bine înțeles cu aplauze de bittre o anumită presă. Atitudinea aceasta nu e o noutate pentru noi și ea citare nu ne poate impresiona. Opinia publică a început să se lămurească singurii asupra simtimintelor românești din cari, se inspiră asemener atacuri în coloanele unor ziare, cari ar putea să amară, din acest punct de variere, în epice oraș de nevoita internațională. In primul articol de tai al ziarului discutăm înelicerea Consiliului suprem din punctul de vedere al principiuui, pe care încearcă, întrâneze în acțiunea de destribuire a grentătei între popoare. Profităm, insă, de atacurile și bucuria unei anumite prese ca să restabim adorcând în chestiunea Basarabiei, fu ședința Consilistieuisăpritei care a avut să discute la început chestiunea Basarabiei, pe când România era reprezivitată la Paris prin d-l Ion I. C. Brătiloiu, delegații Angliei, Franței și Italiei au declarat categoric că Basarabia revine de drept României. Delegatul american a fost shogunul care s’a opus și care, de fapt, comiisionia decisnnt ținândul său de cedarea tefrenuriilor petroliere românești. Acesta e fapt, care nu se va putea contesta. Cum, însă, la acea epocă America hotăra in Consiliul Suprem, probresia a rămas în suspensie. Relingindu-se acum la tundra d'Iscuitiu îi ea asupra Basarabiei, ea s’a făcut fără participarea Americii, așa in cât hotărărirea luată, n’a mai avut de întâmpinat rezistente interesata a Americei. Anglia, Franța și Rusia au fost deciși azi, ca și acum câteva luni, de aceiași părere că Basarabia revins României. Prin urmare, hotărârea dela Londra, îmi e decât o confirmare a hotarârai! Pe care Anglia, Franța și Italia o luase de fapt în Consiliul suprem de la Paris cu atâtea staiii in urma. E iau adevăr care e bine să se cunoască, ca să se vada valoarea morală a considerenteUii din încisoarea pe care o as primită presă de la noi credoi să o poată exploata cu succes. result în cauză și azi încă continuă îndrăznețele lor încercări de ozi. Am vorbit ori de chestiunea societatei Reșița în care d. Bontescu a încercat să naționalizeze o societate mistro unitară.. Azi amintim, de o nouă chestiune care interesează imn din căderile cele mai importante de apă din țară, de o putere de 120.000 de cai și pe care fostul ministru al ■industriei nu crease să o consolideze în favoarea unui consorțiu unguresc, după cum naționălizase și societatea ..pr\cilc<1\0\său austro-ungară Reșița. Chestiunea căderilor de apă în toate statele, mai cu seamă acuma după războiu, numai e o chestiune pe care ștafete o adeagă pentru fincare nn mir le, separat, ci toate urmează o nolitică generală privitoare la acest tenor de energie. Prin urmare estevienut că chestiunea viitorului regim al căderilor de apă turbur studiiolă din punctul de vdere al intereselor generate, ini metisi aces’ istor de energie poate influența prin importanța, lui, o în ietinnd regiune industrială și ilezinitarea a orașe întregi, orivindu-se specula și monopolul unei singure concesiuni. Pretextul care s’a invocat, este că’societățile singurești au studii și planuri stótke și statul, ar fi silit, pesteu acest motiv, să se dea concesiuni. Lucrul e prez Unnt greșit, în mod intenționat, pentru că chiar dacă planurile nu ar putea, fi cumpărate, Cre se păi face din nou fără mei o dificnllac. Importantul este ca isvoarele de energie să nu se înstrăineze, ci să formeze mijlocul de das vollere al unui industrii naționale, conform’^ cu interesele generale ale terek ■--------ooxoo——— Dell Mill! Ședința Camerei și Senatului până la ora 3 jumătate nu s-a deschis. . -ooxxoo- CITITM PAG. 4*: «rmatiuni.-SMH curi lași-Burg.- >*••»*£» invalizi, orfani și văduve de război.—Ea* portul ele luitS'dîn