Viitorul, februarie 1921 (Anul 15, nr. 3862-3885)
1921-02-02 / nr. 3862
Anul al treisprezecelea No. 3852 a minlomit Spectacolul pe care l’au presentat sesiunile trecute ale ipartamentut, și care se continuă de altfel și în ce+a de curând deschisă, ne-a făcut dovada completă a neputinței de legiferare in care se si bate porlesnciitul actual. A face bilanțul „activității.“ ipairlamentar, este de fapt a constata nu ceea ce s’a făcut, ci ceea ce nu s’a îndeplinit dinr ceeace trebuia făcut. Au avut interminable diiscuțiiau personaje, destul de urâte scene de violență, o desfășurare de patimi neputincioase, dar nu amm înregistrat o lege trainică, o măsură fiind chibzuită, o reforma cu scop general cari să fieștsc din elaborarea pariirec«tului. Sterilitatea muncei — munca e un săiug cu cuvânt — al activităței parlaneitare este de altfel un lupt notoriu. Dr.țr incontestabili că cea mai mare vină de această înceneală a operei de legiPerare o are guvernu!. Inițiativa legilor e de două feluri. Una este aceea pe care guvernul o feirorbza prin proectiete de legi ce se alcătuește pe brza unui program de reforme și alta este aceea pe care parlementul o are de a vrui, el, cu proclete de legi. Dar incontestabil că sarcina primordial de a alcolivi proectele de legi o are guvernul, întrucât a Iunge presupune o cunoaștere directă a nevoilor admirii tetrative—pe care în vltimul rând guvernul este ținut să le cunoască și să o aprecieze; <presupune, de asemeni o fază de studiere, de anchete pe care guvernul prin -aparatul lui le poate face mai intrând decât parlamentul lăsat singur să întocmească legile. Fără a nega, deci, valoarea ce o are inițiativa parlamentară, este neîndoiosă guvernul, că nu riște o emanuițiune a majoritatei parlamiene tare are obligiattiunea de a făuri procefecte d și legi și a se da indiscrrțiune către parlament. Dar guvernul actual preocupat de pnițiativveie“ d-lui Tăzlăoanu, de proect este scoattr rei la mezat a bunurilor țârei, după concepția d-lui Take Iobescu, preocupat de a admira muncă d-lui Văleamț, ori discursurile d-lui Trancu-Iași, n’a făcut nimic pentru’a pregăti și presenta parlamenl din măruță operă de reforme pe care țara le așteaptă în epoca consolidărei și refacerei ei. In prima lui rând mi s’a merat nimic pentru a însjestra țara, cu ac’i mare cadru constituțional, fără fiecare ori ce ,altă 'legiferare dl amănunt c’sti șubredă și că fundament logic. De a!HM, cât d ’ mare e greșala de a nu se fi dat țarei o constituție corespunzătoare unei ei situații, o putem vedea din însuși faptul că s’au început tratativa de alcătuire a unui concordat religios, fără a ști care e robii statului fată de bisericele străine, și cum înțelegem a consolida biserica religiei dominante Puten vedea de abtfel aceiaiși greșală în noul proect de reformă electorala care voește a stabili cadrul alegerilor și constituția adunărilor legiuitoare", fără ca să știim cum înțelege Constituția tarei rolul statului, "și conceptul ultim al raporturilor dintre stat și dxcăturie cetățenești Fără a defini astfel caracterul noulu stat românesc lucru ce nu se poate face decât printr’o Constitutiv,— guvernul vine înaintea parlamentulu cu legi particulare, cari însă nu pot fi judecate decât în cadrul nnaiic a Constituției. Vinovat de a nu fi făcut nimic pentru unificarea administrativă a Nemuriei Mari, vinovat de a nu fi alcătuit un proect de constituție în care să se clarifice in mod definitiv sfera de atribuție și rolul statului nou românesc, vinovat de a nu fi alcătuit un proect de consolidare a finanțaor fare’, printr’o înțeleaptă balanțare între venituri și cWrueli, și printr’um sistem întreg de impozite dreptei, guvernul actual apare înaintea dreptei judecăți ,pofMbi ca primaul responsabil al inactivităței și sterilităței parlamentului. Și era de altfel fatal ca guvernul actual să nu poată presenta parlamentului un total de legi unitare și sistematic legate între ele,pentru că aceasta presupune o concepție unitară, un plan de îndrumare a statului într’o direcție sau alta. Cu sonorități pure ca „muncă, legalitate, și cinste“ contrazise de nulitatea, mai puternică decât vorbele, deși o gardă nu era de așteptat la o operă de guvern colorată de preocupări obiective și de grija de interesele generale. _ I Ceea ce era, deci, firesc să se intaimple, s’a întâmplat. Retorica nu a putut ține locul studienei problemelor de stat. Țara plătește cu stânjenirea propășirei ei, și cu întârzierea conaalidăr ei și refacere o sterilitate parlamentară, care este de fapt și ea o consecință a sterilităței de concepție al partidului poporului, și a guvernului ce el la dat țârei, cu altoirile takiste și cu „capacitățile” inventate. j -.jus ABONAMENTE IN ȚARA: Un an . . . . Lei 120 f Fase inei...» 60 I Trei » ...» 00 I IN STREINATATE: Un an .... Lei 21‘J Fasa Luni ...» 1520 Trei » ...» 60 REDACȚIA I ADMINISTRAȚIA STRADA EDGARD SUINET No. a eroina. arranuMirt «. (Vis-a-vis de Hotel Capsa) I STRADA ACADEMIEI Nfl 17 Telefoane lei Direcția Gî 123 j Rțddcția și â9j»3_ ?* si 11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrații* ziarului, «trai* Academiei No. 17 și la toate Afisați la da publisititi zi cu zi! " D. Petrovici a făcut sforțări supraomenești pentru a dovedi că deși a stat în comisia de dare în judecată a d-lui Take Ionescu, pentru că a făcut parte din cabinetul războiului, totuși acuma pot sta alături. Dar orice abilitate nu poate să facă din alb negru și din negru alb. * de iertare și îndemnuri la uitare pentru gazetarii compromiși sub ocupație. Acest sentiment creștin, îc l’a cuprins de când se vorbește și de dosarul, nu numai al lui Günther, dar și al rublelor rusești. * Un ziar de dimineață protestează contra taxelor comunale foarte apăsătoare pentru contribuabili, ca fiind ilegale. Competența d-lui primar al Capitalei în toate chestiunile îi asigură o adevărată imunitate față de critică. D. dr. Gheorghian euunul din oamenii cari și-au asgurat o iresponsabilitate la adăpostul junei bine recunoscute și dovedite nepriceperi. Ziarul „Dimineața” se roagă de alegătorii evrei să nu voteze pe d.Vintilă Brătianu. Faptul că acest ziar se crede autorizatul organ al unei minorități etnice, compromite de fapt pe evreii cari voesc să fie cetățeni români, dar nu o minoritate condusă de co-religionarii compromiși de la „Adevărul” ori „Dimineața”. I . Iată cum înțelege un ziar care se numește , „independent” obiectivitatea în politică și spiritul său de neutralitate. Ziarul e „Universul” , care după ce are cuvinte deosebit de elogioase pentru candidatul guvernului, spune despre candidatul partidului liberal că „are vederile cele mai strâmte și pătimașe". Ziarul „Universul“ de astăzi nu seamănă cu acela dirijat de regretatul Cazzavillan, cum nu seamănă independența politică cu takismul combativ. ----------00x00—-------- 1 O RENAȘTERE NATIONALA ROMÂNII Din PENINSULĂ BALCANICA 3sK3SS5SSffi&K Jfeipórgawta elatneeigylui roiwlfaesc di« Albania ii Wagedoala — iacă_treci Duuaxca, de la Ruseiu prin Vidin până la Negotin, găseșt o mare masă de români, cari ei a pierdut în parte limba. Numaii în vajba Tiomocului până aproape d Pojarevat (vechea Serbie) se mentin complecți si vonitese oltenește. Urmează o serie de interstiții î care elementul rominesc nu mai fi au reaza. In vid de Kiuistendil, lângă Cocena (și în Coceana chiar) începe elementul Românilor din Pind. Românii din Serbia ! Românii așezați de-alumru! Dunăreî au aceiași sleibă și acfițeai moravuri ca cei din Regat. Sunt încă aiși ramură a rasii noastre pe cin din Hodopi începe cealaltă ramură rasei, muntenii, cari vorbesc dinleitul macedo-român, ai se întind de-a lungul munților Macedoniei pân în lanțul munților Picid, ce se rituaisă de-a lungul' Idei rute în Tc.i'i’ăeî pină în Acadonia ș' în apriținieie Atenei. Românii așezati la dreapta Dunărei, în Bulgaria și, în Serbia, «iu pe cale de deznaționalizare. N’a nici școli, nici biserici, ni’au organzatîe națională și sunt în pericol si pierda în masa slavă, Pe când românii din Rodopi, Macedonia si Pind, au oaricare organizație națională, o mândrie sporită, de a-și conserva neamul ei iar una din cele mai puternice elemete din acele regiuni. Românii din Pind — îî denumit generic — sunt in număr de past 900.000 răspândiți astfel: 200.000 î Serbia—în afară de Românii di Timor cari sunt vro 300.000 după îisisî istoriografii sârbi: — 500.000 î Grecia si 200.000 în Albania de Sin Românii din Albana Op Leari sunt menit si presperoz lurmntr sunti koxumuri j:_ din Pind (cuprinzând Epirul și Jaaliai și Românii din regiunea Variei. De asemenea la Bitolia și Seopi s’a? Putea grupa un important centru de români (numai în Bitolia si peste 10.000 de români). Am spus însă că cei cari pot fi 1111a- o umanizație politică, bucurandu-si de o independență imediată o minoritate etnică importantă sui românii din Albania de sud si ei din Greciia1. In Albania de Sud ! In Albania de sud se suseară români munteni, cari se ocupă cu pastoritul, sunt printre aceștia colnici fărșeroth cari dețin toți comerți j cu vite și întreaga fabricație a produselor laptelui și sunt români care lucrează pământul în Muzachei» (una din cele mai bogate regiuni di Peninsula Balcanică). Aici ar fi vorba să se creeze u contru românesc important, care cuprindă Albania de sud de la Cilifa până la Valona. La Delvino sau Preneli se iai înființa un liceu românesc, si un altul la Berat sau mai bine .Corița. Românii, cari au cele mai vita interese cu Allxmezia, pot avea și divizie la Preneli reprjizată num: de români Infiintându-se școlil Iserici, dând o autonomie religioa s ' școlară și administrativă, românii s’ar ere'ia aci un mare focar sili"r . mâni r.mului în Peninsula Balcanic ă Românii din Pind “ Concomitent ar putea fi români din Pind să-și obție drepturile ce se cuvin de la guvernul grecesc cel sârbesc. Ar putea să-și Înființze și că, școli și biserici, mai ales c averile vacumurilor (instituțiile vel gioatri sub regimul turcesc) ațu rumas comunităților românești. _ Din vti-mi tin vîrfl acestor averi, românii trebuie să-și tie școlile, bisericile și să se oananiizeze mai târziu sioliticeste pentru a sî putea apăra în statele în care trüise. drepturile lor naționale. Desigur că orice guvern român va privi cu cea mai mare simpatie și va da tot» concursul moral și material acestui puternic element national românesc, care asigură Romaniei va «opteura și mai mult în viitor și cel dintâi roll catural, economic și noUtic în Peninsula Balcanică. Cu mare bucurie aflăm că o puternică mișcare națională se desemnează printre românii din Peninsula Baîramea. Marele război a zdruncinat conștiințele adormite și Unirea Națională a tuturor Românilor de la Nistru la Tisa, n’a contribuit mai puțin la redeșteptarea orgoliului de rasă. Românii din Pindcari au avut cultura grecească sau sârbească și, poate, unii își uitaseră limba lor: Ofițerîiu armaaia «îi afia! sau greacă își exprimau în gura mare, mândria de a fi români, când armaticile noastre victorioase au intrat la Budapesta și când sigure de izbândă respingeau i pe Nistru, valul cotropitor al bandelor bolșevice. Acest val de redeșteptare natimată a pătruns și în Tesalia. In Albania mișcarea este și mai viguroasă. Românii din Albania de sud s’au constituit în comitet care tratează cu guvernul albanez și bazând une pe patriotismul oamenilor politici din Tirana, pe priceperea și satuanasmul românilor, sperăm. că aceste tratative vor aduce un acord politic între cele două neamuri surori (albanaszi și români) pentru o conlucrare rodnică și folositoare. . Pe de altă pistrie este de datoria Societății de cultură macedo romănă — care în mod evident, va trebui să ia locul fostei Lige culturale "a tuturor românilor — să ia iumăr” " . ION POLL -----------00x00---------- ECOURI 10 orașul St. Petersburg, din Florida există o ligă pentru protecțiunea bunelor moravuri, care, spre a-și îndeplini programul cu strictețe, a ridicat toate picturile de nuduri, expuse la șcala de Belle-Arte a țării. Mai mult încă, Ligi a luat dispozițiuni ca și statuele... coitraveniente să fie acoperite cu pânză, căci zic membrii ei—e o injurie adusă cetățenilor, orice indecentă în artă! Într’o localitate din Franța, la Emisses, locuitorii, în semn de protestare împotriva urcării tarifului... electricității, și au închis coruptiviree, întrebuințând pentru iluminat, numai lumănari!w Pani Claudel, noul ambasador al SFI Franței la Tut<■>, e un scriitor cespre mare valoare. Pansai are o sumedenie de opere consacrate printre azi cităm : L'Art polUifflic și ConnaUsance de l’Just. După război, Pani Claudel a mai dat la iveală și alte volume, cari au avut de asemenea răsunet în lumea literilor franceze: Voursețtt hune, Trois poemes de guerre, la îievse la bas etc.«Un savant american, profesorul David j . Lyons, afirmă că, acum, noi suntem, și de fapt, în... !!,21, căci era creștin.» trebue socotită ca începând cu trei ani mai devreme , ciila 749, data istorică a nașterei lui Iisus Cristos. Iată o contribuție prețioasă pentru aprecierea metodei Veronolf! Statisticile oficialei arată că la Paris s’au arestat, în cursul anului trecut, 25 de mii de persoane, între cari se găsesc peste 5009 de femei și 396 de copii. Delictele comise de acestea sunt în majoritatea cazurilor violențe, furturi și al coolism.-----------00X00----------- INTRE OM ȘI IDEE SACRIFICII NECESARE Ă venit de mult timpul să pune nici punct o chestiune asupra căreia unii au tot inter And să treacă foarte uzor. O facem fără ură sau nămicire, cu credința că vom fi folositori și de data aceasta ideilor i cari le apărăm“. In înfăptuirile României Mari, am avut de înregistrat ca un omapiui adus ideci de unitate națională, răsplătirea măreață a tuturor celor ce au luptat pentru unirea Neamului, cari, indiferent du vechile hotare, au fost îmbrățișai și așezați la locurile de cinste în tara întretină. Ei reprezentau ideii sublimă a unitatei națională. Idei pentru cari sute de mii de român suferiseră martiraiul. Ridiotector în fruntea dregătorilor României Mari simboliza unirea indisQlubdă, dându-se dovada că orice eroism provincial a disnduit în fața intereselor superioare culc ía trenului neam. Aceasta a fost semnificația ne Andorei la cârma României a tuturo conducătorilor politici din provinciile atipile, indiferent de capacitate, personală, de pregnerea la treburile publice, de forța de muncă. Va Icinea lor stătea în ideea ce o reprezentau, veniră care luptaseră, deci dădeau garanții, că vor lupta , de acum înainte, frumusețea cauzei, dădea nimbul de glorie ce lipsei unora, și frații, între ei puteau săseite pentru moment unele gresel pentru a asigura acetste cauze deplina și veșnica înfăptuire. Din nenorocire unii din acei ce au fost astfel ridicatî la ranguri nevisate, au pierdut din vedere frumoasa cauză, crezând că onorurile se adresează, mai mult persoanei de ad urca. Din înălțimea situațiilor le au nesocotit sentimentele și lupta a celor ce-i ridicaseră cu joilfa sângelui, pierzând din vedere;. ținta comună pentru satisfacerea unei vanități •sarbede. Și atunci au veni declarațiile brutale ale d-lui Vaid o acel „Ardeal al ardelenilor’", contra căruia toate inimile ce simt romănește se revoltă. Și exemplul a fost urmat de altii. între cari d. PcUv:;* nu este ultimul. Și am o întrebare: dacă nu reprezentau d-nui Vaida și Pelivai sfânta idee a unitătei nationale, ajungeau unul prim-minstru și altni ministru în România-Mare ? Desigur că nu, si aceasta indiferent de capacitate:* personală. Căci Romănia-Mare nu putea admite ca la cârma ei să stea acei ce reprezințau curentul dizolvant separatist. Și dace astfel stau lucrurile, și Tara, si actualii separatiști, trebuee să tragi concluziile căci între oameni și idee tn jiz.nl nu va sta la îndoială, și sacrificiile necesare ce se vor face, nu vor fi din fericire prea dureroase. II DREPTATEA se ocupă de toată mișcarea socială, politică și economică din Basarabia ■ Toți chioșcarii de ziare vând DREPTATEA cu 50 bani numărul CITIȚI ZUNK* DREPTATEA .I din tem im nm-i »iiTrTiWiiawMaMwaiaaBMmmwiME PP Mercur* 2 fertrucurie trecută, cum Dîttmann, revenind din Rusia, a spus, în „Frédieit”, că actuala republică federativă a sovietelor evoluează spre o republică democratică, în care va domina, elementul țărănesc. Astăzi voiu expune părerile unor oameni politici francezi, cari au aprofundat probleația rusească. Se știe că republica sovietelor se baisează pe o politică egoistă, care acordă privarii lucrătorilor orașenești, dar năpăstuește pe țărani. Din această cauză tarații, oprni rezistent« de neînvins ordinelor deja centru. O dovadă de protejtația lucrătorilor de la oraș o găsim în prețurile ridicate ce se stabilesc pentru produsele fabricate și prețurile derizorii, comparativ, cari se fix carii pentru produsele agricole. Grânele se obțin cu greutate deja țărani, se întrtbum jtează forța, și numai acolo unde guvernull sovietic reușeiște să trimită, armată, cerealele pot fi rtfeteriționate. Si pre a nu mai reda acestor presiuni, țăranul se restrânge și produce numai atât cât îi trebue pentru consumațiunea lui personală. O listă de câteva prețuri înainte de a da oanecari lămuriri interesantei asupra tendințelor țărănime față de asuprirea uvbieră, este interesant să reproducă o listă de prețuri fixate în 1920. Ele privesc târgul moscovit. Pâinea se vindea cu 200 de ruble jumătatea de kilogram, făina cea mai fină de grâu 260 da rubra livra, cairnea de caii 400 de ruble 500 grame, carnea de vacă 800 de ruble jumătate de kilogram, carnea de porc 1000 de ruble aceiași cantitate, grăsimea seul» 1200 de ruble livra, iar untul! 2000 din ruble oua gram'. Trecând la produsele orășenești» vedem că 90 de centimetri, adică un rând d«-1 stofă de bumbac-costă 400 de ruble, înainte vreme nu valora decât 8 copeici. O cutie cu chibrituri 75 de rublle, și o pereche din ghete 17.000 de ruble. iPolitica aiceaste, incontestabil, nu poate dura da infinit © or întrebarea care se naște este următoarea: altă iaitoare a Rusiei? Am spus că, după Dîttmann, vom avisia, în Rusia, o Republică țărănească. După majoritatea francezilor, cari cunosc starea de azi din Rusia, actualul regim, când se va s prăbuși, nu va putea face loc doar urnei puternice structurii capitaliste , burgheze. Deosebirea între cele două păreri “ nu este prea mare. Și una și chiar Jalta constată ura ce se formiteaza pe zi ce merge în contra cosei uvriere dominatoare. Puțin câte puțin țărănimea, unica burgheziei strânge bani, economisește, în vederea vremurilor ce nu pot întârzia. Cu sumele agonisite, această clasă, singura care mai păstrează, în Rusia, idei sănătoase, voește să plătească pământul în care-și pune toate speranțele. Un ziar economic, într’o anchetă asupra Rusiei, afirmă că, deseori, țăranii ruși, și câteodată chiar unii lucrători cari nu împărtășescipățeriie majorității, aici spunând: „Timpul va veni când vom avea un adevărat stăpân". Continua ștrre regimului actual nu farie decâit să desguste populația. Dintre toate instituțiunile rusești, industriale și de orice altă natură, agricultura a fost una din cele mai mult atinse. Pentru a o recensi ar trebui să se creeze întreprini speciale, exploatate de societăți amiiriiti, în sud și sud-est mai cuimă, fiindcă în acele păsțți popul unor județe au prea c deasă, fugimite populate îndes tinător, vr.evoe de mici ferme. Poporul m cu dragă inimă, învoirea lui ia menea măsuri, căci el este con că nu poate deveni stăpân pan . tutei fără să-l plătească; el știie bani, și refuză plata inpozitalor, mai fiindcă are celtitudinea aprtrei inevitabile a unei atare situației numai când destinația ,ag, va fi soluționată spre mulțumirea rănilor, cari se arată foarte cei cruță, fiindcă nu au veleități de ceirea pământurilor fără -a te răscupăra dela proprietarii iofilegitimi, temut snoiriter rusesc s’ar sKîfear organiza. Banul care astăzi stă icurs în bazee țâranilor, ar ieși la sprafață șî ar putea fi întrebuit pentru, restabainea balanță. cm . crefie. Foștii proprietari de «peraâ» nu ar putea găsi uită înstrubiri a verei lor decât consacrarea e industrii și negoțuiri. Ce poata exporta Smsia «owlaîită Rusia, în ziua de azi, aproapi nu are mânie de exponati Lei este singurul produs de care deși în abundențâ. De abăia și tmmd nu fac decât să taie lemne. Cu acestea producția tei, de abia al o treime din meîade eraun tei normate. Apoi nevoia de combi în interior este atât de atare și snică, încât da abia ajung lucră să transforme o parte maturi din nări» de care duce lipsă drumul ;pe c?ucil erau chirut dus într’o stare de plâns. Dar, minieri această pieidica. Podinimense ale nordului nici cu poti iatea marca de muncitori organi de soviete nu poate fi truimisă aceste ținuturi, din pricină că lip I alimentele și nici nu există misi I iesnicioase pentru aprovizionare se poate exiploata: este Rusia vitală, în regiunea Moscovei și Nijjni,Novgorod și a altor câteva doțe, de unde, însă,exposibit este posibil, distanța fiind enormă prin porturile de îmbarcare. Și totuși, dacă s-ar realiza, eu tud Fimnului contra unui import pensator, ar ușura într'o oare măsură gnVfimnul sovietic în em mierea dominației lui. Sforțările de a înoda legături de comerț străinătatea sunt rezultatul unor voi urgente. Nii reuișind, sovietele imposibilitatea de a mai dura-Nu mai vorbesc de tinte prod (cum era inul), a a cărui lucrare nu e cu putința. Fabra parc» , tesa a încetat și un decreț oprește țărani de a-și procura. Inul se înșuințează numai pentru uzul dostic,pentru uleiuri, ca o consecin sormmetei mari a grăsinei și un fumurilor. Uleiul de in a atins, un preț exorbitant, vânzându-se 1200 ruble. Ca cond Viziime, repuflfca seditivă a sovietelor după germani evolua spre o republică democra țărănească, iar după francezi, spre organizație în care țăranii, devei proprietari pământ plătit, ar să aibă un sfau în ca S să k asb liberal exercițiu al drepturilor lor í N.-A -Petris, 21 Ianuarie 192L -----------00X00---------- »«ásas« siM-PSRi cua jussei uimmă " sifintt nti in Ruși Tărasiî sî iMerSffiyî. — Oprifliajteji. Știință și mister de Dr. P. RĂSESCU Știința a progresat mult, dar în tonul unor probleme, cu cât cunoștințele noastre s’au mărit, cu atât se mărește și miisteml. Bunteazu: Universul creat de știința modernă, cu toate legile lui, cu toți aiștrii lui, cu noi oamenii dari ne schirddimăm pe coaja planetai noastre, este cu mult arțar misterios defeat Universul cellor vddhî, cu pământul neted ca o masă, cu ortul întins ca un baldachin albastru -sntălțat cu puncte de aur. Știința ne demonstrează că pământul este rotund, că se învârtește în jurul axei sale, și că împreună cu ■rt, 1 “ > l'•' 'a tetei ba ceva mai bri:nH. ppaa teö«, *rr, cu tot sistemul nostru solar, cu o viteză de câteva mii de metri pe oră spre steaua Veg constelația germenilor. Va să zică: o goană nebun sute, de milioane de ani,sp. punct, steaua? Vega, pe cara nu poate ajunge — o distanță aș mare, de nu o poți coprinde ciu tea — și totuși, de suta, de 23 de ani, steaua Vega stă tot la o depărtare de pământ, deși păm . -vnî cu soarele și cu planetele ne sboară spre ea în goană niibuu Aceasta înseamnă că și și vare face parte, ducem ca cuspre «a, către p anta stea, spre un alt punct din spațiu, undeva, departe, spre Infinit. Și în acelaș timp, și celelalte constlațiuni, toate pe cari le vedheme cerul nostru, trebue să alergie și ele cu aceia viteză amețitoare cu car alergăm noi, urmând toate o direcție, și păstrându-și mereu aceiaș distanță între ele. Și lucrul acesta p care nici spune știința este adevărat, deoarece du când se știe, condidanției*«’!”' ——‘ “ “si. .... aciaș ișrâna și *cetaș poziție pe c V» a»««. o .ușcarte generató, cursă s.r..irim3. Untor de repede, ne nubea era socotit ca de nepătruus; în 1839, Ressel a misurat distanța dintre doua stele din constelația Lebadei, și de atunci încoace, mistend a e devenit mu'Ur"’ 'ti. 5,-1 nepătruns, cr •r c' scară. Așadar,, nu râd&t,' i-i clei ace spine ® ' , cât cunoștințe i-| cu atât gemă !] Știința, doWHc. fââ’ a s’a 1 V Oii Scir SUC C i ii.Vi îi Vii? iy’ o| cr.gma.k-te' rv * o pTim.rdiaî al viii se mișcă, iar protoplasma moartă su Ar urma, prin urmare, că viața est mișcare, mișcarea din potoprism ce îi dura. Dar cum se produce arias să m’i'râi"cT În urma cilrâî f;*u sve atoria amorfă voKii«sâ ‘.hm* v.i jrteu O. h. o. EMI" •’,că îl « svârtesc? Așa dara nu numai la vietății, dar șî în obiectele inerte Jiste mișcare, este vibrație, este rotație! un sălbatic din Africa ar ști ce . se petrece in lemnul "•"losit care ‘ Vola trează ! : & nriber; Komiî dul vâibd unui ,să mărturisim că ,asupra esenței „time a materiei nu știrii furii „decât știa Anaximanders sșr Fri ..dode 30l*:n, w» i^rvinn» ;,Nkr.v ten acum este de é vf cu ă ,x și Godîr e cuart IOD cv «u „contra, trebu* să „cu cât i doctir n-;ț poi-v no? i jn*r - -