Viitorul, martie 1921 (Anul 15, nr. 3886-3911)
1921-03-02 / nr. 3886
Antul al treisprezecelea Mo. 3886 Administrația Ziarului „VIITORUL“ Onor Biblioteca Universităței gr.38 2 foi Iași Bam ABONAMENTE IN ȚARA : IN STREIK AT ATR: Ta an ... . Lei 120 [ I Du au . . . . Lei 240 Șase luni . Trei » . 120GO 30 Sa«e luai Trei » 120 60 REDACȚIA STRADA EDGARD QUINET No. 1 (Vis-a-vis de Hotel Capsa) Telefoanele: Direcția 61/23 ț I ... 11.1. 111A ȘI POLONIA — Przețy! Sideha, ministrul de externa al Pabpigl, a sest aseară în București— Desigur că cea dintâi vizită în Capitala noastră a unui ministru de afaceri străine al statuluir polon, este o fericită împrejurare, care ne dă dreptul să gândim că multe din primejdiile și suferințele noastre trecute ar fi fost scutite, dacă Polonia nu ar fi fost împărțită, dacă marele și cavalerescul popor ar fi rămas în granițele unitare ale statului polon, stăpân pe viața și destinele lui. Dar nedreptatea de vremuri nu a putut să dăinuiască și, din războiul ultim care a sângerat omenirea până în colțurile cele mai îndepărtate, Polonia a renăscut, reliându-și locul de drept în rândul statelor europene. Și dacă întreaga lume civilizată a primit cu o bucurie și cu o satisfacție firească reînvierea Poloniei, care e speră de mare dreptate în acțiunea de reparare a atâtor nedreptăți trecute, pentru noi Românii,—mai adânc fiindcă mai aproape decât pentru oricine acest simțimânt ne stăpânește, deoarece Polonia renăscută, e în același timp cea mai strălucită mărturisire tot pe de-asupra trecătoarelor victorii ale forței brutale, triumful puterilor morale sfârșește prin a se impune. Mai aproape de Polonia nu numai în situațiuni geografice, dar și prin împrejurări cari in trecut ne au amenințat de aceleași primejdii. Iată pentru ce, dacă dorim relațiuni amicale pe toate fruntariile noastre, aceste dorințe nu se îndreaptă nicăieri cu mai multă căldură, decât spre fruntariile dintre Polonia și România. Și fiind că în vizita de azi a ministrului de externe al Poloniei la noi vedem manifestarea aceleeași dorințe, salutăm cu o deosebită simpatie venirea lui în Capitala noastră. ÎNȚELEGERI AMICALE — Cu prilejul vizitei la București a ministrului de externe al Poloniei Vizita ministrului de externe al Poloniei la București, va da naștere, firește la conversațiuni cu guvernul român, menite să dezvolte relațiunile politice și economice, pe cari cele două state doresc și trebue sa le întrețină. E de asemenea firesc ca, fără nici o notă de agresiune împotriva nimănui, cele două guverne să examineze primejdiile cari puteau fi comune și mijloacele prin care ele ar putea fi evitate. In această ordine de idei, înțelegerea pe care ziarele franceze anunță că s’a semnat la Paris între Franța și Polonia, dă o pildă prețioasă că legături destul de precise pot fi încheiate pentru garantarea scopului ce urmăresc și destul de largi pentru ca ele să nu depășească necesitățile împrejurărilor în care sunt încheiate. In acordul franco-polon de la Paris, la capitolul al treilea, se spune: „Isia e!© yi guverna sa vor CONVCISIA în vederea apărărei teritoriului lor și a salvgardare! intereselor lor lesi* time« In limitele precizate în preambul**« Dar situațiunea creiată de o pace stabilită prin condițiunile în care a lucrat Consiliul Suprem din Paris, au agravat grijile, firești deja după un asemenea război. Ele impun tuturor, — și noi ne preocupăm în special de România, — datoria de a fi băgători de seamă și de a nu pierde nici un moment din vedere, pentru a evita aventurile, raporturile necesare între forțele de cari se dispune și scopurile ce se urmăresc. Prima garanție pentru a ne asigura fruntariile noastre, este consolidarea situației noastre interne. Pe lângă această consolidare, însă, conversațiuni și înțelegeri amicale de caracterul celor încheiate la Paris, sunt de real și mare folos Nu trebue, totuși, să pierdem din vedere că garantarea în întregime a tratatelor de pace, prin care s’a așezat Europa în noua ei configurație, nu se poate face decât cu concursul tuturor aliaților și în special, cu concursul marilor puteri din Occident. ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No 17 Redacția 1* Administrația 41>/23 și 3/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrația ziarului, strid Academiei No. 17 și la toate Ajaațili da publicisti BANI PRETENȚIUNILE ÎNVINȘILOR BULGARULA CONFERINȚA DE LA LONDRA € q spiaste un ziar elvețian despre politică a lui Stimbulinski — O vie efervescentă — scrie :,Journal de Genevé“—dom naște în Bulgaria. Pretutindeni, numeroase glasuri cercă și delegatul bulgari să fie eseul tati la conferenta Londoneză. Scopul campaniei actuale e de a obține de la Aliați revizuirea tratatului din Neuilly §1 'retrocedarea Traciei. Atribuirea provinciei acesteia, Ghe ies — «pun ziarele Bulgare — a fost decisă la San Remo și, apoi, înscrisă în tratatul de la Sevres. Chestiunea, după opiniunea lor e dec, todiisjhibi] legată de toate acelea EP cari consupul supremi te va discuta în săptămână acaasta. Și fiarele PTO fată de împrejurare sine a aminti de solidaritatea intereselor timco-bulgare casei de promisiunii făcute Bulgariei, concerând debușeul la Marea Neagră. ContratiictHîQ gto*iSâe<si d--ul Stambulinski Această agitațiune permite însă de a se examina puțin „sur le vii" toate contradicțiunile politicei d-lui Stambuliinsky. Președintele caibinetiului bulg&jv în adevăr, din momentul venirei sails la putere n’a încetat să declare că va îndeplini, cu strictețe, obiligațiuniile pe cari îi le incumbă semnarea tratatului de pace. Dar, în acelaș timp, dansul susținea, sistematic, în diferite prilejuri mai reperile agitatorilor naționaliști. Lungul său voiaj în Occident o apătă, astfel, caracterul unui veritabil turneu de propagandă. In toate capitalele au de fa oprit. £. Stambulinsky a început prin trio profesiune de credință pacifistă ca să termine incistânid asupra necesității revizuirei pactului încheiat la Neuilly. Și pentru aceasta, orice argument i-a părut bun Ce promite primul mi nistru bulgar ,, Căci numai cu asemenea mentalitate ai putut încerca, să armeze discreditul rând pe rând, tistădor vecinilor Bulgariei. La Roma de o pildă, el suggerai avantagiile unei colaborări cu italienii împotriva sârbilor. La Londra, expiiată, cu abilitate, vechile «impatii bulgare de pe vremea lui Gladstone. La Paris, expuse noua situație creată în Orient prin reîntoarcere» pe tronul Greciei a regelui Constantin. La Praga, măguli aspirațiile pamilaviste ale poporului ceh. La Varșovia, încercă din răsputeri să câștige pentru proeptul internationalei sale agenția P. d. Witos care e chiiar alesul partidului micilor agricultori polonti. Și în sfârșit, la București, d. Sturubutinsky a oferit d-lui Take Ionescu sprijinul Bulgariei în schimbul retrocedarii unei porțiuni din teritoriul dobrogean. Lucrând în felul arătat, știl guvernuului bulgar se supunea unui sentiment de patriotism, poete, foarte sincer. Insă eroarea sa a fost de a voi să Jipibi c&tișeze prea multe lucruri deodată. Cu temperamentul său impetuos d. Stambuliasky nu și-a dat seama de efectul declarațiunil kor pe cari le-a făcut și cari sunt uneori, prea imprudente. Apoi, o acțiune diplomatică așa de vastă și de grabnic, executată era fatal să ajungă la conterdicțiuni insuportabile și deci la suspiciuni cari i-au zdruncinat din nou situația peste graniță, încă destul de șubredă. Aici ar mai fi de adăugat si raporturile sale cu separatiștii croați ai partidului Rădici, cât si cu Co-ministri iugoslavi, fapte cari măresc neîncrederea unanimă. In relatiunile sale cu Apatin, primul ministru bulgar s’a manifefetat drept campionul unei Bulgarii regenerate. Din nefericire pentru el oamenii cari îl înconjoară și cărora le dă toată încrederea sunt însă feld cei ai fostului regim, creaturi ale extazului Ferdinand. Fără îndoială, d. Stana Kulinsky, poate obiecta că nu găsește alte energii capabile pentru satisfacerea nevoilor țării dar nu e mai puțin adevărat că aceasta dovedește pe deplin continuarea trecutului prin noua cârmuire* . Situația internă ■awarmewiki'iw MiirBBB Si BaB senai De asemenea, situația, pe care a stabilit-o în interior contribue și ea ca să confirme bănuielile pe cari leam arătat. D-lui Venizelos îi se reproșa că p’a tinut seama de vointa populară. Dar ce ai mai zicem atunci despre regimul introdus în Bulgaria de d. Stambalinul, si care e asa mai tiranieâ dintre dictaturi . Căci insista e veritablilul paradlea- al guvernământului actual, poreclit de către adversari .,tedrexismul alb“. Cunoscutul veto, opus de aliați în ce miar este aplicarea muncei forțate care, sub masca socializărei, pregătea o nouă mobilizare generală, dor«i«ste iarăși cu reg. rostul progim ambii difhaforane al agrarienilor. Iată clar pentru ce admiterea Bulgariei la Conferență trebuie înlăturată, mai ales că aceasta ar cauza încurcături împosibile priintr-o eventuală raliare a ei la vederile delcratiunei turcești. Și de aceia, dacă revendicările bulgare vor fi socotitte ca juste o simplă clauză tadițională în tratatul de la Sevres ar putea înlocui foarte ușor pretențioasa cerere de revizuire a actului din Neuilly. ZI CU ZI In anunțurile publicate în ziare și Spite pe zidurile Captalei s’a putut ceti reclama: „Trupa chineză de la Teatrul Eforiei“.. r Aflăm că "Ia íúyioc e o repretablă greșală de tipar. In realitate afișul anunța „Trupa Chineză din Dealul AntropolM“. Epoem cuvenita rectificare. * Crimeleâ s’au înmulțit si au un caracter de mister si de sensational, cari fac să semene cu cele imaginate de filmele cinematografice și de romane ai lui Conan Doyle. Ziarul .Dimineața“ plecând de la aceste adevăruri ajunge la concmentL că s’au înmulțit crimele, deoarece funcționează curțile marțiale! Deci dacă nu ar fi fost condamnat Moscovaci, nu era asasinată d-na Sponescu ! D. Văleanu ezită să primească oferta serioasă a unui grup român de bănci pentru concesionarea atelierelor. Vina este a ofertanților români cari n’au știut că sub guvernul în care d. Take Ionescu este inspiratorul, cî, nu aveau șansa de a fi primiți decât atunci când ar fi luat, cel puțin ca împrumut, un nume străin. Trăimi în epoca camulărilor, în vremea când pentru a fi bine privit de unge nu trebue să fi străin, reprezentant al Caselor străine, sau comanditat de băncile internaționale. lt D. G. Văleanu, a cerut din nou parlamentului o serie enormă de credite. Se explică — dacă nu se justifică !*..---' avalanșe, prin val că se acordă peste lefurile funcționari!;■......... mari la nenumărați angajați. Trenurile merg ceva mai bine,— dar costă enorm de scump pe călători direct și pe țara întreagă indirect. Dar piară pământul, numai d. Văleanu să trăiască ! Din succesele tf-laî Take lonesai CHESTIUNEA moțiunilor , Am arătat cu ocazia costisitoarelor călătorii ale d-lii Take Ionescu că nici un os nu va cădea trei de pe masa scump plătitele banchete ce nu scunt doar înșela ve naivi prin g ,reclamă tot atât de costisitoare. Evenimentele s’au însărcinat, să îndreptățească toate aceste prevederi și, după eșecul complect al M'ice Antante, un fapt nou vine să confirme azi, stearpa zădărnicie a tuturor acestor reclame. In adevăr, iată ce scrie ziarul „Le Temps“ — a cărui autoritate e cunoscută — în chestiunea reparațiunilor datorite de Germani— „Se știe că comiztarea reparatiunlor a transmis la Berlin dosarele reclamatiunilor, astfel cum au fost prezentate, de puterile aliate, asupra pierderilor pentru cari guvernul german datoreste reparatiuni după tratatul din Versailles“. Mai departe urmează lista transmisă la Berlin, care cuprinde Franța cu 218 miliarde 512 milioane sr.; Anglia cu 2 511^02.534 lire Sterlinge plus 7.597.832.086 franci; Italia 32 miliarde lire si 38 miliarde franci; Polonia 23 miliarde franci; Brasilia 1189 milioane lire Sterlinge; Belgia 36 jum. miliarde franci; Portugalia 2 milioane contin Cehoslovacia 6 miliarde franci si 7 miliarde coroane; Japonia 700 milioane yeni; Jugoslavia 8 miliarde dinari si 18 miliarde franci. Zadarnic veti căuta România în această listă dată de „Le Tamps“ &F asupra căreia nu poate fi nici o îndoială. Tara noasta# nu existL, negasindu-si loc nici între Brasilia, Portugalia, Japonia si celelalte state cari n'au avut de suferit invazia dușmanilor cu întregul cortegiu de pierdere și suferință. Românii, nu mai figurează pe lista Aliaților când e vorba de-a-i vindeca rănile, rămânând pe această listă doar omul trebue să facă front unic cu Polonia peutru a izola bolșepismul D. Take Ionescu, omul care știe atât de bine să prinească fort fine din afara hotarelor, poate concepe desigur acest for straniu de prețuire a sacrificiilor foastei. Opinia publică românească nu poate însă primi această desconsiderare a drepturilor României, fără s-o asocieze cu nefasta politică de servilism și înstrăinare a ministrului de externe Și această opinie publică condamnă desconsiderarea intereselor nottre fie că vine dr la.d-l Take Ionescu, fie că vine din afară. F ECOUR f uncționarii publici austriaci cer din nou să li se dubleze salariile și să li se acorde, imediat, un avans de cinci mii de coroane. In caz contrariu, dânșii au anunțat guvernului ca vor declara greva generală. Faptul pare extrem de grav, mai ales că aceste doleanțe, dacă se realizează, ar încărca bugetul nouei Republice cu cel puțin 43 miliard. Administrația poștelor germane a impus, asupra corespondenței expediate din Franța, următoarele taxe: pentru scrisorile nefrancaze o marcă și 6q de pfenigi, iar în ce privește pe celelalte, cu timbru suficient, numai 25 de pfenigi. C Vassivière publică o carte, întitulată «La Journée anglaise et ses biens fait»» și prin care acesta se declară favorabil unei introduceri a zilei engleze în industrie. laui ce însemnează aceasta, chiar după autorul citat: lucrătorul, în loc să se mai ducă la prânz, acasă, reintrând, apoi, în uzină după două ore, va continua să lucreze de dimineață și până când se termină lucrul, seara, având între timp o pauză de un sfert de prăjiu mai, ca să îmbuce câte ceva. Inovațiunea, tot după d. Vassiviere ar procura apreciabile avantagii muncitorimei, așa că ar putea locui, într’un asemenea caz, prin cartierele cele mai depărtate, deci în condițiuni eftine, suprimând totodată un dejun zilnic, prea costisitor, și bucurânduse, la eșirea din fabrică, de un plus de 2 ore, întrebuințat pentru odihnă, instrucțiuni și higienă. Mercur! 2 Martie 1921 Cercul studii al partidului național-liberal Principiile organizării cultelor REI ROMANIA —, Conferința ni»l&s3 V, G. Ispir. docent finutâ în ziua da 237ă* bruarie — • înainte ca d. Ispir să-șî înceapă expunerea sa, d. Vintla Brătianu a arătat caracterul pe care îl au conferințele cercului de studii al P. N. L. Statutele acestuia lasă întreaga libertate de acțiune, conferențiarului cerând însă ca el să se mentie in cadrul principiilor partidului national-liberal. In ceea ce privește chestia concordatului, drest partid a declarat că nici nu intră în discuția textelor propuse dintr’o parte si de alta, fiindcă el se opune ca o chestie atât de importantă să fie rezolvată înainte ca noua Constituție a Romîntiei-Mari să fi stabilit normele regimului cultului si a invățământului la noi.t In epoca de consolidare a țării noastre, începe d. V. G. Ispir, pe lângă refacerea economică și financiară,, administrativă și politică, am lipsit de la înțelegerea idealului ce-l urmărim dacă n’am recunoaște importanța problemei religioase. Evoluția socială este condiționată nu numai de factorii de ordin material ei și de cei de ordin cultural-spiritual. In special pentru țara noastră, când avem 1714 milioane de locuitori împărțiți din punct de vedere confesional în ortodoxi (greco-oriental), Uniți (greco-catolici), rormanocatolici^otestanti (luterani, calvini). ^ Unitari, anglicani, lipoveni armeni, mozaici, musulmani, etc. este o datorie de a stabili un regim al cultelor. Normele de stabilit In Constituția țării Europa în urma renașterei culturale a trebuit să treacă și prin reforma religioasă. Marii reformatori ai Apusului: Luter, Zwingli.Calvin au luptat pentru eliberarea urechinii» și înălțarea ei. Revoluția franceză a afimat drepturile omului. Indr-e drepturile sfinte ale omului este libertatea absolută, a conștiinței așa cum este fixată în articolul 21 din Constituție Toleranța religioasă desăvârșită este între bunurile supreme ale societăței moderne. D-sa susține acest aWrserica ma rilor umaniști LessingGecthe, Thema« More, etc. După un istoric al diferitelor sisteme de raport între biserică și stat, în pare discută suprematia Papii, sistemul xegalian al reformaților, lege și separațiunii, raportul de înțelegere reciprocă, dum conchide că pentru țara noastră nu poate fi vorba de un singur sistem ci de mai multe »",«teme de preratoizare a cultelor conform tradițiunii fiecăruia. Statutul organic al ibericii ortodoxe Biserica ortodoxă română carie va cuprinde: biserica din vechiul regat, din Basarabia, Bucovina, Transilvania și ținuturile ungurene și care este biserică autocefală este și va treimi să rămână Biserica dominantă ai statului român. V Biserica ortodoxă română este biserica marii majorități a acestui stat și guvernul român nu poate »«mia aceleaiși privilegii la alte confesiuni. Prin întreg atriacutul ei, această biserică, identificându-se cu neamul nostru ea este biserica oficială a Statului.______ _ . In raportunie cu Äiccasta biserică« statul va avea drepturile sale ca instanță supremă, întru cat după concepția modernă a statului controlul lui trebue să fi fi asigurat pretutindeni. Dar acest control foarte legitim nu traduce să meargă până acolo ca să înăbușe puterea de viață a institațiunea. . . . Biserica ortodoxă va trebui să aibă toată libertatea ca, să-și conducă și să sî administesze prin organele ei proprii afacerile sale bisericești, școlare, fundațio oare și epitropicești. . Biserica ortodoxă trebuie lăsată liberă in pregătirea personalului ei, seminariile și mănăstirile având a fi sub ajutoritatea episcopală, iar preotul trebue să fie un misionar. D-sia susține participarea elementelor la ace la ' corui uicerea 'sorieii și este pentru formarea unui fond religionar, administrat de Cassa Bisenci, aducând omagiu marelui Spiru Maret, care atât de mult a luptat an acele sens. i,se vedl1 ® Iintă că congresul general biericesc, care al va înființa va ajuta mult la promovarea Bisericii, intrucat in el, vor intra toalte nemeritele de valoare. In rezumat «pune conferențiarul, viitorul statut or, game al Biisericii va trebui să cuprindă următoarele 5 puncte: Independența bisericii, participarea elementului mirean la conducerea bisericii, ridicarea autorității Sf. Sinod, reformarea Seminariilor si crearea unui fond religionar. Toate, atenția însă va trebui să o dăm parohii.i.. acestei celule organice a societății în care totul trebue să conlucreze la înălțarea moralăideală, determinarea parohială epitropie, comitete ocresbitite până la paroh și ajutoarele sale. Preotul mai ales trebue al. fie un adevărat învățător al neamului. Biserica unită Biserica unită este o biserică națională, pe care o dorim a fi una cu biserica ortodoxă. Oricum ea trebue să se bucure de aceleași drepturi ca și biserica marii majorități, atâta vreme cât nu se înglobează intrio organizație internațională. 1 Osspr« Concordat După ce d. V. G. Ispir studiază situația bisericii romano-catolice din diferite țări apusene, arată că ar fii o greșată să înche era un concordat înainte de a stabili un regim general al cultelor . Pratentmmie Papii sunt inadmisibile. Ni se cer o mulțime de lucruri pe cari dacă le-am acorda am sămăna discordia inntre cetățenii acestei țări. Nu putem admite ca o biserică de aproape un milion sa se bucure de aceleași privilegii ca și biserica marii majorități. Față de pretențiunile papale a fost naturală îngrijirea ce a cuprins preoțimea ortodoxă și toți oamenii de stat sunt datori să dea toată atențiunea cuvenită acestei chestiuni, care pune in joc însuși prestigiul acestui neaim. Când va fi apoi să se închee acest tratat va trebui să nu uităm că Biserica catolică pretinde pe lângă supremație spirituală și supremație temporală și că scopul prozelitistic nu- este străin. emis. In privința raporturilor statului, cu celelalte culte conferențiarul arată că ele intru în cadrul coriștii”tațiunii generale. Toate celelalte culte recunoscute vor avea liberetatea de a profesa liber credința lor în măsura respectării legilor să î fiî. Pentru cultele nerecunoscute, adunările de celebrare se vor ține în conformitate cu legea întrunirilor'' publice. Dar toată libertatea trebue a-Continuarea în pag. 2-a Export al produselor DE PETROL fata de chestiunea pleu? ni necesari consumului intern oblicăm alăturatul articol 1 unde t nnale consideratiuni ce ne pare. Credem însă că toată, această ortantă chestiune a taxelor de v rt si a asigurărei nevoilor eonatiei interne nu se poate rezolv fără a tine seamă, si de mult afenta si neîndeplinita organizareară a distributiei interne si a retrei exportului în tară și cu consolidărei financiare si arat © au anuntat conflictul iscat . Ministerul de Industrie si Comerț si Ministerul de Finanțe cu privire la reducerea taxelor vamale de export asupra produselor de petrol și în special atenția benzinei ușoare, reducere cerută de Ministerul de Industrie și Comerț, și, — se pare — refuzată de Ministerul de Finanțe. Reducerea taxei de export pentru benzină. — In adevăr, Ministarul de Industrie și Comerț prin reprezentantul său, d-l sub-director Co rerovă un specalist în materie de petrol, a cerut comisiunei pentru revizuirea taxelor de export de a micșorat taxa în special și mai simțitor pentru benzina ușoară, și anume la cel mult 7000 lei. de vagon (10.000 kgr.) de la 18.000 lei cât este azi, spre a veni în acst mod în ajutorul activăriei exportului acestui produs de lux al petrolului. Lipsa de păcură. — D-sa a arătat prin documentatul raport ce a prezentat Comiei atQpi Că pe când stocurile de benzină aflate azi în depozit în diaseryoarele rafinériiiot sunt așa de importante încât pot satisface ,necesitățile consumației interne pentru 2 mii, păcura, așa de mult necesară în prima linie, căilor ferate și apoi a serviciuluii fluvial si maritim, marinei de război și industriilor din țară, nu este îndestulătoare nici pentru trebuințele zilnice. Spre a saptea la acest deficit de productiune, s-a recurs la iițierea drept combustibil a altor subproduse de petrol ca motorina, petrolima și chiar petrolul lampant destilat, dar mai ales a fi teiul de brut. Exemplul de minti jos este edificator în această privință. Din totalul de 150.200, tone de țiteiu și derivate vândut pentru combustii["] în intervalul dela 1 August la 31 Decembrie 1920 numai prin societățile afiliate ..Distribuției“ care este sub controlul Statului, păcura reprezintă numai cantitatea de 88 600 tone sau 59 la stută din total restul de 41 la sută reprezentând țițeiul, petrolina și motorina. Cauzele deficeului de păcură. — Aceasta stare de lamuri, după afirmatii mile petroliștilor rafinori este datorită între altele urmate alelor cauze : 1) Exportul foarte redus al produstelor de petrol care face să se imobilizeze, o capacitate de depozitare foarte mare, ceea ce împiedicce sporirea f^bmeatareieici ,deci chiar a extrasoțiimtei. 2) Prețul de vânzare al păcurei caua nui mai oferă nici un profit fată de prețul de cumpărare al țițeiului. Netăgăduit ca guvernul are datoria de a priveghi» ca starea din lâncezire în care se află ajna din cele mai importante indiizii din țară să im coteze cu un moiept sau în grabă. Și aceasta cu atât mai mult cu cât de această industrie este bagată chestiunea combustiibilului, a păcurei, atât de necesară căilor ferate, serviciului maritian și sigi ial și fiindustiniilor indigene. Luarea de măsiii Jingente de îndreptare deci o impune: Activarea exportului. — Ce cate de făcut? In primul rând activarea exportului. In adevăr am văzut că avem în zonă azi în depozit numai benzină ușoară pentru îndestularea consumului intern pe 2 ani. Trebuesc clar luate măsuri care să faciliteze exportul pe o scară întinsă a acestui produs. Și aceasta s’ar tutea face numai acordând rafinarilor foloase care să-i facă a căuta plasamente cât mai nrmmoase in străinătate pentru benzina ușoară. Odată obligata livra vor fi nevoit! a spori fabricatiunea în rafinăria și deci se va obține o cantitate mai importamta de păcură. Se știe că procesul destinației țițeiului duce necesarmente la obținerea benzinei, plampantului și păcurei, spre a numi numai produsele cele mai usuale. Deci cu cât cantitatea de benzină va trebui să fie mai mare, cu atât se va obține maii multă păcură. Dar prețurile pe pietele străine au mai scăzut iar Statul, din nenorocire, nu poate aduce azi o ameliorare a mijloacelor de transport. Reducerea taxelor. Tot ce poate face, prim urinaria este reducerea taxelor de export la minimum posibil, pentru a oferi astfel foloase apreciabile cumpărătorilor, care ar veni cu mijloace proprii de transport. S’a obiectat că și azi se exportează benzință in toată taxa de 18.009 lei de vagon și că prin urmare nu taxa urcată ar fi un impediment la exportarea acestui prodig. Se uita, însă,că exportul redus se face azi este reldiferul unor angajamente anterioare încheiate cu prețurile bune din trecut sau este dictat de interesul special al unor grupe străine care controlează mare arte din industria noastră de petrol. Reducând taxele așa cum s’a propus credem că se va putea da un nou avânt exportului de benzină și deci se va face un pas mai departe pentru sporul cantităților de păcură. Măsuri restrictive — Dar diminuarea fabricațkmei de păcură nu este, datorită numai ,restrângeri fabricațiunei ci și interesului ce au rafinorii în fabricarea de uleiuri de uns. O bună parte din păcura de combustibil, intră în fabricațiunea uleiurilor și preturile de desfacere a acestor produse atât în țară cât și în străinătate împing pe rafinori a fabrica cât mai multe uleiuri în daunna păcurei-combustibil. Este din C de neapărată nevoie a se restrânge exportul uleiurilor de uns cantitatea de exportat fixation-se păcură livrată pentru coombusstibil și sporini din secota de export în măsura sporitei cantități deuSăcară până la atingerea cantității minimale lunare necesare consumului intern. In afară de aceaseta trebue interzis cu desăvârșire arderea țiteiului drept comb suistibil in uzine si fabrici. Țițeiul trebue îndrumat fort numai spre rafinerii pentru prelucram În acest mijloc se va putea spori cantitatea de titoiu de piață și deci, se va provoca și o reducere a prețul lui,diminuând astfel costul de productiune al produselor de petrol. Am crezut in datoria noastreră a împărtirei cititorilor noștri constatările de mai sus în nădejdea că Ministerul de Finanțe nu se va lăsa târât de o concepție fiscală, prea strimtă, care nu ar aduce Statului nici un folos . It âbonafică la „VIITORUL Cel mai bine scris Cel mai bine informat Cel mai răspândit — ZIAR DI SEARA -