Viitorul, iulie 1921 (Anul 15, nr. 3993-4010)
1921-07-09 / nr. 3993
— k ^ ___ ____________ ___________.__________j— ----------------------------------------------------------------------------------------------------„—------------------------------------—--------------------------------------------—--------------------------------------------------------------------------11 ^ABONAMENTE REDACȚIA ADMINISTRAȚIA ANUNCIURI COMERCIALE E — Sh ii Balig »HÍ ...m B0 J ^ , Le| 120 || Cd an. . . . Lei 249 STRADA ED6ARD QUINET No. 2 STRADA ACADEMIEI fia ii Se primesc direct ,a Administrațiia ziarului, straf* "tot 1 BAáll ^ JaLBL M s=~2^=i .Jr cBEC lutri. L» OU [I Lastrluui . . . ] 130 (Vlah-vie de Hotel Capsa) |NTRADA ALAUfcPUfcl »o tj Academiei Mo. iT și la toate Agea|Had« publicitari ffitaid HF miä—mininim v^ N Trei * . .. .1 » 30 || Trei * . . . ] 60 Telefoane?*: Direcția 01/23; Redacția și Administrația 49/23 și S/U Manuscriptele nepublicate se distrug băncile și politica S’a adus din nou in discuțiunea presei chestiunea raporturilor pet cari instituțiile de bancă le pot avea cu opera politică și cu instrumentul eî cel mai de seamă, care este pre- e sa, — și cu această ocaziune un p ziar, care a fost și este al unei Bănci, s a emis ipoteza, ce desigur îi conrvenea, că și unele ziare liberale sunt finanțate de bănci așa zise „liberale“. Din această asemănare de raport turî ar fi reeșit pentru acest ziar cam are un fel de’ aer de familie cu alte ziare, lucru ce părea nemerit de a-îi ridica prestigiul și a-i reda o oarecare autoritate pe care de mult șii pentru justificate cauze a pierdut-o, dacă vreodată va fi avut-o. Dar oricât de agreabilă va fi fost acestui ziar ce reprezintă la noi, prima manifestare mercantilă a presei, —comparațiunea sau asemănarea cu unele sau altele din ziarele finanțate de băncile românești, — nevoiți s) suntem pentru respectul adevărului s și pentru luminarea deplină a opi rniei publice, să spunem că la mijloc , este o sofismă logică, și o eroare de fapt , azi ne propunem să dovedim acest lucru. ” Partidul liberal a avut și are p politică economică bine definită. El a știe ce vrea și unde merge, în soluționarea problemelor economice, atât de strâns legate de propășirea neamului nostru. El știe cari sunt îndatoririle acelora cari se ocupă de treburile publice, și propagă ideea exploatărea prin noi a bogățiilor țărei; asociarea cu capitalul străin', când e nevoe și dacă e pe- voe, dar atunci în raporturi de asociate, iar nu în raporturi de aservire economică la străini; el concerpe exploatarea bogățiilor și a marilor instrumente de producție, prin . solidarizarea statului cu capitalul particular, prin sistemul Regiei co- , interesate; el socotește ca un mij loc bun de salvgardare a intereselor naționale este monopolul de stat asupra producțiilor ce privesc satisfacerea marilor nevoi ale țărei, etc. ■ Partidul liberal are, deci, un ins. *economic și financiar, care aplicat cu metodă, cu convingere și sârguință, va da o cât mai bună garanție de progres. Pe baza acestui program și în cadrul acestor concepții au putut să se creeze instituții economice și bani care, menite a pune în aplicare concepțiile teoretice ale partidului liberal. Aceste bănci sunt astfel o istocrate dintr’o concepție, așa că în loc , de a fi ele, conducătoarele politicei, sunt de fapt formațiuni eșite din programul unui partid, care a fost astfel destul de fecund pentru a jsrsta directivele financiare ale băncilor particulare. • _ apar alături Ott băncile românești aeresate pentru jîi asigura creditull intern, a susțini comerțul român și ^ a fi instrumente de progres economic, — sunt și a Ute bănci cari, fără ^ considerați unî <ț interes romane«, ^ se fac intermediarele capitalului m ^ •ternațional și defirte de-a urmări ca , scop final folosi fi obștes, urmările ^ câștigul prin orice mijloc. Astfel de ^ "banci sunt bănci’de aventură Eter- ^ națională. Și citi una din acestea ‘ este Banca Blair — care își face o fală din a aplica'n România procedeele Companii Indiilor, adică de exploatare nenir^să a indigenilor, și ziarele pe care le susține sunt menite a servi dteresele internațio- ti naie. vn Banca Blank nu este astfel, ca p băncile așa zise, „liberale“, institucții ce pun în aplcare un program economic, ci este o instituțiune unde își dau întâlnire toate interesele, “ toate combinațiunile internaționale, toate tendințele ce pot descrci țara. Am de ajuns astfel să adăugăm că banca Blank susține politicele ce propagă ura io clasă, că ea susține ziarele de disoluție, pentru a ne convînge că ea este un cuib unic se află când și se pregătesc loviturile contra intereselor românești. " Așa fiiraí realitatea lucrurilor, însegem de ce un ziar vândut casei Blank, sau unei alte bănci internaționale, are o situațiune singulară; și nu mai este un organ care să reprezinte un colț de opinie românească, ci un monitor comercial al unei bănci care n’are legături cu interesele igmânești, decât într’atât cât poate să le lovească mai bine. Să înceteze astfel presa finanțată de băncile internaționale, camuflată sau nu, de a face comparațiuni ce nu se potrivesc! Ea rămâne monitorul intereselor internaționale. i Uf ; ii ■ [UNK] Denețelele și Este desigur o mare scădere a vieții noastre publice ca un profesor universitar ce are rol de educator al tinerimei să facă de la înălțimea tribunei Parlamentului unele declarații a căror formă violentă nu poate ascunde neadevărul fondului.‘ E cu atât mai trist acest fapt, cu cât acel profesor universitar nu o face întâmplător ci întreaga lui activitate politică are l bază falsificarea adevărului istoric, nepreocupându-se de răspunderea ce o are înaintea opiniei publice și a tinerilor generații a căror educație ii este încredințată. D. G. Bogdan Duică nu poate înțelege însă acest adevăr. Patima politici e prea mare pentru a lăsa puțin loc și cinstei convingerilor. Domnia sa insultă fiin a alege termenii și fără a se preocupa de adevăr. Astfel cu ocazia ratificărei decretelorlegi, domnia sa a declarat că guvernul tibetul s’a servit de ele pentru a face „cele mai mari ticăloșii pe seama țării". Eleganța formei acestei afirmațiură este la înălțimea adevărului fondului. Iar dacă un alt profesor nerersitar d. Paul Bujor, cu acelaș dispreț de adevăr declară că „liberalii , făcut stăpâni pe țară și au gu Lui» sau a volnicește", — când ce B K a Parlamentului de la Jos’, ■fl -e terase niciodată contra deertebegi — credem că la toate aceste RmH se mai adaogă și aceea a memoriei. Acești domni - profesori universitari au uitat că limbajul ce este permis unui parlamentar oarecare ales !Prin bunăvoința d-lui Argetoianu nu e poate fi permis lor. Și atunci dee să ne știai mirăm de falsificarea adevărului ? Partidul național-liberal, pentru c ■pulidera toate aceste calomnii, ori de îndemin de, a cerut totdeauna o căi de largă discuție în jurul decreteloregi- Guvernul liberal a dat aceste derite numai în cazuri excepționale și urgente, fără ca ele să aibă vreun cracter personal sau să atingă chesiuni cari, prin importanța lor trebuiau să fie obiectul preocupărilor șiscuțiilor amănunțite ale Parlamenului, ce singur trebuia să hotărască, astfel s’a procedat în chestiunea reormei financiare, după cum a arătat b I. G. Duca în declarația făcută la Cameră, ■— și dacă cu ocazia reformei electorale și agrare s’a acordat prin decrete-legi a ceea ce se pregătise în Constituie, — faptul a fost crut de necesitați urgente de stat,după cum toți au recunoscut. Și când acesta e adevărul, ne înrebăm cum pot unii profesori uniersitari să vorbească de „ticăloșii“ i „samavolnicii", făcăndu-se ecoul domniilor anonime a celor fără nici răspundere morală. f ^VIITORUL primește ABONAMENTE de VILICIATURA cu Lei 10 pe lună în țară „ 20 „ „ „ streinut. JM | • "Cabinetul Wirtîi — scale ,De Joinai de Geneve“ — a izbutit să tacă victorios prin criza provocată asasinatul deputatului Careis. In n’a lipsit mult ca această tristă a cere să ri coste chiar existența sa, e probabil chiar că va lupta în vreme îndelungată cui consecinți născute de aci, întocmai ca Kurt Eigner și ali alții, depistatul independent al B victma tarioriștilor din dreapta. < toate protestările lui, e sigur de a fel, că și guvernași bavarez are parte de responsabitate în act act sângeros, căci d. von Kriar ir iifestă pentru organizatiuni" tirp naiste "Și reacționare o simpatie violentă. Și, dacă Orga soh-Ml. de Pldă, în loc să dezarmeze, conțin a trimete ofițeri, soldați și maier de război în Silezia, faltul se dorează numai sprijinului care se la München, unei asemenea apei opusă cu desăvârșire injoncțiunii bqrineze. ^^agoni^ce dintre guvernul Central și Immaamșmam Baatmmm rrr^rrrr» aceia »8 Bawariei Acest antagonism între guvven central și acel al Bavariei n’a înec să existe deda revoluțiunea german accentuându-se acum în urmnă, câ d. Wirth a fost chemat să conducă l zinele țării. In adevăr d'n*f Felice bath și Simons, d'n, cauza necetății d’a nu indispune elementi dr gpt» am evitat, sintemiatic, intervină în afacerile interne a e ț dimicii regat bavarez. Ba, chiar erau foarte mici simiiți,câ Mlunchen le arăta rezistență, deoarece, felul acesta, puteau găsi. pretex ca să fiu și respecte angajamiente cerute de Antanta. Odată at șahibarea ministerului,“ situația s‘a xidificat, însă, complet. Părăsind clitica echivocă a predecesorii lor , nobil cancelar a impus d-lui v Krhr ca să se supună la rândul 1 literar care s‘a înfăptuit, mai ales chestia dezarmării gărzilor de scriitori. filitudifies socialistilor im nnnniTiii inininiri în r iimiMi immii ..... imn Fiindi cunoscute condițiunile cari s’a produs asas'natult ki C ■reis, pare probabil că autorii acetui reprobabil atentat speram înt complicație internă, menită să mâne operațiile diazapnării. Cherpul d-lui von Kahr însuși ,a ablicat o declarațiune, afirmând că urarea armelor „e considerabil de taciffera“ în urma situației crea Din fericire, socialiștii au dovedit rudă prudentă, evitând orice maiestație care ar fi putut căpăta i factor de proVocațiune. Evident, nicî chiar lulb'Uiră mor nu e înlăturate suficient, pentr’u aceasta, să ne ■tească dezibaiterile Parlamentoka t varSz... Uneltirii a narîcias» fiilor Dar și isponățîșt’i con Reichsz au încercat să exploateze emoțivn creiată prin actul corensionarii münchenezi. Nereușind să răstoare guvernul cu prețul programului, pus de d ruil Wirth, dânșii au explorat acest nou eveniment pentru atacaseră și pe primul maistru geman. Ei i-au reproșat că favorizeză partidele stângei, plasând la cinea zilei numai imferp Cărte au.pra atentatului, iar o fracțiune d’ai- lor a depus ehhidr o moțiune de neeîncredere contra guvernului . Fără îndoială, naționaliștii umane- F vrând, astfel, violau, să-și atragă ca și partizani pre 'um.c,rsaTii. impozitel'or ! ă'ari au reparat PEi Mox abate, ca și pe cpei ai d-i u^^afsienau. Și momentul, pera cui atât mai bîne ales cu cât d’a ‘ Ka bia survenise sciziunea între socialii democrați și grupările burgheze, din di.pricina legeloncernând traficul la cereale lor. Tactica a eșuat, totuși, o și Reichstagul sa văzut sBt să voitteze cu 210 voturi consolidarea definitivă a gurventuflui german.ii Rezultatul scurtîmahi e semnificaitiv și fiindcă a avut loc imediat după 0 Idie clairia opinie d vin Wiirnîi, cască s’a arătat dispur, să execute toate ci punctele din urmatuna Nu-i vorbă, S-" cratoritatea Cancelarului poate disipare îndată ce deputații cari l’aui votat vor vedea că chestiunea soleziană •r .ori altele rămân insolubile pentru revendicările lor. Și de aceasta să ne îngrijorăm. tt ’** .......................... . " „n j . „îndrepta,Tjca“ iaidrept mărturie . Și tov E trăiș „AilivăiuT“ în lupta, preinteligentă ce ce duce—adevărată luptă contra nurilor de vânt—pa chestia Sâmburieșt fior. s Sâmburești iv rupi este o chestie de discutat, că evidența nu are ' nevoe de comutari'. Ú Pentru,’k' „îndreptarea“ în* drasnește să Cfr.paire chestia definitiv lămurită a moșiei Sâmburești g cj» Ateinita, o iajieni atentă că diversitafie nu pot să deruteze opinia publică alarmată de cel mai mare jaf ce s’a precizat vreodată de un .. .guvern fără răsprundere, contra ava. “ției unei țări. y * 1 ,e o perlă din „Adevărul“: Proprietarul salariat explică „taina presti,giuM acestui ziar“. Știți care el facea taină? Să auzim: „Datorăm trecutului acestui ziar, căi atunci când avea să geacă am moment dificil, să nul ne pierdeau cumpătul și să căutăm a fare față în modul cel mai onorabil greutăților“. Dintr’un limba c,eu,a mai clair și I-mai gramatica!, lucrul! devine astfel: !! De câte ori „Adevărul“ sa sani! țitta strâimitoare a apelat când la 5- îoa, când la ui brede ambasadei rusești, când’ în c«iiemia băncei B’ank, o și așa miai departe, i- Aci, e „taina prestigiului“ său, — i- vdriba proprietarui luii salariat! P $ Íiilustrul domn Bujor a numit dei ratetee-legio ,.bariba?Ce“; dipsigur că d-sa prefera legilslația inspirată de lumina venirii dela nord. Fiecare an preferirnțele lui, dar când aceste preferințe duc țara la ruină, persoana anonimă a d-lui Bug jor, devine o cantitate neglijabilă. a » ri Ioe D. Mâță ceartă să spâițe partidul lberal, arătându-ne că ne-ar fi s. frică de partidul—ghicriți vă rog?— a de partidul țărănesc! D. Mâță oricât de sus ne-ar pritvi,—de pe coperiș,—nu ne sperie! v. --------------**—©•••*••------------in CE SE PETRECE IN GERMANIA Situația actualului GUVERN GERMAN —Cancelar«! Wirth are mult de tis atat fârâ £§S curente pe fika— ai % . ! Rezumând proectul de lege prezennt al Parlamentului cu privire la „Re- diția", constatăm : 1) Că se acordă societăței austro- unngare de căi ferate, sub forma unei societăți locale, în care capital ú austro ungar demână cu un procent de 59% asupra capitalului ro d urnesc, dreptul de la funcționar P fără nici o altă constițiune de funcionare;2) Că, nu se impune nici o obligați&iiae societăței ausstro4inga;l3 să Asigure în consilul de administrările ^ nia^ambatdai eleene»,uint românesc; di 3) Că se sustrage societatea de sub dispozițismite coditeui des scol © uț român, deși ea se constitue în m ‘ucu roîti și are a lucra și în vechiul legat, dite pctisănd-o sanpificii prisitur’aceasta de cauițiune, de adndnîsta rația românească cerută societăților e acțiuni și toata celelalte ecudițiuni cerute societăților streine și Ș Iilar române; 4) Că i se lasă libertatea de a fncționa potrivit statutelor și ac A iuiui constitutiv, în spânul regilor Vlaghdare și a hotărârilor admiors a •ațicî ceatralle dda Vierea și Budam tastani 5) Că i se lasă faieuitetitea de a matdruca statutele cum va cretita de livință fără a mai fi supuse a procerinei fie a guvernului, fie a autorimției judecătorești. Nici o măsură cu crivire la transmisiunea acfirilor. 6) Că, atunci câred se grevează cu nîrdziste greve toate averile cetățeni■i ca români, se abordă societaței , trefesc nidraciurra petroliftiră, îr.tucăt w aficiază la aproximativ 4 milioone; ^ 7) Că, unei societăți streine astfel cjonstitute se accadă: 5$ a) Câștigul sigur al comerezöcr țipate de Stei pentru reparații î*m :>,aicraiuäaiärrrajît al C. F. R., prin antracte în parte deja încheiate și idupuse ra|i £ căre»i Conporiferi de ^ iuitoare; . . . xi b) Câștigul sigur al fabreei de ^ rebúri care constău © un adevărat ^ ocoüpon subordonând, socităției trep te hadkisina petroliferă, între ociotătea cere ca furnitura twb^rfir ti ©]a ea să fie impusă în contracctele de convursiune petroliferă; v. c) Câștigul singur de la stat al tufturor fuirniturilior de arme și asansiuni, la falnica ce-i impun« să în, spateize; P d) Cedarea gratuită pentru tre 2 stațiete sg,la a 7 milia«te m. c. gaz aneban în valoare de 5 roHioinî © . '90 insij ^ ^ c) Câștigul vânză:-i găzdui me Chau, pentru tot ceea ce prisosește, |< a consumatori cu prețuri ce se va îxa do mister. (fcpa prețurite sila. Me de societățile stendare; r f) Câ^ii&ni insiteitații mei la vânzărea garzjilui methan la coimpete din trdeajoc se vor găsi pa linia con- * luetei societăței. _ . g) Câștigul îndoit ai investițiumitarii :e-ar face pentru gazul icotiian, g trăi retragerea sumelor prin amor- ^ izsare și apoi prin răscumupărarea .. or de către Sitari : . Pentru rest investiiutule _»«**.. C mare importanță pentru că societatea are toate instalațiunile necesare. . .sae conslBteștgi! jtesle dreptei să vedem acum cine sunt cei cheațî de a consfinți toate aceste cepturi și câștiguri ? „ Adunarea deputaților prezidată de Duiliu Zamfirescu CARE A PRUT SA FIE ȘI PREȘEDINTELE SOCIETATEI STRĂINE DE « „REȘIȚA“; Adunarea deputa "■ ar prezidată de viceprezidentul ei muntele Imbroane, care la poliția snatului din Timișoara sub No. . .148 din 15 Noembrie al unei seriri a societătei austro-ungare SE *ȘEȘTE A FI PRIMIT 2000 DE ®CTIUNI „REȘIȚA“ IN VALOA ** 7'DE UN MILION pentru a le ditribui în Banat pentru partizanii politici. De către un Parlament de care uneembru al majorităței, d. senator « •. Alevra, scria la 21 Octombrie 1î 20, d-lui general Averescu urmă 38 irele DOMNULUI PRIM-MINISTRU - MINISTRU AD-INTERIM LA INDUSTRIE sa La închiderea Parlamentului mi-ați ■** us la Senat că renunțând la desetarea interpelărilor anunțate nu .Ai avut intenția de a înăbuși libera adnifestare a dreptului , constituția- yil al senatorilor de interpelare și co micare, adresate guvernului, m Ați avut bunăvoința chiar să ne ju teți ca în timpul vacanțelor paraintere să ne adresăm dv. personal, noi am avea plângeri de făcut. După nenumărate încercări tainice de a vă putea vorbi, mă accesez, dormanii îi injusOi íi, pe acea* P cafe și vă rog să binevoiți a trtei ® dân să mi se pîne de urgență laspoziție TARDOUE OGSTROEIUM HACTljUN LILDIR PENTRU CEIJE _ MULICIANE. CIAm «0?ISEZON^ 4 aAPSTlAILUL RIOMIALN 'BIBLA I NCCIETATTIA RES8TA. " : ® îmi permit să recurg în înalta dv. marvenții?3îe pensu a obține acest ■Aca, ca să ecoreta că poate VEȚI ** /EA GCAZIUNEA SA VEDETU ® E SCIAIA OA.SIOIASA PIAIO CEI BAiRIE “ ABINTREBU JENTAIT CU A1CEL4S-1 si OPERAȚIUNE. Este cel mai clasic exemplu și conrupsiune, care s'a putut da je odată de un guvern într’o rră constituționsle. .. p Acțiunele de la Reșița încrima destul de mare, cam00 lei de acțune, fiindcă s portul real este de-o valare cu mult mai mare T j acel declarat și mai a 1 ;s fiindcă sunt cerute tocmai de acei care au interus să camufleze românizarea acestei Societăți. Distribuindu-le cum s’a dat Parlamentarilor, funcționarilor din ministere tt . a dat cu aceasta o primă încurajare la câștiguri dicite și am Uisyî IR‘‘Jibiristul ii răul Sacre* f ht ^effersS iss« paria* lesifar furios« ca dics gO O aesigni promise ? d a distribuit numai IO.b De ce s’au dat Parlamentarilor acțiuni? De ce secretarilor generali și atâtor recționari înnași din diferite ministere? De ce oamenilor influenți din partide ? Și de ce nu s’a dat atunci Infirmilor din război ? Aveai nevoii Reșița de această iHpță tumisțhiță. Aveți încă timpul și puterea domnule prim-ministru, ;ă anulați tot ceeace s’a făcut în această acută încercare de cortrtețe veți face o faptă mare putând piciorul în prag etc. etc. ^diiotările t-lui general Averesc M MUMM—— ani Nu știm dacă d. general Averescui pus „piciorul în prag" după această scrisoare și dacă autorul ei își mai menține astăzi aprecierile, dar, fapt este că această scrisoare redă niuația zilei de atunci. Pe această scrisoare însă a d-h. vevra, se găsesc unde prețioase «dnotări ale domjurnta] general Averescu, care confirmă în totdefonlul. dfeihlbiisirea "cțiunilor la partenentari. "SNASNITE IREE BUTIUIND m\ FacEnTului m pîaru avi FNT. La pasagiul din scrisoare unde i-nul Alevra relatează scena din caibinetul secaeijainii VI gen cavil cai sarJa furios că n’a primit fecât 10 acțimi în loc de 108, d-nui jenezil Alveresc îfi adaofcează co* mâna proprie: „FAPTUL ACESTA !DOVEBISS 'UE CL4 NU STA PROCEDAT TOC- fi'AI SCIAMMUOL SI CA NU S’AU IA FSDACIUT CERORI2JE EXIAG&* VVTE“. Și imediat după ce această adnotare vine o atei, tot scrisă în dosKînul fseneral Aveaiescu cu nana sta propie ,vAICTI Si NilJE NU S’AU DAT S’AU VÂNDUT“. Aceasta însă confirmă că s’au vat>vut acțiuni la parlamentari, acțiuni care făceau primă. DE ALTMINTERI ȘI D-L DUILIU ZAMFIRESCU PRINTR’O SCRISOARE PUBLICA A CONFIRMAT ACEASTA DISTRIBUȚIE, regretând visul contrar sentimentelor d-lui general Averescu. CATTI S’A DAT MAI MULT DE CAT S'A DAT, adică mai „EXAGERAT" și mai „SCANDALOS Târessrd. Nu e condamnabil faptul în sine de a poseda acțiuni de a-și plasa capitalul în întreprinderi românești. Ceea ce este condamnabil este faptul : 1) Că s’au emis acțiuni înainte ca legea să treacă în Parlament; 2) Că s’au distribuit aceste acțiuni parlamentarilor înainte ca această lege să treacă prin Parlament, dând impresiunea că au fost distribuite pentru a le câștiga conștiințele pentru un proect de lege contrar intereselor Statului. Deaceia actualul Parlament se găsește intro situație delicată față de proectul „Reșiței“ și-și vede știrbită autoritatea sa, mea—bmisii iii^Tira BMij Mjljigji Cea mai scandaloasă afacere a regimului actual TÂRGUL DE CONȘTIINȚE PENTRU A SE CONSFINȚI MARELE AVANTAJE CE SE ACORDA SOCETATEI AUSTRO-UNGARE DE LA REȘIȚA . -# - Părerii © unil senior asiupra eaior se lasau sternal si consfințească îssgăsitairee agastei scandaloase afaceri— — Parlamentari și funcționari superiori conrupți prin acordarea de acțiuni ale Soc. „Reșița“ — d (ss) inginer G. Alevra 4 CLIFTON COLLEGE «S« AGNES G. MUNGO« .."" dr. în științe Ai O școală secundară engleză — X O școală secui și discusiunea reformei; educații»- i ned naționale, la noi ca și în alte părți, adesea se vorbește și se aduc exemple din învățămârttul superior jgrimjiu mijlociu englez, ale cărui minute ,ardealarităti sport necunsoscute de ...*are ac public. (■ ef Cuim baza învățământdm și a Ip’jdtaoammei în genere, la orice popor, este școala secundară, Irre pro-pun a schițai aci organizarea und. coli secunulare engleze?), j |f| P«por.inl englez, dupa cum se știe,. i /vine multe particularități de tempe j i) Pese 2 săptămâni vin în București ■Wi strada Transilvania 9) și stau la dispoziția părinților cu explicări și îndrumări pentru trimeterea copiilor în școlile «n- j n***frament și caracter, de mentalitate și viață, care se explică și prin aceea că-și păstrează încă un tip de școală seorandană al său propriul .Inspectiu aici, învățământul secundar se dă în insituții și școli, cu caracter particular, deși se numesc școli publice sau colegii. Fie sunt întreținute, în parte, din fonduri provenite din averi și donațiuni vechi sau de asociații noi, și în partte, la colegii, chiar în mare parte, din taxele școlare foarte mari ce plătesc elevii. Topul de școală secundară numit în Anglia colegiu este cel mai căutat de oamenii cu dane de mână. Deși taxele sunt foarte mari, (de la 150 line în sus interni și scinifaiterni chiar apr. 60 i.) și nu se prinesc xapiî decât sub 14 ani, este totuși. .. 3 mare afluență. 1. La Eton înscrierile sunt complecte < până la 1930, căci părinți își înscriu 1 popor de la naștere -chiar. Pentru inscriemnea Principelui Nicolae al României a trebuit intervenția specială a Regelui Angliei. . . . 5 contele acestea sort încă fara o lege generală și fără regulament unitar, căci legea Eischer (1918) ce încerca o sistematizare, nu s’a pus încă în aplicație. Precare colegiu merge după tradiția lui și în viață ; și în invățământ; în tabele, neinsemnatele inovații ce le aduc direc torul, consiliul sau câte -un profesor revoluționar, mai nu se bagă de seamă. " . Programul de lucru ca și organizația pe clase și forme (idivizi) variază de la școală la școală și chhar în aceeași școală de la an la an, după profesori și mai ales după elevi. Singura grije a școalei e de a da o educație complierii (în sens englez) individuiailă, uriărind de, aproape pe elev,zi cu zi. In fiecare săptămână se face clasificația elevelor în clasă—și se aduce prin bufetine în amănunte la cunoștința părinților—iar din 3 în 3 liuni se face clasifiicația pe clase ș* se prowleaza C4Cvu iichi* numiuiv. unii lev intringent și sârgurtor trece* in fonnă In formă după un temen de 3 luni, cei slabi rămân 2—3 ermene într’o formă. Pentru a-și prtna face cineva o dee de organizația unui colegiu engez, voiu da pe scurt compozita lui „Clifton College“ Atela Brisov) unde se găsește fiul seu Radu. Colegiul se compune așa zicând în 3 școli fiecare cu directorul ei și apoi un director general al cole:«âici, șc. prparatoeita, sa junioră A senieră (cine vrea să urmărească o amănunte să facă o diagramă). Școala preparatoare are 4 clase sau forme: D, C, B, A Elevii, după inegărirea ce o au de-acasă întră în madrá aceste clase; fiul meu care sprăvîse în vara 1916 4 clase p îrare la București, a fost primit în Ianuarie 1917 Intorira C, din cauza Insuflxentei fetiei engleze. In axastă clasă se începe de o Moeții si I. latină. Daii din Vară trecuse deja n forma A. j Școala jutuorv (cursul inferior al liceului) se compune din clasele: I, PI și IV cu mai multe subdivizate; [I b și I ași c III b și IVI a; și în special pentru el cu o regrupare pentru științe și matematici. .in 4 .p. în panp. k latină. și 1. frasicenză, iar în FM de obiceia se începe I. . greacă; numai cei ce se vor îndruma spre marină sau mai multă matematică și geografie In locul 1. grecești. _ 0 Elevii buni pot trece chiar din C. al preparatoarei în I, de obiceiu din B. Cei buni, fruntașii din B trec dea dreptul în II b, ca și codașii din A. Mijlocașii din A sunt trecuți de- a a dreptul în II a iar fruntașii din A (1—2 elevi) sunt trecuți chiar în III c. Cine nu ajunge în III c până la etatea de 14 ani, trebue sa părăsească școala, sunt declarați ca incapabili de a urma cursul superior, p De obiceiu cei din III c. trec în Alb și apoi în 111a, formele speciale a pentru pregătirea științelor sau matematicilor respective acestei clase. e Fruntașii din III b trec dea dreptul h în clasa IV în o formă inferioară, iar cei din 111 a trec in o formă mijlocie din IV și numai dintre primii 1 8 III a pot trece ii, a IV superioară. ^ In școala junioră nu e nici o sipencializare decât în 111 grupări pentru matematici și științe ce merg independent de celelalte obiecte. Ip L Școala senioră sunt clasele IV, V și i VI cu specializări: A, IV y, IV x și o Ni, Vv, Vx pregătește pentru mi ‘e:litărie și tehnică ; B. IVb, IVa și IVc, Vb. Va pregătește pentru studii clasice și e continiuaea directă a claselor juniore; C. IVI, IV., IV*. e secția inter rmediară, cu o formă superioară_a 1leasă(IV B) în special și V»,T. Aci se insistă asupra i. latine și franceze in afară de obiectele uzuale. [ D. In fine IVc, IVb, IVa și Vc, IVb Va secția modernă și linguistică; ei fac 1. franceză și germană , pe lângă obiectele în engleză, matematicî, științe, etc. Aci merg ele viî ceî mai slabi, pe când fruntașa < dbi. sc. junioră merg la secția A, 1 după ce au stat câtva timp in ív. , sau IVb sau au făcut deja IVc și c IVb. Pentru a intra în secția A(mil.) se sunt supusi prealabil la un examen de matematice; cei mai mulți elevi însă — și anume dintre cei buni— sunt îndrumați spre secția B, clasifc că, chiar dacă mai târziu se special lizează in matematici, științe sau, limbi moderne. Toate bursele sunt tdiate pentru secția clasica așa că cei mai buni elevi și cei mai buni profesori se adună aci. Secția C inter-14 mediară, tinde să capete importanță, dar acum n’are elevî prea dis- jtinșî. Se trece ușor din secția B, clasică la C intern, mai greu din D la C, dar după Iib riu se poate trece ■ de la C intern la B, sau D din cauza 1 limbei grecești sau a limbeî germanice, înaintate. Elevii din IV C și D sunt regrumateM '2d: pentru celelte obiecte trec de obiceiu din foră in formă de ex. IV, IV*, IV», R, etc. Din formele IV superioare sare / R se trece in a V din secția resictivă Vz, Ve, V., Vc, dar ce m ai mulți merg la B, Vc, (clasică). In cazuri excepționale se pot tre peste unele formez. Așa de ex.ul meu care era foarte înaintat la matemaiticî, după ce a fost ținut din fuza etăței 3 termene în lila, a ist trecut după Crăciun anul acea deadreptul în IV a (clasică), iar tpă Paști a fost trecut în Yc (1). 1) Să-mi fie permis cu această ocazie mi lăuda ficiorul (0 Deși a fost in toate formele cel mai ic elev, (adesea cu 18 luni mai mic cal mai mic coleg din formă) a mers tuși excepțional de bine : în fiecare an luat un premiu (pe cel de matematică, anceză, sau științe) , căci în școlile eneze se mențin darea premiilor; mai totdeauna a fost cu 1—1 .iun. ani înainte matematice și adesea fruntașul formei sociale de matematice. Acum a luat in concurs o bursă, singura ce se dă pent ur elev care a făcut școala junior la liftoo. Desigur că sângele românesc iși •e partea lui in aceste mici succese și ■edispoziții. v VV 9 § q> VV 9*^ Corthumar 2*3 ^