Viitorul, ianuarie 1921 (Anul 15, nr. 3839-3860)
1921-01-01 / nr. 3839
eeeeeBsaa^ESSBStó^Barosssenar BB Bass Bre î=SmBSESSEE3x B. DJABOUROV FONDAT in 1878 Furnisor al Curței Regale, Calea Victoriei 74* Cri&fatel ș§ Bronsurl da Urli, ISmof, Perine, CisslIaarS naffnnala* CEA MAI FIA.BE COLECȚIE DE COVOARE Stofe Pe^*sasi^3 Șaluri eieB tiplefon “fa Totöri de %r v "boturi depress » fotori de copii _ _ gasiti la %hitka de SUöhiU Mmm t T^Str. SîțLA H I) OURPARATI inainte de a vizita marató deaazit ULTIMELE ifOUTJITII Păpuși de arta5 anterio* f foils., Trenuri, P ®«§® ais› pentru Podiul «â@ Crăciun, etc. MARILE MAGAZIME „MENAJERA“ Bulevardul Elisabeta 2 SUCURSALA, Calesa Rahovei 101. TEATRUL LYRIC Opera Româna Societate Unica.—Sub înaltul Patronagiu M. S. REGINA MARIA azi I © 30 Decembrie 19S0« ©raia 8 Jmisî, seara precis TORCA' ■ • Operă în S acte. Muzica de Puccini In rolurile principale': D-na Es. Ivoni, D-nii Celani, A. Costescu-Duca, O. Is oîescu, C. Damian, etc. Maestru Concertator: D-l P. GiovanelH Director de scenă : D-l G. Carterji. MaestrA de Cor: D. I. N. Dost on. Spectacolul începe precis la ora 8 lun», seara, «Iapă această ora accesul .. în sală este strict Interzis. Prețuri obișnuite. mierete la Agenția Jean Petier —Daci si eftin Isiit .articole isise $i articole ii &n © armania sau Sa transit prost CSsmaaia ADRESAȚI-VA FABRICII aeilicls illirsil If. Eitóö i CB. & a is. fiamban — — SPAL&IN3SYKASSE 2-1© — -Picioare Grele Amorțeli * Arată o stare de varice in plină dezvoltare. Circulația e încetinită. Un sânge îngroșat, încărcat de necurățenii, dilată vinere care, dintr’o clipă într'alta, pentru cea mai neînsemnată cauză, pot prezni și sa producă un ulcer varicos, o eczemă a piciorului sau să pricinuiască o flebită. DEPURATIVUL RICHELET acest puternic purificator al sângelui, va restabili circulația defectuosă, va face să dispară repede umflarea varicelor. Piciorul desumflat, mai liber, iși va relua aspectul normal și greutatea lui va fi înlocuită printr'o adevărată bună stare. Tratamentul Richelet se gaseste la toate farmaciile. O broșură ilustrată însoțește întotdeauna flaconul. ÎL Richelet. die Sedan. 6. Sir. BeLfort. Baroane (BasseS-Pyr.) J- DILLAN. REPREZENTANT DEPOZITAR SirstSa Plâas* *în ș 4. S«€[ra$ti De vânzare la toate Fara a Tile și Drogheriile. Domnii membri găsesc șube splendide cu dublă sferă de blană, mare ocazie; de asemenea un asortisment extrem de variat de obiecte de artă și antichit ■tăi, covoare etc. Prima Sală de Vânzări simplici & co. Pasagiul Român 4 VL ft tip Tuniseni Hiiar Compania dramatică «Bw Umdra» Astăzi Joi 30 Decembia 1920 MATINEU „9 AIA JE«UL" ȘEAUA „TAecului“ v Vineri 3.1 Decembrie 1920 „TRECUTUL“ iâmbrtă 1 Ianuarie 1921 „PRIMSTEU“ Duminică 2 Ianuarie 1921 MATINEU Biletele h Gassa Teatrului. Telefon 51/ii. CINEMA Patfeé Patenti*. Lipscani UZI RIMfulUi ialia mwmmMMm DraiM de aventuri în 6 acte. fii tell ^ S|PJ*j||| llisiWifi SlSIlWlteM® ol M iram üt ül i a Ipillii füll talii äs îrapî fâ 1-ial Marii JâTIOMÂLr Societate de asigurare în București €&ț»itaS s@elei isa 10.©@©.©&© Se aduce la cunoștința d-Ior acționari subsaiMoți la emisiune 1919 scă »1 3-lea și ultim« vârsământ de 40 la sută sau lei 440 de acțiune se va plăti o începere dela 1 ianuarie 1921 până la 15 ianuarie 1921 la Seahul Societății. Pentru vărsămîntele nenehîfcasca în acest termen se va percepe o dobânda de 8 la sută pentru prima luna de interalra, după care se va proceda conform codului de comerț. Consiliul de Adție. Principiul cel mai prudent si mai intIisspensabil consolidărei financiare și creditului s tatului, este acela al economiei, pus în politica financiară de partidul national-liberal din 1876 si 1961. In vederea dezvoltării vietei economice se impune inlăsturarea aglomerărilor de capital. Aceste principii conduc la impozitul profilegiv pe venit, la umiia fer postec&siKni, la taxarea progresivă a operatiunilor si tranziactiunilor de tot felul, la o impunere mai grea asupra averea ȘÎ amarate,. Statul va trebui si sî creeze venituri din diferite monopoluri: pe bogătiile subsolului, punerea în, valoare a căderilor de apă, al gazului spbteran, exploatarea instrumentelor mari ale economiei nationale, etc., etc. Bugietiul depinzând de unificare și consolidare, într’un interval de ani nu i se va putea întocmi decât bugete anuale proviziciil, care se vor apropia în fiecare an, pe muton unificării și consolidărei, de bugetul definitiv al României Mari și Noui. Trebuie făcut de pe acum programul deuplficare al politicei de stat pentru cei 5 ani Bopasarî naificărei și consolidarei. Pentru cercetarea și înlesnirea rezolvirei chestianei financiare se impune deci: 1) Să se hotărască ce traduc să fie bugetul definitiv al statului. 2) Să se fixeze pe un termen dat (4—5 ani) programul de consolidare monetară. 3) Să se fixeze tot pe un termen dat, o politică economică de export, import și productiv” 4) Să se cristalizeze sitmația de fapt, a chei hieiilor si veniturilor actual sub cele patru regimuri actcuate in care trăim, reducându-le la surjiciul necesar. 5) Aceași lucrare pentru administrațiile locale și comparația lor cu chetuielile și veniturile șatului in aceleaiși patru regimuri spre a se putea tine seama la unificare și descentralizare.6) Să se formeze budgetul <»ntraordinar. 7) Să se fixeze punctele principale ale reformeifocale și programul său de însoare pe un numi dat de ani. 8) întocmirea programului de apliicare pe 5 ani al consolidărei bugetare și 9) Intocmirea noului regio de control al cheltuelilor publice. Analizând chestiunpca consolidărea financitare și economice ajungem la om neteziunea că soluționarea depinde în primul rând de noi înșinși și deci trețno să se înceapă ,prin măsuri de ordin intern. Numai arătând străinatătem că scăparea e în mâinile noastre, vom putea consolida, creditul pe care ea ni l-a acordat,iată un mo^d rezumat al ‘interesantei conferințe care a fost '«tscftl'flată cu o racordatăi atențiune și cu un viu interes de întreaga asistentă. I Sauliti IIII ZIARUL ZILNIC „na^PAN* în 8 pagini, începe publicarea noului roman al renumitului scriitor Nihail Sadoviami Romanul e intitulat STRADA Crinica din V . Toată lumea spre ] i a fost în refugiu, trebue să citească acest roman, care I este mmm Refugiului : Cereți § i Janisai la toți chioșcarii și I vânzătorii de ziare. § Mosferei flZBre 270 hectare libere, rămase după expropriere, judeul Brăila, comuna „Urseasca*. A se adresa avocatului meu Emil ISafisassi, Strada Luminei 17. ANTONIA NICIAESCU. ia discreția armatei internaționale pe care o comandă generalul englez Harington. A spune naționaliștilor turci să se înțeleagă —ternul din Consntantinopol inseamnă să li se impună a încheia auiai jivraente al căror martor și arbitru e Anglia.. SlItiaCla iîTPCi p?là isS48l as i»kist?8ummmuamm Tot em. în Camera Comunelor, d. Lloyd George sa expdicat asupra cheiei aűuror orientate ar fi trebuit să apuie și că a spus . Ar fi putut să spuiă că tratatel dda Sévres nefiind în vignara. Anglia e dispusă să revoace mandatul, provizoriu, în virtutea căruia trupele regelui Constantin stau in Asia Mică și în Tracia orientală. Ar voiai fi putut să arate modificările pe cari Anglia ar coa«®**, să ® e» facă tratatului naratifica* da la Savim pentru a închei«, o pace adevărată cu națiunea teroă. Dacă guvernul^ britav s’ar fi îndreptat spre acluțiunea pe care o dosreac Franța, și Italia pentru ce n’ar fi tinut un atare lmbaj . Dar i-a spus nimic ««ca nătiator. A vorblat despre tratatel dela Sevrea, dim.Țiptrivă, ca de un contract de pe aciuți viabil, pe care, guvernul ,greo are dreptul să-l execute. Departe de a oferi turcilor un tratament mai ectestabil, s-a făcut a crede că mici o dată nu poate să se înțeleagă cu ei". D-l Lloyd George nici nu vrea să re Cuioască în mod oficial pe naționaliștii turci: a calificat pe Mustafa Kzemal de general „ j © bei“ și i-a spus ca întâi să se înțeleagă cu guvernul din Constantinopol. După declara tiranile primului ministru britanic, politica orientală a Angliei e destul de clară pentru ca să nu fie vorba nici de adormiți, nici de adormitori. T3vorium, era astfel că politica francod britanica ar suferi dacă am închide ochii, la In afacerile Egiptului. Frarifa n’a văzut, dar, din acest fapt a ieșit, o neînțelegere între Paris și Londra, care a durat 20 de ani fără a enteiste celelalte persecnte. N'am voi ca în chestiunea turcă să avem aceleași rezultate. Să încrcera a exprima în mod sincer, fără reticente și fără animozitate scopurye P« cari Anglia pare că le urmărește în Răsărit Pon&ca ew?=6«zä fată da Clada Să vedem întâi care e politica Angliei. în Grecia deda căderea d-lui Venix/dos. ^ AngHa. nuste pronunțat decât prea târziu, trei zile după plebiscit, copera reîntoarcerei lui Constantin. De îndată ce a venit la Atena, regele a primit pe șeful misiunei navale engleze și i sa decernat marea cruce a ,Mântuitorului*să ni se permită să nu dăm decât o importanță relativă faipadÂjit că amiralul englez n’a c»ix«rvat _ această decorațiune: gestul rojj dni' subzista și acest gest n’a fost făcut la voit» îmntâmplătoi). Nici odată Anglia n’a coprimist să modifice tratatul <Je?a Suvres, și cm. d-l Lloyd George a pledat pentru acest tratat. Sívilia g»re(Q|9MsxS pe ai"t ........................ un........ Reg«a Consta^Un aai»r«»a.»3pe aai» —u»»TM—«—TM Astfel Grecia lui Constantin se găsește, în mod îndoit, sub prtecetiunea engleză. Anglia protejează pe Constejția împotriva Franței. Ea sprijină, de altfel, împotriva Franței și Italiei chiar tratatul, care atribuie grecilor Smyrna, Galipoli și Adrianopol. Iată deci, Grecia într-o nouă situațiune. Când Constantin domnea la Atena în 1916, Grecia avea ca puteri ezazante pe Franța, Anglia și Rusia. Faptul aceste fusese stabilit prin tratatele de la 1812 și 1863-64, cari spre deosebire de cel de la Sèvres, au fost puse în vigoare. Rusia a dispărut. O convențiune încorporată la tratatul de le Sèvres stipulează că Anglia și Franța renunță la drepturile lor. Anglia invocă azi, tratatul de la Sevres, © ași cum ar fi în vigoare, și dânsa a testa L după alegerile grecești de la 14 Noembrie, de a farte la Atena vreun demerh, fundat pe drepturile puterilor garante. De aici urmează că Grecia, așa fie emancipată, e, în realitate, aud tutela unei singure rurori: Anglia protectoairea lui Constantin, protectoarea tratatului de la Sevres, stăpâna mărilor, cari udă țărmurile și insulele elenice. Această combinat nne de protectioni și stăpânire constitue ceea ce se numește un protectorat. ^^StMänQa agngsției față da Tarda Sa trecem la cetate aspect al problemei orientale. Cire e atitudinea Angliei față de turci ? D-l Lloyd George invită pe naționaliștii din Anglia să se înțeleagă cu guvernul oțfjmiann din Constantinopo. Dar acest guvern nu are nici o putere prin e însuși. Nu are nici bani nici trupe, nici teritorii și nu e susținut nici țpăcar de sentimentul național. Oricare ar fi'+riotismul membrilor săi acest guvern este intr’u totul la. discretele flotei engleze, care stăpână pe strâmter îi o esențială în viitorul trasat anglo-1 flotei srio. înțelegeau importanța cei I do_de guvernul britanic. Dar că va y fi fia realitate promisiunea ca «o ce jtia Sovietelor ! Vin înecam» că Eu ! «ia sovietică tratând în Anglia în' ■șășî recunoaște acesteia o zonă de influentă în Orient. Naționaliștii turci vor fi astfel |0oAați și îndîrj cu i ti <le operațiunea dinjomatica pe care Anglia o cere Moscovei s’o execute. S € o se madaige din politica1 —® împreunând toate elementele țale*IounnL se vede clară politica ’orientală a Angliei. Protocorg SO si protecttorat asupra Greciei lui Constantinn stăpânirea Mediteranei orientale si a Strâmtorilor, instalarea unui sfat sionist în Palestina, încurajări Eîftij rului Foscal și celor din Herdos, întrebuințarea, grecilor contra tureilor, întrepințarea guvernului din Constantinopol contra celui din A ígoza, împărțirea Asiei musulmane I cu bolșevicii, pcupapsa Mesopotamiei dominația politică și militară a Persiei. — aceste sunt diferitele trăsături ale unui procnin care are I ci? «cap să facă posibilă intrarea în imperiul britanic a tuturor teritoiriilor ce au aparținut fostului imperiu turc. Se face Franța »xemmsams/wsp*sw»b«!WF' mtB3 Pe când acest program se execută piissă cu piesă.'—nu fără dibacii- dar Í scrisoare oflresem țaammmmsmntmaammaammatmemm flicit. & stea D-l profesor dr. N. Mărdărescu. ne roagă să publicăm următoarea scrisoare care o adresează d-lui profesor C. G. Dissescu. SCUMPE D-LE DISSESCU, Am citit în „Viitorul“ de la 17 c., cu o deosebită bucurie cuvântarea D-voastră, ca președinte al Congresului organizațiunei National-Liberale din Vâlcea,și am aplaudat cuvântările rostite de D-voastră și ceilalți demni oratori. După cum am afirmat, nu există în țară decât un singur partid politic, acel National-Liberal. Partidul Național-Liberal de o existență aproape centenară, a fost de la nașterea .Sa botezat cu acest nume. Compus de la început de o elită de patrioți convinși, toți pătrunși de un singur ideal, politic democratic, totul prin și pentru națiune și libertate, cu aspirațiuni constante către o mare desvoltare și propășire, prin cultură și educațiune politică la întregirea neamului. Partidului Național Liberd i se cuvine numele de partid țărănist sau al țăranilor , deoare începând de la 1864, sub Vodă-Cuza și până acum, a pregătit și a făcut împroprietărirea țăranilor, și prin legea din urmă, după război, 1916. Județul Vâlcea a fost unul din focarele Național-Liberale, cele mai vechi din țară, in care Ghiță Golescu, Simulescu și alții au luptat mereu desființând reacțiunea veche conservatoare din acel județ, după cum avem credința că marele și puternicul partid Național-Liberal va distruge noua reacțiune anarhistă numită socialistă-bolșevistă-comunistă, care sunt tot una, sau una cu alta, idei sociale utopiste prin jaf și omor, aberațiuni mintala întregirea neamului. Ca proprietar în Vâlcea și fost reprezentant al acelui județ în Camera legiuitoare, mai mult de 10 ani, regret că n'am putut lua parte la acel congres al partidului Național-Liberal din Vâlcea. Vă felicit și mă asociez din tot sufletul la propunerea ce ați făcut de a transmite în numele congresului salutul său D-lui I. I. C. Brătianu, șeful partidului și familiei Brătianu, făptuitorul intrarei in războiu al țărei alături de marii noștri aflați, făptuitorul României Mari, al împroprietărirei țăranilor și al votului Universal. Amicul D-tale devotat, PROFESOR DR. N. MALDARESCU -----------00X00-----------Șiis*i a B’tstiei M. S. Reginai, însoțită de A. S. R. Principele Carol, a vizitat arl, la Cercul miitar, expoziția sculptorului Dimitriu-Bârlad. Această expoziție va rămâne deschisă până în ziua de 28 Decembrie st. v. * Duminică 2 Ianuarie se va deschide la Ateneu expoziția de pictură a d-lui Marincea Stănescu. ------------00X00-----------PUBLICATIUNE Prima So cietate da Credit Famerar Rosân din București Se aduce la cunoștiința Domnilor proprietari debitori că Adunarea Generală a Societății se va ține în ziua de 7/20 Martie 1021 la orele 3 p. m. (ora 15) în localul Societății București Strada Colței No. 27. mai falstă Pretinsa solidaritate interaliată nu există deci în Orient. Dacă se va continua sistemul actual, trebue să se înțeleagă bine că aceasta nu este dictată de o necesitate ci că se ia cu voe o răspundere — răspunderea de a face să curgă încă sângele și banii Franței în teritorii pe va trebui să le evacueze. £ F8«a și Tericia care j Cât despre noi, fideli politicei pe care am recomandat-o în mod constant inaintej și după tratatul de la Sèvres, repetăm : înțelegerea directă și rapidă între autoritățile franceze și autoritățile militare turcești care se ridică din Angora, pentru a regula evacuarea Ciliciei și pentru a deltemita zona de ocupațiune franceză în Siria de nord; întărirea trupelor franceze în regiunea Strâmtorilor unde Franța are noul interese politice și materiale de salvgardat“^ unve Rusția Ilea La Universitatea Liberă se vor ține următoarele conferințe : Joi 30 Decembrie : „Coordonarea nervoasă superioară, funcția memoriei și actele psihice ce ea între i ține“". • La Funăstna Carol Orele 4—51 Vineri 31 . D. Duca. „Despre alnalfabeții în România“. ------------00x00---------— Procesul Merilor din SCREFELD Ședința s’a deschis la orele 9 dimineața. A prezidat d. general Ghinescu. După îndeplinirea formalităților obișnuite s’a dat cel din urmă cuvânt acuzaților. D. colonel Stavrache, apărânduse cel dintâiu, insistă asupra luptei de la Ileana, spunând că acolo a fost o luptă pierdută, dar în nici un caz n’a fost o capitulare. D-sa respinge de asemenea învinuirile ce i se aduc cu privire la viața din lagăr. Ședința continuă, ceilalți acuzați rostindu-și la rând apărările lor. Ill STIl îl TARE Posesorii de acțiuni Emily Emma Hemofisascu sunt invitați, conform prospectului acestei emisiuni, a efectua cel de-al doilea și ultim vărsământ de lei 400, de acțiune în intervalul de la 1—31 Decembrie 1920; asupra vărsămintelor efectuate după această dată se va percepe o dobândă de întârziere de 160 pe an, aplicându-se în acelaș timp dispozițiunile codului de cornerț. Odată cu facerea vărsămintelor la centrala, se vor libera și certificatele provizorii. Vărsămintele se primesc în București la sediul Central str. Smârdan No. 5, iar în provincie la sucursalele noastre și la Băncile unde s’a făcut primul vărsământ. Banca Românească „SAMÎOM“ Ü UJIW 18 tot EU 2 PENTRU TITLURI, DOCUMENTE, REGISTRE, VALORI etc. H WÜÜI1E WăINTRAUB Calea Văcărești No. 5. ,p r AUTOMOBIL CUB REGAL RGEMN ȘI LyATMR< Cabinet medical fondat in 1910 de Medici specialiști pentru boale de Piele, Sifilis și Venerice Tratamentul BLENORAGIEI CRONICE prin metode electroterapeutice nedureroase. Examenul canalului prin oretroscopia Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI &01TOSopie și Ultramicroscopia. PaSMaim ROMJMI 9. (Lângă Teatrul Național). București Consult. u—își s—S & 11 11 Răfuiala elintre marii aliați politica Angliei in Orient ..Histiîa caută u pire pire,|a întregul Orient“ âanida aliaților nu mai există la ezetek erkriak" — Dacisică ziarul francez ,„Le Tamps“ — Jje Temps“ din 21 Decembrie, publică următorii prim articol: „In timp ce camera franceză fac opcupa de politica internă, la Londra s’sci produs două fapte cari interesează drepturile Franței în Orient. O notă oficioasă anunțase era dimineață că conferența proectată Intre d’il Seyffuel, Lloyd George și Giolitti va avea loc în ultimate zile ate tei Decembrie sau la începutul lui ianuarie. Era vorba, desigur, despre conferența relativă la afacerile orientale, conferență prevăzută în ultimele convorbiri, de la Londra, hotărând asupra siteatinnei cecate prin rmntoarearea regelui Constantin pe tron. Dar, concomitent, tot o piin d ® al doilea fapt cu ajutorul rivalităților, naivității lor și «rebelilor altuia — trupe franceze continuă să aHcdieze Amrabail și să facă pază în câmpia Adana, câmpie pe care tratatul din Săvrc» ne obligă de altfel să o evacuăm. Ouan se face că turcii au încă arme și iminitiuni pentru acest teatru secundar care este Cilicia sau Siria nordică . Se dă ca sigur că, bolșevicii nași ]e furnizează material, dar acest lucru nu-i. decât o foarte din adevăr. Să spunem, adevărczi in întregime. Turcii primesc arme și munițiuni pe mari Vapoare, adesea italiene, descarcă aripe și munițiuni pe coasta sudică a Asiei Asici. Nici o menține. Naționalisștii turci, au da adversari pe greci și ca aliat Rusia sovietică. Dar în aceste două direcțiuni, ei se întâlnesc tot cu Anglia Anglia poate, după voe, să permită sau să interzică statului major grec i de acoib. iorn,^mumiica cu trupple ,sale din Aste Mi,. --------------.. — t «otă oficioasă apărută în capitate ’cu Anglia„.j}'iclania de la Sovieteanpa engleză nu oprește aceste trän ®Anarîîei nu dădea să înțelegem că do asprote ori ce pro- sporturi, q i se ajunge astfel l acest conferinta s» amânâ sine diei Paesanda in Ohent. Citind declira; rezultat paradoxal că turcii trag a_ Acasta e primul fapt care își «a ‘ ^rastru britanic. Sir .rapra maurazilor, cari sunt tocmai pătă toată ifsportainta dacă îi apr». "Robert eiste Camera, anaratoru independentei turcești, faT.f Comunelor, aceasta constitiin« va fi Dacă cineva, găsește că acest joc i- a durat destul, s’o smite pe fată. Nu te eștta să: se povestească publicrailui că Franța nu se poate degaja în Orient de o solidaritate inter- Aliată. fäana, sa dars^isszi Italia a dat, de mai multe luni, excisiv plus degajărea. Cât despre Anglia, nimeni nu mai are dreptul să nu știe ceea ce ea urmărește. S@4iălar SȘata a aliat Verm 2-