Viitorul, septembrie 1921 (Anul 15, nr. 4039-4051)

1921-09-01 / nr. 4039

CÂRTI ȘCOLARE Aprobate de s­inisterul lostr MMnii Pu­blice Edițiuni noi 1821—1822 PENTRU CURSUL PRIMIAR URBAN $1 RURAL Costescu Oh. N......................... ASIQC,dar partea I ediție revăzută ilustrată artistic de picto­rul Basarab „ » »............................ Abecedar partea II Britald I. și Voiculeț N. » » I și II într’o singin­ă carte, aprobat din nou cu îm­bunătățiri în text și ilustrațiuni Costescu Oh. N., Stoinescu O.,. Nicolaescu N. și Ciorănescu I... Carte de citire pentru el. II urbană » » »»»»>« III » » » »»­^»» IV » * » € * * » Div.luioi.anul îi 2 * » »»»»"» III » » 1 Antonescu Lupu A., Dumitrescu Flo­rea, Savu I. Niculescu G. și Ionescu N............. Carte de Citire Cl. IT Urb. și Div. II var. » » » » » » III » » » » » » » IV » » » » » » Div.III rur. anul I Costescu Oh. M., Tomescu Oh., Grigorescu T. și Popescu C. S. Carte de Arii. pentru el. I urbană » » »»»»»II» * » * » » » »III » » » » » » » »IV » » » * , « » » Div.I rurală » » « » » » » II » » » » » « « »III » Costescu Gh. N. și Ciorănescu î. Gram­aîică pentru clasa III urbană » » » » » IV » » » » » Div. III rurală Duiberger Manuel....................... Memento pentru însemnarea sec­țiunilor zilnice PENTRU­ CURSUL SECUNDAR Agulestl Th. Aur.......................... Istoria Antică...........pentru CI. I secund. » » » « Medie Modernă » » II »­ » » » » Mod.­ConHm­p. » »III » » » » » Românilor........ » » IV » Alesseana C................................... Tratatul de Corespondență Comerc. Coman O. Dr............................... Dicționar German-Român Coman O. Dr., Ionescu Const. și Dragomirescu M................ [ors complact de limba germană pentru Dl. V ssermd. Coman O. Dr. și Ionescu Const. » » » » , « »VI » » » «»»»»» »» VII » « * »«»»*» » »VIII» » » » Gramatică Germană Canarca. I. A................................. Dicționar Francez Român » » » Român-Francez Densușianu Ovid și Candreas. A. [arie de Limba Română.......pentru CL I second. » » » » » » » » ........ » » II » » » » » » » » » ...... » » in > Dumitrescu M. A............................. Noțiuni de Drept Civil » » » » » Administrativ t» » » » Cod de Comerț partea I » » »»»»»»N­ Georgescu Const......................... Aritmetică practică pentru CI. I second. Stoinescu Dumitru Dr............... Istoria Sfântă a mbiuiu­iji noului Tistament........... » » I » » * » Explicarea Evanghel­ilor........ » » II » * » * Morala Creștină... » » III » » » » Capele religiei creștine...... » « IV » * * » Isioria Sisericei creștine....... , » V » » » > » » Rămâne...... » »VI » Domnii învățători, Institutori și Profesori sunt rugați a reco­­m­anda aceste manuale, cari sunt cele mai metodice și instructive. Exemplarele pentru consultare se trimet la cerere de: Editura „ANCORĂ“ Alcalay & Galafeteanu BUCUREȘTI STR. SMAEPAM No. 4 rfilliLt Ilit LI i­ Caisa 13 Septembrie 161 TELEFON 26/17 fi pus din nou în vânzare cunoscutele ane mineralizare Ü N». 1 făcute după analizele cu­noscute ale apei de film CELEST« Cereți la depozitele noastre: Mercur, Calea Victoriei 51. Dragomir Niculescu, Calea Victoriei 70. Rășnoveanu , Babeș, Calea Victo­riei 156. Vulpescu, Calea Victoriei 60. Petrescu , Popa, Gri­viței 117. S. N. Pateli, Popa Tatu 1 bis. Bodega la Meiul Alb, B-dul Carol 66. Stoicescu , Christescu, La Cocoș, Rîa­­hovei 39. Christa Eftimiu, Călărași 113. Farmacia „La Sănătatea», Dudești 62 Nu confundați apele %păstre mine­ralizate cu sifonul pus in sticlele de Vichy.__________________ Comenzile din provincie se vor a­­dresa direct fabricei. 0181 „tag“. Guggen FURNIZEAZĂ PROMPT MAȘINI de TIMPURIE pentru Fabrici de Cherestea și de Vagoane mm m PARCHETE Cereți oferte speciale la Re­prezentanța generală SOC. „TECHMICA“ BUCUREȘTI, SIP. SMÂRDAR, 39 TELEFON 1/33, 26/86 6­6 6162 PUBLICAȚIUNE Se aduce la cunoștința invalizilor și văduvelor de răsboi doritori de a lua în concesiune exploatarea res­taurantelor din stațiunile C F.R. conform Art. 50 din Legea Oficiului Național I.O.V., să prezinte până la data de 10 Septembrie a. c. la Oficiul Național I.O.V., Cazarma Regim. 21 Infanterie, cererile pentru restaurantele ce doresc a lua în concesiune. Direcțiunea Oficiului National I.O.V. 6187 Perem otetensahü 1 Compania «LEONARD» Astă seară BATRUL AiHftHERfl In fie­care seară la orele Sl­ a precis NOI DEBUTURI SENZAȚIONALE Biletele în permanență la Casa Teatrului, 618 Teatrul CARABUS­I Director C. TAftASI Azi și în fie­care seară Brambura Revisă de actualitate în 2 acte de Gheorgghe Anonimii. Biletele la Feder și la Cărăbuș Telefon 31/31. 5091 * Doctor D. KYRIAKOS dia facultăț­le din Elveția și dela școala urologică din Paris (specialisî în Mie căilor urinarei­­ bărbați și femei) Tratament cel mai modern de Sifilis și de bonte venerice Consultațiuni în fiecare zi acasă, afară de Duminici între 9—12 și 3—0 p. m. Calea Vieleriei No 182. TRIBUNALUL ILFOV, S. IV c. No. 34544 "Citatorne­i Gavrilă Meriiule, zugrav, fost în str. Col. Orero No. 4, iar actualmen­te necunoscut cu domiciliul, este che­mat la acest tribunal în ziua de 7 (șeapte) Septembrie 1921, orele 8 di­mineața, spre a se cerceta ca pârât în procesul de divorț ce are cu soția sa. Președinte. Nedescifrabil. Grefier, Eleftorescu. Dosar No. 1166, anul 1921. luând parte cu capitelul ei, la între­prinderile pe acțiuni, sau eventual chiar sub forma de cooperative de exploatări de păduri, bine organiza­te și conduse de oameni de­ specia­litate. La societățile anonime însem­nate, ce s’ar crea din inițiativa capi­­tablui românesc s’ar putea rezerva și modestului capital țărănesc parti­cipa­rea cuvenită și corespunzătoare rolului ce-l are țărănimea în aseme­nea exploatări și în raport cu pute­rea sa capitalicească. Secătuirea bogățiilor țării bucovi­­n­ene prin societăți străine. Și în ce privește capitalul­ și în ce privește spiritul de conducere nu mai poate dăinui. Od­ată cu revederea contrac­telor de exploatare — mai ales în ce privește prețurile dare suflt pui­ iar su­ppln ridicule, față" de actuală plită — urmează să se statornicească Fe­jeid] și norme. în ceea ce privește nic­­ițopaJi fcaflea personalului întrebuințat în aceste exploatări forestiere. Tre­­­bue impus cu tot dinadinsul forma­rea de elemente românești, în ramura industriei lemnului, care se pot for­ma tot așa de bine ca și cele străine, după experiența ce am făcut și în ve­chi­ul regat. Este regretabă­ că în ultimii ani de stăpânire românească, conduce­rea fondului te­ritoriar din Bucovina 8 ® a înțeles datoria morală ce avea de a sprijini cu orice preț adevăra­tele inițiative românești. Nu numai că nu a făcut-o, dar și când i s-au o­­feri­t rarele prilejuri de a o face, a a­­ratat că este încă sub influența men­talității austriace, atât de dăunătoa­re intereselor românești. .Față de însemnatul rol economic român­esc, ce revine unui factor de însemnătatea fondului religionar din Bucovina, și față de împrejură­rile generale în care statul românesc are a se îngriji de consolidarea lui, este de văzut, pare va fi viitorul lui re­­­gim juridic. Probleme de importan­ta aceasta, de care se leagă intere­se importante, nu se pot rezolva de­cât prin măsuri de ordin general, dic­tate de totaliitatea intereselor noas­tre de stat. In noua organizare ce voim sa dăm statului si economiei noastre nationale, nu ne vom condu­ce de idelia greșită de a ne socoti moștenitorii răposatei monarhii aus­­tro-ungare. Nu am moștenit pe ni­­meni. A­m reintrat în drepturile noas­tre și mimai da interesele permanen­te ale Silatului se va conduce viitoa­rea politică de stat în ceea ce priveș­te armonizarea situațiilor de fapt ce am găsit în Bucovina, cu regimul de viitor ce treibue dat importantelor așezăminte economice. VICTOR SLAVESCU Vatra Dornei 19 August 1921. DE VANZARE Lee «mirai, liber mutual I Bu­ GUPEști, ifin Serbai! Codă: 16S (Linie­­ ie garaj si fund) Proprietarul în 6184 I I Str. Vasile Lascar 98, București j ;616(J jSTIGLEfI­­&ILANO) ; ASCENSOARE ^ 20 mii in funcțiune in toată lumea Peste 100 Instalații in țară Reprezentanți Generali pentru România :: Ferelti PORH :: BUCUREȘTi Strada Regală No. 9­5051 Jtttytt­rrr? t­w ■* 8.200 m. p. PUBLICAȚIUNE Se aduce la cunoștința tuturor că potrivit ord. M. R. Dir. Aer. No 3063/921, în ziua de 30 August 1921 la­­ ora 10 dimineața, se va ține lici­tație publică la Grupul I aviație Iași (Abator) pentru vinderea unor cantități de materiale și motoare fixe de avion prin strigări orale și cu oferte închise. Materialele a căror valoare nu este destul de însemnată se vor vin­de prin licitație cu strigări orale, iar cele ca de o valoare importantă ca motoare și piese de avion, se va vinde prin licitație cu oferte închi­se sigilate, în care se va nota buca­tă cu bucată materialele ce se vor arăta într-un tabel dat fiecărui con­curent pentru cunoașterea amănun­țită a materialului, pe oferte se va mai arăta de asemenea prețul par­țial oferit pentru fiecare material a­parte și apoi suma totală. Licitația se va ține în conformi­tate cu art. 75 din legea comptabili­­tății publice a statului, iar concu­renții vor depune în momentul des­chiderii ofertei, garanția legală de 10% din valoarea oferită. Garanția va fi în numerar, efecte garantate de stat, sau recipisa ad­ministrației financiare Iași. Toate materialele și motoarele ce se vor vinde în ziua sus arătată, se pot vedea în orice zi de lucru, la Grupul de aviație (Abator), cerând mai întâi relații Biroului de mate­riale, care va da toate deslușirile ne­cesare. 30 Iunie 1921, Iași. Comanda grupului I aviație recu­noaștere, maior aviator (ss) Tănă­­sescu. Comptabil în materii Gion Locot. (ss) Vasilescu .•••I•I Dșînjtâmpina la Bucu» cu regiî In drumul sau spre Gâimpina, a mai întâlnit și niște­ bandiți­, de cari a scăpat ca prin minunet. După vre-o­­ șase zile de drum prin zăpadă, Bek­tenger a luat la Câmpina o sanie tra­să de opt cai. Până la Bucureștii că­lătoria s’a făcut repede și fără nici un neajuns. »On a bientôt franchi Ia „distance qui sépare Khapina de Bu­­­­carest. IA«ssi seran­di (Officile d’es­­„quisser la physiononite du ros au „milieu duquiel en passe; la rapidité „du tral­eau ne vous en laisse pas „je temps“. Cuvinte pline de laudă pentru București, pentru firea româ­nului și primirea ce i s’a făcut d­e că­tre cei cu cari a venit în contact. Câtă deosebire între modul cum a că­­ătorit Beltenger și felu­l cum ,as­tăzi străbat România voiajorii stră­ini. Toți cei cari vin la noi sunt amâ­nării a constata enormul progres rea­lizat în așa scurt timp. Meritul re­vine, pe deo parte, inteligentei vii a poporului român, pe de altă­­ parte sforțărilor conducătorilor României, IN. TA. I. Parte 15 August 1921' Incendiul din Găești — Au ars ș­apte case — Se anunță din Găești că în noaptea de 28 curent a isbucnit un incendiu la locu­ința d-lui Nicu Tănăsescu din strada Târ­goviște. Focul alimentat de ur­ vânt puternic s-a întins și au ars complect șapte corpuri de case. Incendiul a luat naștere dela un cuptor de bragagerie. Au sosit în grabă ajutoare din Târgo­­viște care au contribuit la localizarea și stingerea incendiului. Pagubele cauzate de acest foc ar fi de un milion lei. GRADINA „COLOS*“ Șl CINEMA „LUX* DireggäMnea ȘTfeFAiN MABIMESgU NOU — PREMIERA. OFERĂ COMPLECTA La talie 03818 sals merői * PREMIERA — XOV FRUMOASA ARA MSI® superbă dramă familiară în ß mari acte în rolurile principale : Mr. Jean Cou­ot, Mr. Pierre Marey, Mr. Jean Jarride, Mr. Lucien Q­en, M-me Tanina Daley me, M-me Denise Lorys, M me Yo­lande Hi He. sr* * /I'entru­ Cinem­a Peregția ȘTEFAN MARINESCU NOU Operă complectă G aide — NOU extraordinară dramă de] aventuri. In rolul prin­cipal marele Mior momilal | Cavalerul JEAH RAICEVICI La sfârșit o splendidă comedie in 2 acte cu ZISE?©. Monopol SARPK­. I­ip­! l­SIlIIt Se atrage atenția Onor. Public că filmele de la Cinema­­.USÎ. € iasig și Colos sunt absolut Premiere j DIN SUFERINȚELE BANATULUI ROBIT — Ce Elfimesc românii de sub domi­­națiunea sârbească — — Prin poștă dela corespondentul nostru — TEMIȘOARA. 1— In ori­care localitate din Banat te-ai opri, este imposibil să nu auzi de suferințele ce le îndură frații noș­tri bănățeni căzuți sub stăpânirea sârbă. De câteva zile însă populația românească a acestei bogate provincii este alarm­­ată de intențiunea actualului guvern, care vrea să cedeze o nouă parte din Banat, sârbi­lor. Vestea s-a răspândit foarte repede și ea devine cu atât mai îngrijitoare cu cât chiar în acest timp au loc conferințele co­­misiunei mixte, însărcinată cu delimita­rea granițelor dintre România și Jugo­slavia. Persecuțiile contra ro­mânilor Din cele ce s’au scris până acum, opi­nia noastră publică este mai mult sau mai puțin, edificată de persecuțiile ce le îndu­ră populația românească din județul To­­rontal, căzut grație priceperei guvernan­ților noștri sub dominație sârbă. Astfel școlile, bisericele și toate instituțiunile ro­mânești au fost închise; limba română este cu desăvârșire interzisă. Țăranii ro­mâni, în urma ordinelor primite de la Belgrad, sunt somați să plătească dările către stat pe 3 ani înainte, iar toți func­ționarii români au fost destituiți, lăsân­­du-i muritori de foame. Populația româ­nească de la sate este ridicată cu forța și dusă în interiorul țărei, în localități pur sârbești iar în locul ei se colonizează sârbi și albanezi. Fruntașii români intelectuali sunt băgați în temniți pe motiv că fac propagande pentru alipirea acestei pro­vincii, României. De fac guvernanții remiști Aceste vești au umput sufletul de dure­re românilor bănățeni, cari nu se pot îm­păca cu ideia că o parte din frații lor tră­­esc încă sub jug străin. Toate interven­țiile bănățenilor făcute pe lângă d. Tak­a Ionescu, ministrul de externe, pentru a lua măsuri ca aceste persecuții să înceteze au rămas fără rezultat. „Marele nostru european“ dar „mirai român“, nu numi că nu a făcut nici un demers în această privință, dar din potrivă, în schimbul prieteniei sârbe, d-sa este gata să aducă noui sacrificii din partea României. Comisiunea pentru deli­mitarea graniței Comisiunea mixtă delegată de conferini­ța de pace, pentru delimitarea sus numi­­­telor granițe, s’a întrunit zilele trecute în orașul Baziaș iar iu Buziaș, cum din gre­șală a fost publicat de unele gazete. După primele ședințe însă, comisiunea a fost nevoită a-și întrerupe lucrările. Căutând a cunoaște motivul adevărat, un fruntaș politic de aici ne-a spus următoa­rele: „prin hotărârile Conferinței de Pace Sârbii trebuiau să ne cedeze vre-o 5 loca­­­­lități românești, ocupate de ei în mod ar­bitrar. In schimbul acestor localități, Sâr­bii ne-au cedat defileul Clisura care se în­tinde dela Baziaș până la Orșova“. Pe această chestiune s’au ivit grave ne­înțelegeri între membrii români ai com­i­­­siunei. Se afirmă că în­ urma instrucțiu­nilor primite din partea guvernului și mai cu seamă din partea d-lui Take Io­­nescu, o parte din delegații români ar fi gata să facă un compromis cu Sârbii, pe când alți membri nu vor să admită sub nici un motiv o nouă ciopârțire a teri­toriului român, întreaga populație bănățeană trăește in­tr’o vie îngrijorare. De aceia s-au pus la cale întrunirii poporane în toate centrele din Banat pentru a se protesta cu vehe­mență contra ori­cărei ciuntiri a Banatul­­ui românesc. .­­ ■»..»..•»■>»■ — A. G. Știri teatrale —»••­o TEATRUL’ NAȚIONAL’.­­ Stagiunea teatrului Național se va deschide Sâmbă­tă 3 Septembrie, ora 1 opt și jumătate pre­cis, cu „Moartea Cleopatrei", narațiune dramatică în patru acte, de d. N. Pașcanu. Cu acest prilej, se va inaugura noua cortină a d-lui C. Ressu, busturile mari­lor autori și portretele fruntașilor scenei noastre. — Pentru respectul artiștilor cari joacă și al publicului care a venit la vreme, se menține dispozițiunea de a nu se permite nimănui, accesul în sală, după ce s-a ri­dicat cortina. — Primul Matineu al Teatrului Națio­nal va fi Duminică 4 Septembrie când se va reprezenta fantezia „Noaptea Regilor“ de Shakespeare, care a constituit cel mai mare succes al stagiunei trecute.­­ După „Moartea Cleopatrei“, Societa­tea dramatică va juca „Nevestele d-lui Pleșu“, comedie în trei acte de d. Catori Theodorian cu d. I. Sârbu și d-ra Ma­rioara Zimniceanu în rolurile principale. — D. C. Stâncescu demisionat din tru­pa Excelsior, a fost angajat la Teatrul Național. NUMIRI la Băncile Populare S'au făcut următoarele înaintări și nu­miri în personalul „Centralei Băncilor Populare": Administrația centrală. D-nii P. D. Badea diplomat al școlii superioare de comerț, Virgil Niculescu licențiat în drept și Dem. Hagi-Paraschiv diplomat al șco­lii superioare de comerț înaintați șefi de serviciu clasa I ; D-niî Dem. Georgescu, Anton Sârbu și Gh. Ioanovici înaintați șefi de biurou cla­sa I ; D-na Maria Ionescu și d. I. D. Tecu­ceanu numiți subșefi de biurou clasa I D-nil Ovid Cristofor, d-ra Ecaterina Sgardelli, I. I. Boeru, Th. Radeș, Em. Sălceanu, I. Moisescu, numiți subșefi de biarou clasa II ; D-ra Consuela Isvoranu, d-nele Elena Apostoleanu și Cecilia Apostoleanu, d-nii Virgil Crețu, I. Trandafir, Em. Marcel Demetrescu și Horia Bucovineanu înain­tați impiegați clasa I ; D-rele Constanța Enescu și Silvia Lă­zărescu înaintate impiegate clasa II ; D. Gheorghe Niculescu înaintat inten­dent clasa I ; Serviciul de inspecție și control.­­ D. Vasile M. Enescu înaintat inspector cl. I; D-nii N. D. Poteraș, C. Rogojeanu, V. Galateanu și Alex. lonescu înaintați sub inspectori clasa I ; D-nii Gh. Manolescu, I. Tomescu, N. Mateescu, Al. Constantinescu, I. I. Va­­­siliu, N. Moldovanu înaintați subinspec­­tori clasa II : Da­niî Gh. Pantazin, P. Veleanu, Al. Teo­dosiu, Al. Baiciu, C. Videanu, D. Ghe­­nea, Eugen Riter, Raul Badatlau, T. Ta­­tos, Const. Naidinescu, Teodor Coatu, Gh. Andreescu, N. Grigorescu, Robu Lo­­zont, V. Davidescu, I. E. Roșca, D. Stăn­­culescu și Anghel Constantinescu Inain­­­tați controlori clasa I : D-nui Gh. Tiganila, H. Radulescu, V. Dumitrescu, C. Dragomirescu, St. Tienes­­cu, Gh. Brânză și Th. Vlăsceanu înain­tați controlori clasa II ; D-nul C. A. lonescu și I. Teodora, numiți subșefi de biurou clasa II; D. Ionescu C. Ganciu, înaintat impie­gat clasa I. D. Pavel Stănescu înaintat controlor I clasa I. M­i și reclami Următoarea Notificare a fbat adresată de Sindicatul Morarilor din România, Onor. Minister de Interne și de către Morarii din București, Onor. Primăriei Capitalei. Morarii au făcut toate sforțările pentru ca Populațiunea Capitalei să nu fie lipsită de pâine, și s’au supus prețurilor maximale fixate pentru făină, deși aceste p­rețuri fuseseră a­­șezate pe baza unui preț maximal al grâului, care în realitate era depășit, organele Statului însăși oferind pro­ducătorilor prețuri superioare lui. Prin urcarea acum a prețului ma­ximal al grâului, la 20.000 lei vago­­nul, în loc de 16.000 ei, c­­re era pre­­țul în momentul când s’a fixat pentru făină, prețul de lei 4.25 cal. I și lei 2.25 cal. II — fără ca urcarea pro­porțională să fie aplicată și prețului făinei, suntem puși însă în imposibi­litate să mai continuăm a lucra. In adevăr, recunoscând că profe­sia și industria ce o exercităm este în legătură cu interesele obștești de prim ordin, și ca atare ele treime să fie su­puse la obligațiuni și restricțiuni care nu ating alte profesiuni și industrii,— credem totuși, că aceste obligațiuni și restricții trebue să abă limita lor cel puțin acolo unde începe ruina noa­stră. Recurgând la această cale, pentru a vă supune păsurile și revendicările noastre legitime, n’am făcut decât să cedăm necesității create, de imposibi­litate de a obține să fim ascultați alt­fel. Noi am ținut și de rândul acesta, să vi le supunem deadreptul, pe ace­eași cale dictată de dorința noastră continuă de a căută rezolvarea prin buna înțelegere, și cu toată bunăvo­ința din partea noastră, a dificultă­ților pe cari împrejurările actuale le ridică, atât autorităților în îndeplini­rea grelei lor sarcini, cât și nouă în exercițiul unei profesiuni, ce nu este lipsită de obligațiuni la sacrificii și de importante riscuri. Cu mare părere de rău a trebuit să constatăm însă, că acea onor. Primă­rie, pentru motive pe cari nu le pu­tem pătrunde, nu numai că n’a bine­voit să ne dea cel puțin ascultare, dar a luat împotriva noastră măsuri, pe cât de vexatorii, pe cât sunt de ne­justificate. Ocupațiunea militare, a instalațiunilor noastre, nu putem să-i dăm altă explicație decât aceea că noi trebue să fim puși în afa­ră de legile­ cari protejează pe toți ceilalți cetă­țeni. Fixarea prețului f­inei nu se poate face decât în funcțiune de prețul grâ­ului. Nu este cu putință, ca o dreaptă și imparțială judecată să admită, ca atunci când prețul grâului s’a m­ărit, — și această scumpire este constata­tă de autorități, prin necesitatea de a urca prețul maxim al lui, prețul făm­­ei să rămână acelaș, care abia era posibil cu prețul anterior al grâului. Când prețul unui lucru este fixat în raport cu al altuia, ce față de el constitue materia primă, nu se poate modifica acest din urmă factor și să se mențină dispozițiunile luate, pe baza acestui raport, fără ca celalalt factor să nu urmeze, proporțional, aceași os­­cilațiune. Este desigur în afară de orice in­scuțiune, ca în fabricațiunea făinei, nu se poate vorbi de schim­bări operate în costul de fabricațiu­­ne, cari să poată justifica măcar par­țial ignorarea acestui adevăr. Mora­rii, prin urmare, nu cer o urcare a prețului făinei, motivată pe conside­­rațiunea unui câștig insuficient: ei cer să nu li se impună ruina, pretin­­zându-li-se să vândă sub costul de producțiune. Aceasta fiind situațiunea, avem de­plină încredere, Domnule Primar, că veți binevoi a găsi cererea noastră dreaptă și legitimă, și că neluarea din timp a măsurilor pentru a fi preîn­tâmpinată, prin fixarea unui preț al făinei, care să corespundă­.cu actua­­lul preț al grâului, nu se datorește u­­nei convingeri contrarii, ci probabil altor împrejurări, care au împiedicat pe acea onor. Primărie să dea acestei chestiuni, o soluțiune echitabilă, din primul moment. Supunându-vă cele ce preced, avem onoarea dar a vă ruga, Domnule Pri­mar, să binevoiți a lua act, ca până la darea unei soluțiuni, care poate în­că zăbovi, ne găsim în imposibilitate să mai lucrăm, așa că, dacă nu vom fi autorizați în mod provizoriu, fie să vindem cu prețuri cari să fie accep­tabile, fie să schimbăm proporțiunea în extracțiunea celor două calități de făină, în așa condițiuni, încât dife­rența în plus la prețul grâului, să poată fi acoperită, cu toată părerea noastră de rău și cu riscul enorm­elor pagube ce avem de suferit, suntem nevoiți să încetăm cu cumpărarea grâului și să pierdem astfel momen­tul oportun, pentru aprovizionarea în vederea iernii. Sperăm, Domnule Primar, că veți binevoi să dat­ acestei întâmpinări în­treaga solicitudine ce o merită, ,și că soluțiunea va fi dată cu urgența pe care dânsa o reclamă. Noi am ținut să nu rămână nici o îndoială asupra bunei­voințe ce o pu­nem­, ca să înlesnim autorităților în­deplinirea sarcinei ce au, și ca popu­lațiunea să nu aibă a suferi, pe urma întârzierii în luarea unei decizii de care noi nu avem nici o vină, și care ne cauzează prejudicii, pentru care a­­cea onor. Primărie nu poate să-șî de­cline răspunderea. P. S. — Direcțiunea ziarului nu-șî ia răspunderea celor publicate în a­­ceastă rubrică. No. 6190. -------------•—-a*-« RELATIINLE dintre românîa el §s8*ro-S­a^ia Declarațiile <^>Lui general Rășcanu ministrul de război Publicăm cu titlu de curiositate urmă­toarea notă pe care ne-o transmite agen­ția Radio-Orient : Un redactor al agenției noastre, care a văzut astăzi dimineață pe domnul gene­ral Rășcanu ministru de război, înapoiat de la Belgrad a obținut deja d­ la urmă­toarele importante declarații, cu privire la legăturile și alianța noastră cu Iugo­slavia : Conform însărcinării primite de la gu­vern, a spus domnul general Rășcanu, am reprezentat România, în calitate de trimis extraordinar, la înmormântarea Regelui Petru I, al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor. Atât la sosirea cât și la plecarea din Belgrad o compa­nie de onoare mi-au dat onorurile mili­tare. La trecerea frontierei am fost întâm­pinat de colonelui Bilici, șeful secției o­­perațiilor din Marele Stat Major Sârb. Acest ofițer a rămas atașat pe lângă per­soana mea până­ la părăsirea teritoriului regatului vecin. De asemenea a mai fost atașat pe lângă mine și pe tot timpul șe­­derei mele la Belgrad d. Teodorovici se­­cretar de legație. După primirea extrem de călduroasă ce mi s-a făcut cât și din convorbirile ce am avut cu oamenii politici și cu mili­­tarii din Belgrad am rămas încredințat că vechile raporturi de prietenie între cele două națiuni vecine sunt mai strânse ca ori­când,­ acum după război. Aceste legături vor deveni și mai strân­se în noua epocă de pace, iar consimțirea ambelor convențiuni va asigura celor 2 state vecine păstrarea bunului obținut cu atâtea jertfe (Rador). H ajutoare nnu­­nii Miiiii Consiliul de administrație al Casei Corpului Didactic a luat hotărîrea de a acordă și în acest an școlar, ca în toți anii ajutoare pentru învățătură la copii­ membrilor Casei, mărindu-le după următoarea proporție : Dacă un membru al Casei are trei copii la învățătură sau mai mulți, se dă un plus de 60 lei pentru fiecare copil peste cei doi. Cum ajutoarele se dau astfel: un elev de curs primar 60­ lei, unul în liceu curs inferior 150, unul în curs superior 200 și studenții câte 200 lei, iată la ce sumă s-ar ridica în urmă­torul exemplu . Un părinte are un copil în școala primară, 2 în gimnaziu, 2 în liceu și 1 in universitate. După cota stabilită mai sus 60+300+400+200, apoi cu prima 4X60=240. Total 1200 lei ca ajutor, acordat membrului care n’a cotizat cu absolut nimic la un fond de ajutor. — ■ [UNK] ■ —■ • t ESUShk TEATRU-MUZICA PARCUL OTS5TCLE$AU11 — S’a reluat „variatia­­ wr«ses&** Operetă în 3 acte de Frantz Lehar. Compania lirică „Leonard“ a re­prezentat aseară, pentru prima oa­ră în această stagiune, frumoasa o­­peretă a lui Lehar „Văduva Vese­lă“ care de­și este una dintre o­­perete care s’a reprezentat de mai multe ori la noi, totuși este depar­te­ de a-și pierde succesul pe care la­­ obținut de la primele reprezen­tații. Această reluare a dat prilejul ar* seară admirabilei artiste a c­omp­a­­niei „Leonard“, d-na Elena Mavro­­di, să facă încă o splendidă crea­ție artistică, d-sa interpretând pen­tru prima oară rolul titular din o­­peretă, pe „Văduva Ana Glavari”. D-na Elena Mavrodi prin simțul său artistic, prin experiența sceni­că pe care o posedă cu îmbelșuga­­re, precum și cu vocea sa generoa­să, dublată de o solidă școală a cân­tului, a știut să dea o interpre­tare admirabilă rolului și în așa fel cum nici una din artistele care au mai jucat acest rol nu a știut să o dea. De o distincțiune desăvârșită la care însă a adăugat toată vioiciu­nea necesară, fără să uite un singur moment de a scoate în evidență or­goliul femeei care vrea să fie iubită pentru ea nu pentru milioanele ei, d-na Elena Mavrodi a știut să rea­lizeze cea mai perfectă interpretare rolului așa după cum de­sigur a fost vizat de autorul frumoasei o­­perete. De­sigur că după interpretarea pe care a dat-o aseară d-na Elena Mavrodi r­olului titular din frumoa­sa operetă a lui Lehar, va fi greu ca o altă artistă să se mai încu­­mează de a juca acest rol. Alături de d-na Mavrodi, d. N.. Leonard, în „Contele Danilo Da­­nilovici“, și-a regăsit tot frumosul­ succes de odinioară. Se știe că a­­cest rol este una dintre cele mai­ splendide creații ale acestui exce­lent artist. D-ra Sofica Ionescu a repurtat un frumos succes în ,­Baroana Mir­­ko”, punând în interpretarea rolu­­­lui, mult farmec și vioiciune. Această tânără artistă — o ex­­­celentă subretă — capătă din ce înn ce tot mai frumoase succese de i­n­terpretare în rolurile ce i se incre­­dințează. D-niu Simionescu într’un antic’a­»­sador ramolit și Gheorghiu în‘ rolul lui „Negus”, interpretat câte mioară de Ciucinette, au pus mult humor în interpretare. De asemenea bine d-niî Petrovi­cescu, Rabegar și Teodorescu. La pupitru maestru R. Frank a condus cu competința sa bine cu­­noscută.­­<* TEATRUL CĂRĂBUȘ. — A… seară s’a reprezentat pentru prima­­ oară, revista „Brambura” de d-nii George Anonimu și Ion Pribeagu. Din lipsă de spațiu suntem ne­voiți să amânăm pe mâine cronica amănunțită a acestui spectacol. O Voiți să aveți foloase de pe urma publicităței ? Făceți-o fii „VIITORUL•” !

Next