Viitorul, noiembrie 1920 (Anul 14, nr. 3788-3811)
1920-11-21 / nr. 3804
I i * ^ * / • , bliuacia & , t* Zsiea Se află in mâiniele trupelor sovietice, german devenit Ueno-sioiacici, ................ ..................................———1— 11 ____________— a — ^ _ ____________________________—U-^- TEATRUL CINEMA i l Olica ul timpului nefavorabil, Direcțiunea a hotărât sa mai reprezinte P*n%^g jgg tf*» g #& C, | tf*»!* |PI UU PROGRAM EXCEPTIONAL. «vU Eg * «L «wT ff | HMM Mercuri seara inclusiv TM»» M | ^VLbéH IÖB | PREMIERA PREMIERA UT ^ Hl J ^cL I 'm^ 'mLlt'Wn I S Di,ec(ia : Stefan Marinescu § OPERA COMPLECTA IN 7 MARI ACTE =s= IKlElMfi ülfÄm BUFFALOSSISm „T,SrL““ W*WM *Ui«l W iml1 D-na Emilienne Dux de la Comedia Franceză 11 D-na Schulz de la Teatrul Sarah Bernard I ȘI PITICUL BILL I fg ExtradrdinarS dfR^i S33tZa130ft~??a (SE aVd filtUri 8H 7 1*93?! Rite J g Monopol GAUHONT Dne Loube Collincg » Teatrul Odeon II Dra Erichson » » » » g £ föp*£|| OrhfiStra ClSSICă. Localul încălzit bine CU Calorifer — Monopl SARPIC. — |pi§ „.»■ [UNK]mirr_____ ramfr Ultima oră telegrafică beascăl Intr’adevăr ziarul »Le Journal“ P“b^cămTM dun^fo^mal la^evlîo?Siger^arTxcerc Apre§edinS Guvernul englez și tere g/a va avea într’însus un cola• sonaj car ® ® SpUdesianimn?tindcă și-a dat seama că nici nu are se consiliu, într’un raport către Se- Declarațiile Contelui Gemanil, ca semn de protestare con n^!"® a la tron a CX-regeluiborator tot așa de credincios ca schimb va decla» că ■ fat a declarat că "la ordie 2 stm noa» a fu« rr.* xr* ir»n» ?n nînînnul Greciei in cazul când va fi atacată de rușioaca, soldații părăsind în mod Regele Constantin a avut, Insă, grija sa precizeze intrrmigând apoi 10CUTi de armă asuprau în justiție, și îndreptate dar a fost ratificare. ce încercare se va face in jurul persoanuui aaoctimi ^ După toate aceste noutăți, prin urmare, ^»z^mal S5?ei%Cnaste â S/SA T*3eki S A3SSA —------------ fra ratifică?).au dăruit sala chiar Constantin ș, Venizeos. Franța, când la Paris 20 Corespondentul din Lon- 3/â întregul adevăr vă înțelege etanșați de Bulgaria. Pe de *țt* part] 1^Sfecl °" a^trar cazamvcle, au răsturnat sfaturile''in aduna ITM film% Jc&r?an$iTM zăcară al zianului „Le Journal“ află: de că dânsul nu a trădat niciodată recente ziarului „Petit Parisien“, spunând că se bizue P Pe d teja lui Ioscf. Populațumea alarmata Teleki, primul -ministru al Ungariei fie pus el -însuși sub acuzaturie penta un înalt personaj englez, că guver tradițiile părintelui său, iar dacă fi el și că Anglia va avea în el un colaborator tot așa de proțus ,dar de acest fapt s-a dus la prefectură pe a declarat: tru atitudinea pe care a avut-o în.nul englez nu se va opune formal re- se vor cere anumite garanții, ele Venizelos. In ce privește Franța, daca va cere gorji' care a bombardat-o cu pietre, tră: „Ungaria a depus armele sperând timuml negocierilor c,a și amm, la venirei ex-reglui Constantin, ci se va se vor putea da, ar fi însă zas mărgini să declare că, dacă în cazul dornic de a i se opune diadocul ripostă crud înșelată Pacinceni-a^f. re Această cerere a provocat omlân dombilizării armatei grecești să va iui, căci și acesta va da aceaș m^ 1^^^ea?«laS?mU ^emilei Constantin n« "iarShdud, «creând un om si rt[%£* « ^ TM ^ » În ZS&KZZ »"*». TM fac din partea Turciei răspunsă și Paul, în cazul când renunță la tronul Greciei și că în privința aceasta este înțeles de mai tund P ® mai mulți alții. , Cât privește chestiunea naționatei imnul național. «t Bulgariei. Anglia nu va face aimte poporul grec s’ar pronunța pen înainte cu Diadocul De altfel în vremea aceasta, în Grecia se și preparat președintele de consiliu, eu primiti'] UniHÜoc, Ungaria este gata să pri Viue cod de ratificare a fost votat în interesul apărarea noilor teritorii fru dânsul. atmosfera de oninie publică pentru revenirea regelui Constantin. lele d regretele sale pentru incidentuil, measeți obligațiuni superioare celor în cea mai mare tăcere. Propunerea ■ grecești. Personalíui în chestiune este Mams.c.(iunl «fnntiU ax. vrSf de azi mirită că la Atena au și avut loc mari meetinguri PCP«“ț^ia*sdh a spus că au fost delegați‘g› cari îi le-a impus tratatul de la primului ministru de a fi pus sub depărtere că ^inUvoî?ea SMR^. . . w M prl ! Sí TM>al Í^^aimati funcționari Trianon admițînd egalitatea absolu- acuzație -a fost respinsă în imam- așa de, tocât Grecla va " A ^opunerea deputatului ^“câteva luni la grans Pfis, Dm Ate^anum revenirea lui Constantin pare au .ț Pmontele dela Teplite ,sa intareasca vor ^ pe demtregul bazate pe drep Paul Lai2.dk relativ la arborarea fele «ale din 1914, cu dumrexea ■ » din Grecia. Iumea aflata e ineocupată de situația 1 convingerea că în orice caz legalitatul egalității nationale. Națiunea <unui drapel ne atu pe toate clădirile o declarație a ex-rugaî«i íJntru Constantin Cortegii. In afară de criza grecească, lumea P-t„ia dar si celor 90 teasi ordinea trebue să fie meniți .im,gara va trai etern si nu va mer de publice câta vreme va dura aplica, creiată prin înfrăngerea lui Wrange I nu numai acesta . . v F( interesul general de a se speranța de a vedea restaurarea ii rea tratatului a fost aprobată fară Constantin formate din soldat) si civili purtSnd Li relatex reaclui Constantin si «. .«»rr.AÄ rile din Or«la, ca .1 «le din »OJJÍ..Ujl a U SKlitzí revenire! Je TMro?'a Regelui Constantin, a început sa stă Sâmbătă 20 Noembrie 1920 i Praga 20.—In timp ce la Praga * , r —--------ta reantare . antoritor germani, la Asch au fost 3 CuB, a decurs ratificarea morți Și 15 răniți. St#uia la Iosif a. Instifunarea Ungară . A T t1. „ ... . . ,e dela Trianon: .Adunarea naționala a disoittat *«s cori»,mei externelor a declam măsurile ce trebuesc aplicate terminat declaratiunea cu aceste cu faricate engleze în Finlanda. Lat. .montarea oricarei combinațiuni dus din Crimeia la Constattinopol și cu reînvierea Ungarie. i...*.«.* mxxmtomton, a mxwm« ^ *. A ^ A UNGARIA.SI RATIFICAREA eg ngffgrg fifl jffgffl* K KHUH . — . TM... . .. «$& f#t*ll %1A» BIS , TRATATULUI DE PACE . .. stitmxul deliberărilor, # # Comerțu înfrângerea lui Wrangel constitue un eșec diplomatic, se crede obligat , jjarlament ar fi intru a calma pasiu ,în sens,jtă și să facă pază bună. Un, în mod firesc ca cea dintâi să vină în ajutorul acestuia și a partizanilor lui, ntena,ționate. Guvernul își urmărește gurii sunt un element de dezordine Criza ministerială din Belgia pare a se fi rezolvat prin formarea , tenacitate singurul scop pe care și de opresiune vor trebui ținuți în n..i inveri sub presedenția d-lui Carton de Wiart. ________________si «.ru acela d’a menține ordin și le- stfu mereu si siliți cu timpul să re- _ u . ^... ^ ........................................mmmm national^ * ---------------- «venimentele se vorl MMlfeStary«IPMWM .ex* «Ai iÄ __ ■ » _ Id Pe Simpatia itis regele Constantin ■ ifr"4-**"*"e ______________ ‘ - . M„„--Kilîmn.r OlSBvS Șî Ci!VCIBUl U»§al ei a fost recunoscut de către gu- Situația III Lituania Navigația pe Elba i Nauen 19 Noembrie. — Situația Praga, 19 — După „Lésty Lejest așezat și iar pe soclu, Lituaniei s’a consolidat simțitor în aer“ se va crea o societate de hanura succeselor rusești, față de tran vizațiune pe Elba și Ultova, care În" ‘ Petliura și Balaschovitch Situa- dispunând de un capital de 30 mioane va bhtine dela guvern 2odc . * ** ~„wrn» Un- 'd'“posta ratificarea tratatului de vorabilă relimiei rolilor corner- «oslaviei a declarat ziarului ..Cor a avut ]a ministeriu afara .la Zdigowschn este de asemuiea cane va poru b bastimente Budapesta. 20.— Guvernul Uninfluențat» Prin presiunea crescânda vase cu motor și2^ ^ Casament la frontul rușilor albi. Orașul Minscji comerciale din cuantumul tonajului b Olandez. Mom, gfc A m & ______ JF ________ ___ ■_»- 5 hoslovacia. Serbia. România. Geor. 1 r ° S% H.ab^u.i’ dar va ]^emna o zorie. Citim în „România Nouă“ de azi Am avut prilejul să arătăm acu <Ne apropiem cu pași repezi de zilJ^arațiunile sale «« ț*TM* o «agia și Armenia. Bulgaria a fost de r ° ele ce au s^mă Ht^i ® tudis cu acest umătoarea notă: .Wtatea d-lui ministru al domeniilor la deschiderea parlamentului, și pa dintre^^m.Rî plângeau^^curând adăugată la această listă și ruina fostei Monarhii mergând spre I fúwiatii^^n ° Cr^ei^1n^ Grwia ^ „Viitorul“ ne somează pentru a da- ches^neTiăZtihfZec^iti». na.ma‘!? a rămas tot nere sau când Parlamentul sau ali organ Fiindcă d. Cudalbu dispune de des . nn .ad ® var» «lew^tCie celebrei a ofical va crede tp cuviință să órân ^ultimii ca să răspundă câte 3—4 co *aceri „Panama“ sunt identice cu aduiască o anchetă“. Ioane lu arăta,Ue noastre, ar fi hi cetea ale J Reșîțeii. O să fie de dopaxi,:âî cd^,it^ Laam.« îl fierm./nn.i fcearid-sa au ajutat în această ga susțină această societate în fața Par președinte al Camerei, d D.d. Cm în TrJ TL&li e..¥ AVLTM l ie export • —. * © IMH £ 1 ■ B © S ............. ______ j Betaune sate ae presa engleză Horim. 20. „Daily chronicleu spune că s’au făcut progrese însemnfaClara’iltîîlS pf SIBU IIII note pentru ca guvernul să-și poată Ortinam Fugaro* cu data de desfășura activitatea comerciala. De 15 Noembrie, cum a decurs la paciziunea consiliului de miniștri fa daU cu Rusia este privită ca un pas mijere de’te Sera“ între altele. Sn această direcțiune,însemnată este deasemenea hotă] ______________________________azi procetul de ratifi c cire a tratat argrea de a ,se relua vechiul export lalo-iugoslav si continua . lu) de pace. mare către Continent si se vor fine Deputatul Carol Huszár, raporta, conferințe de expert, pentru a stata*.. .Adunarea naționala tr elenesa pentru a face față schimbului și ce«•«***»« Vinte: „cred în jwMia divină și în via, Estonia, Lituania, Polonia. Ce Părene in frunte cu unul din numere ,se găsesc într’o complectă mi-Deputații creștini naționali ai ex- alte târî vor mai putea fi adăogate, o operă fecunnda, în interesul păcii și g^bia spre a se descongestiona Contrem^ stângi reprezentant UnZ după împrejurări. ' al progresului . ------------------ - ----------------- ---------------- Lim Zamfirescu acordă cuvântul decît pretinde că e un vajnic apărător $H«i“ se prezintă sub o formă și mai Pronucțiune ale tărei și alta a d-lui Tăslăuanu, Care urmărește avă este întemeiată și d-l Duiliu că astfel o situațiune care și altfel e an»»iat de asociația Bontescy Veitch, CU actuala formațiune ministerială înaintea parlamentului, credem Că "TM-----—■*“ 71 “ Sam 4SSMH, ffid 9 B fl LLMw Zwiftmc» a CtB.lbtt și trustul lr 9 „IT ........ 3TI ca vintaj Pădurilor ua oară să puWicăm dovezHe referi cursul M^ZoUot pe vrema dat Totoate la acuzarea ce am adus-o cietătlor străine pentu acapararea. Opinia Publică nu poate înțelege exe occidentale. Slovacii. OrgafU și •doul i Duiliu Zamfirescu, pădurilor României-Mari, și totdea- însa cum un fapt ideatic cu acela cai regretăm că nu putem satisface dacă atitudinea ostilă pe care, de că- n pe vremuri a produs în politica dorința „Viforului“ decât atunci viun acord cu alt colegî ai d-sale europeană un scandal fără prece când d. Dtóflii Zamfirescu ne va sufrâ de .^ibsti le den*. Poate trece în România ca o ma pe noi și în mod public s’o facem, progrdve de păduri *.* O simplă scrisoare la poștă. ^Camerei dÄJrfTfS ffl mt^^che^ZduS dovada^ acuzărei pe care i-a adus-o, cipali factory sunt tocmai cei care Franțe!, pentru simplul Sapi că au, cum ca „in urma uncet discurs filo- reprezintă cea mai urâtă politică de Primit acțiuni de ale societate] jCa german Unit la Academie, figurea păduri de la noi și din Ungaria și naiul de Panama“ iar îu schimb sărutaților. De astă dată i-l acordăm al intereselor statului și al obștiilor, gravă. Nu numai că conștiințele de c*au scop, dar pe alte Căi, rin no pe c*a ce măsuri a. chiar d. ministru putaților și senatorilor guvernamentâne stabilit în fata opiniei publice export să nu fie acaparat re Jerir de acțiuni, dar însuși președintele de acțiune, că acuzarea ziarului România No.tăț Străine și să nu se tortutățeas CaiWei i t Duliu Zamfrescu, a fost telor regalei sa cavalerilor Ordinului Mihai Vi- fapt Pedepsit judecătorește în Fran ................. --------- m teazut“. . ca a făcut un Lun la orele 0 dim. M. S. Regele franceză, să rămână cu totul iară serviciu d-lui Tăzlăuanu, introdu- pleacă la Sinaia, sancțiune în România ’ ‘ eunuu-l din nou în minister. -------n . han? „. . ... Sur i uuicui fircur, paniola„Le Journal” află din Berlin că ^rin c?le moralei publice sunt a Ä Te interes sa-i ascundă, iar nu să-i în urma negocierilor pe care le-a ce*ea? In toate tarile cu regim cons- o scoată In lumină venim că Ui face avut d. Take Ionescu, ministru de «tutional și parlamentar. Aleșii nativiig A^V VuSvT Juj' ° am TM J~vnn externe, cu guvernul polonez, senii nu se pot lăsa cumpărați cu acalitat varte 6 S"*DCCC la cand,rf.1 acordului polono-român va ținui, în frunte cu președintele Adunar neutru că e bine ca șeful gu Jiecegiilor^1 ^ tarziu a finele im ,,ârei deputaților, de o societate a guvernulin să cunoască mai de aproape Pe acela căruia îî face extraordin nara, favoare de a-l relua în minister, dj Mail“ au intrat la Batum. ” ti rionărn să cerceteze, — tocmai firmief lM ..Dreptatea“ din Chișinău prime sau sirtei. — căzni ciujat al case nite din Tighinna telegrama urmă care locuește d. T azi au,mu. precum toate: 1,1 onT, ti 7 • Muonw-liberal. I0aX Va afla lucruri „ Președinte, Ion Gălăteanu , nr. • ; , ■ ---------La Bursa din Paris, leal ro Inaugurarea monumentului lui Vanesz a fost cotat 22 centime, Aurel Vlaicu care urma să se facă ---------mdtA- ul de drept d în Cluj și Petre Murgherlia în pbsenii reprezentanți ‘Vinu ziilor orașului Fiume“. --------- * ------------------------Trupele K emails* e — anunță Dai ieasca* paum» „Rejifo“ simtmm ........... I FurlAIUSULUl f 0^»"® ^ő^vír, ^ fost ța, și sancționat de opinia publică teatra ei sunt chemaiți să se rost rămâne fără sancțiune, și casa aceluia») domn SihnlUr creștină pentru tineri) Bulevardul Lascăr Catargiu, No. 30. „ j _ HmM ÎHlte JlAUa • Titerzi SSIavin și Iugo-Aia C . ----------- . . ministru Sârb . . Tn B. ^ cănim,primull 1 u * . T .. Arată întâi, valoarea acordulin t- 1... Do^Rusui.. jvru ascundem importanta ce ar ad. Landry, ministrul marinei^, Paul ZfeȚUa Micei Antante, căruia îi vina comercială, d. Berthelot. direc.K SiS.'S JÜS jy Priv itor JțjV&Cll&rCli rUȘllUl -JS— cilii Os alteia *--------- __incruninea de la ministerul afacerilor streine de la Paris— afacerilor screme utsiar*,,* Lyon, 20. —. O importanță confecerilor străine, în cabinetul d-lui Rebel, subsecretar de stat la presei a aceastît conferință au asistat wenini noi acceptarea din partea Rir non, subsecretar de stat lamtat forță, imensă. Un asemenea for al afacerilor politice, generalul tarrtmonolul. .. „iimmm, i,,..,1^1,1,11,.^ biili Willi Mill..Bi«^:1: IV WITTJE5Ii Giili iFT JEl III B © ® © \ _ IP E9 b 0 f! ff Ife ^|R| HB C|E^. fa ÍÉÍ fl I S & "^W P Í T&MíáP 8f Bl P ^ ^ ț \MW ^ ü ill Ü —rr i-Mm-m^1^ .......... - • ...e .............. I QttFJ {****¥* O AI îTIPE R QIM AARilVjRI Bl fl! ASPECTE POLITICE PRIMĂRIA CAPITALE! $! fc STAJtSaB MOa A1 'WMBB iar ^v»«PTa,MM , f nJlP1 ■ iAfirTITNUlf Al mUd?cTM 'acaparare? , |lami>n?uuS * bine definite: una a d-lui Take Ionescu, care înțelege să li 1.11 lill J SS fiii li î Iliij OlÄ fp nd s’a fîljtsjgt lirlaip î__ SS SA Din cauza celor două politici ale celor doi colaboratori al ■wS ittiiwi« imwtomini?tim i im ! *”Th ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]• iniHiiii ” Păstreze o prudentă făcure vart de b^ndl indivisrZ noÄTA îf ff* ® 3Pt?te prin *“»«« t“ir ®““’ *“ gUVer" CX,Stă H,Cl COn,Unitate de vederi nici PubliCQ tOSIV2 tot 13. ~ CefflUSa fguezl“ mimmură Și«a depășit drepturile mim Za^Krescif a fost împărat deßeniH destul de gravă? Tăziauanu ca președinte al „Reșiței“, nu va putea să reziste unei seziuni de două luni. Iată de ce guver- Fiindcă d. Aristide Blank n’arentele comisiei interimare. InstHuție culturală româneasrăf Așteptăm. _______ societate asupra căreia Parlamentul nul ori va încerca o nouă amânare a deschiderei Corpurilor ieșit să joace rolul de mare financiar Din informaßunite tve carte academia Română. •’ Un radio de la Moscova anunță că în f ® 14 ® 10TM4*în frunte cu președin- g voitoare ori va suferi o remaniere radicală, înainte de 28 Noembre, și să realizeze în streinătate m lm- ș1i Așteptăm somafiunea d-lui Duiliu frângerea lui Wrangel — spun bolșe Í*1 ® ^dunărei, va avea să se pronun- Remanierea nu s’a putut face până acum fiindcă d. Take Io- prurimt al statului român, — din ca vom continua să-l socotim solidar Zamfirescu, vicii — va forța Aliații și în el T . Enescu a dorit o înțelegere cu Federația în timp ce d. Averescu și re trebuia în primul rând să tragă câta vreme vă ține ascunsă convene .. I special Anglia a relua cu ei reia. Autoritatea și prestigiul Parlamon anturagiul d-sale ține ca ea să se facă numai în cadrul partidului foloase pentru întreprinderile sale chctiunea, și nu o va aduce la lumina se anunța din Atena ca instanțele imnile comerciale. titlul și a președintelui său au sufe poporului, tot felul, —âjsa a găsit în slăbiciu zilei, publicând-o. Judiciare au recunoscut validitatea . Sunt astfel o gravă știrbire. Oricât de Nehotărârea de ori domnește și azi. Situația guvernului vinea unui primar al Capitalei și în îns Să publice așadar d. dr. Gheor-căsătoriei dabinetului rege al Greciei „ r este -n Capitală M. elastic » crezut sentimentul opiniei este deci din cele mai bune. De felul cum se va face această redrăzneala unui consilier al său fehighian conventiunea pe care d. Katz Ziurov fuseTa M Hne ° earâ’ Euminecă, la orele 8 SS Zhu^’ mat^® de m °- maniere depinde durata guvernărei cabinetului Averescu. nnc prik jid de a încerca o afacere i-a dat-o la fecălt-siEUi oriMtee ia vinarea apa« tamen- -j np vin un printur n^nn la,Wa*e Publică, e cu neputință ca un -------- -------------—___________________________________ ____ Aflam ca d. Katz n d. Aristide Amdon deasemenea să știm da. Blank, au plecat la Paris și Londra că conform legei contabitătelupentru a urmări facerea unui pmblice, aceste lucruri se pot face săprind pentru comuna București, soră fiedar te publică azi când sunLm fuzionând în același timp și faimos- în timp de pace. In guvernul de azi al d-lui general Averescu se disting două Dacă d Averescu nu-și va remania cabinetul și se va prezintă a noi, ini-mănia, panamaua .i se concesioneze direct streinilor exploatarea principalelor surse de ’ ^ IiHI^IÍ Illír 1 ifli SHI SH Pf Cil IlWllUHUl UMILIHLI UL IlflL ra fBiifüWMBSn«—IIIHH Mill III mill l " » li m chestiune a vânzărei uzinelor câmuiile, de orcum vorbit in turnă fg!!!*ha. JTMywa^“ J.țigrul nostru trecut. 0^păsS4 rasa Blâ a§&3l nesoco 54 5 ®^©^ a” am Conia ai Majei . De asemenea se ridică o chestie foarte însemnată. Legea prevede că . . . „ K .1_ . o asemenea comisie nu e în drept Am dori să știm în baza cărei legij © cât să gireze afacerile comisiale Ziarul „Dacia“ publică azi un r#e- sugerat din aceleași cercuri streinei- de contabilitate se face aceasta nn- și nu poate angaja comuna In dhscuvântul României. „ țlonal—inde eintă denumirea — care Legea contabilitatei publice, pre jn baza cărei legi actuala comisie relarată că eîTL fost însăe w să trateze ** să angajeze în mod va vede tocmai pentru a se crea con- întemminară îace astfel de tratări, consunt aci, desigur, răspunderi detamentului lucrărilor publice va lua c.n scriefost și mai înainte susținută cu căî- v5. sa și vanja .îit.a.atMS ei sau stabuilit, ca și pentru activitatea d-lui stalații nouă, trebuia sa se țină o h -1. b ă Se va vedea _ chestia Resîted Refacerei, Repons- Apusului, par a fi ajuns sa conving Din aceste rănduri se poate vedea citatie publică. 11 . x lechip tru sunt făcute ca să Știam si Aceam că aceste adevăr. 5a!T«Sti nlmanS artIMgt .»# «•# Qisnica KOnVinfl* Olar9» «»*» lul care scris de vre-o personall'OTI cuvântul României, o asemenea * ’ . , înstrHe,î l.nl .nt^e rmprimȚ Utunci ti aelivirea voi care d-Sa a avut-o Avem onoare a vă aduce la cunoș la dispoziția dlui TăzlăuanuA) Tastate poHfică care a avut interesul sugerare sar fi facut in dilente rail- gri«' cateori e vorba^de o ULtric ■ angajeaza ^ termen feiSTM Sdîn timpul, concediului fortat, și în tînsă că azi 14 Noembrie s’a consta apărarea în chestia căderilor dl 1 ° hă te dea în vileag. duri din partea streinătății și de a 1 a Z«k cammJ tu«l ° ComTM*.?. ... care intra și chestiunea auzului tivit în Trihuna o secție a partidului pa șt spune că noul titular ,ci depar, măsurile (inovațiile...) necesare, și cririle diplomatice și politice ale dură de d- Take Ionescu“, sa te pună la mezat sub forma de mlăziuiami. De se vor lua, la timpul interesante, Secretar, D. Cazacu în această chestie, cum le-a luat în * u ..° p „„Yz t i .........................1.11 «f A RRMA iW @7 £ 1 %. $ $ iJTÎl A k^*3i Isfellâ äJ I I il lllä i «L | K *a ygggSJSÄjmeUJUBlSjUBUSlJMS âlilflAviM n lifl Ofili Orii fill FO-flF Afli F ||lj VU Ulii II QB lÍIIllbIlIilltbí -xr agiM I Imoralitatea, e prea mare pentru ? portagiu, intitulată străinătatea sideea unui guvern de coaliție sau nu «tramare a unui bun al Comnen, dilninar- d € ^tors permanent. Gazeta d-lui Schuller, pusă. — ca Td-af, ca ‘ete C~labil cuvântul României , a Gemenei curenta, ca sa se tie Iicatatie publică, • , Indhae îmbuiiurt utilri cari Despre angajamentele României ceea ideea unui asemenea guvern arin urmare atunci cana cornistructiei, Distributiei, etc. etc. frea ca toate angajamentele ce ar lua că d. Take Ionescu a dorit si susti Suntem sigur că Asociatia TăsMiRomâniia n’au decât valoarea unor mriun guvern de concentrare nu firate ,inovatiunii a la d. Tăzlăuanu ”, ca ac“te m picioare cu nemvoiZiarul „Dacia“ ca să demaște și a dat greș în Grecia, e mult mai na societăteî J. M. C. A. (Asociatima) mult ve inspiratorul ei, scrie: furai să nu reușească în România. 1 I „Spre compliectare, adaugam, ca sa I azi la cimitirul Militar Central uanu Schuller, Duiliu Zamfirescu, angajamentele personale care, la cea indică vedea necesitatea lui pentru erau ’făcute fără știința și răspunde tura celor cari conduc actualmente Ministerul justiției a numit membe’lu din București ■, s’a amânat din Bontescu si Veith, va continua să dintâi schimbare de guvern, cad fără țară, ci fiindcă era cerut destrăîrca d-lui dr. Gheorghian, prevedin administrația comunală. ori în comisiunea pentru unificarea cauza timpului nefavorabil pentru a cere interesele statului, — cum le anume sorme ' nătate. mbbbss : - -■-■^sszssaBasammBmBSm scos-dativă vec-niijo dată ulterioară. amarat și în trecut. . . „ Ora e bine să se știe că după cum . ... r, a ^ ... Toma Stelian, profesor la faculta- După cum se știe acest monument Omul politic, dela noi,cel mai in politica internă a României miei a 1*1 TIT1 PM DA |* lM '3 fee dh drep din București: C G. este opera sculptorului Măzăranu în D-nii E. M. Robinson și C. R. măsură să constate aceasta, ed. Ta. rămas în afară de influențele străilai IIII IN Qlj. IV Dissescu mor. le facultatea de drept colaborare cu arhitectul Calina. Scort din America vor tine o jutui de Ionescu. D-sa a propus strainătane 101, astfel va rămâne și politica web dhe- București. Oreste Băleanu, convenanta conferință mâine primi aici tei concesiuni care dacă nu au fost internă a României-Mari. Maratamantlnd rl» BȘAIMMil» ffi« șilicv la Înalta curte de casație și CU im în .Le Journal“: Ziarele a. ora 5 d. a. despre „Băetii României“, luate in seamă e numai din cauza Cei care cred că pot guverna la noi ■**î,vr.e «cii i. i.»a ii. #justiție: Eftimie Antonesesi, presemuntă următoarele: „Guvernul lui Conferința va fi prezidată de d. P. ca strainatatea au avut mei ori prin sprijinul venit din afară se nn. P?OCQSul WCISiIJnulfilf?ÎB ’-■ -a.i i Ö31B %>!«>•dinte la Curtea de apel din Bucu- D’Annunzio a declarat că nu va re Mugulescu, ministrul instructunei, credere in persoana d-sale,șeală. Căci, dacă o astfel de politică nttali—SflfZ #f» |aSÍ«'~Sf Í3*Í t3”!?al6«—AM* rest) V. Dimitriu profesor la racunoaște deciziile luate la Sta și va avea loc la sediul central al x VMM———i———^__________ 1 » i I 1 f